Ce stim despre: economia: forme de organizare

Ce stim despre: ECONOMIA: FORME DE ORGANIZARE

1. Bunurile economice sunt acele bunuri pe care le putem obtine doar cu un anumit efort. Efortul poate imbraca forma unei sume de bani, a timpului cheltuit sau a altor bunuri economice. De exemplu, cand ne pregatim ceva de mancare, ceea ce obtinem este un bun economic, deoarece am cheltuit timp si ingrediente. Pentru ca procurarea lor ocazioneaza un efort, spunem despre bunurile economice ca sunt rare. Spre deosebire de ele, bunurile libere sunt aparent nelimitate, in sensul ca oricine poate avea acces la ele in mod gratuit.

Marfurile sunt bunuri economice destinate vanzarii - cumpararii. Relatia dintre bunurile economice si marfuri este o relatie de la intreg la parte.

2. Economia naturala este economia centrata pe autoconsum; acoperirea nevoilor in aceasta economie se face cu bunuri economice obtinute din activitatea proprie. De exemplu, exista si astazi sate in Romania unde taranii isi acopera nevoia de hrana cu produse din propria gospodarie.

3. Economia de schimb este centrata pe vanzare - cumparare, adica pe schimb. Activitatile care genereaza bunuri destinate schimbului poarta numele de activitati lucrative.

4. Conditiile aparitiei economiei de schimb sunt: diviziunea muncii si autonomia producatorilor. Diviziunea muncii are drept consecinte: specializarea unitatilor economice, cresterea interdependentelor dintre acestea datorita schimbului reciproc de produse si cresterea eficientei economice de ansamblu. Diviziunea muncii se poate realiza pe meserii, activitati si in profil teritorial. Avantajele diviziunii muncii sunt: cresterea eficientei muncii si faptul ca permite utilizarea masinilor. Dezavantajele sunt: cresterea riscului de somaj, incapacitatea lucratorului de a realiza un produs complet si monotonia muncii. Autonomia exprima libera initiativa a producatorilor si dreptul lor de a-si ceda produsele numai in schimbul unor bunuri echivalente.

5. Economiile contemporane sunt preponderent economii de schimb. Cea mai importanta diferenta dintre ele deriva din gradul neuniform de satisfacere a trebuintelor.

6. Orice economie nationala cuprinde in principal trei elemente: unitatile economice, bunurile economice si actele economice. Unitatile economice sunt grupate in functie de activitatea lor de baza in: societati nefinanciare, institutii financiare si de asigurare, administratii publice si private, menaje si restul lumii (exteriorul). Exemple din fiecare gen de unitate economica sunt, in ordine: fabrica de paine, B.C.R., Omniasig, Primaria, Crucea Rosie Internationala, o familie oarecare, firma Moody's cu care guvernul roman are un contract oarecare. Actele economice se mai numesc si operatiuni economice si cuprind: operatiuni asupra bunurilor (de productie, de consum si de schimb extern), operatiuni de repartitie si operatiuni financiare. Exemple ar fi, in ordinea enumerata: fabricarea unui calculator, cumpararea sa si exportul/ importul sau; plata salariilor intr-o institutie si contractarea unui credit.

7. Fluxurile economice reale (de bunuri si servicii) si monetare (de venituri si cheltuieli) exprima totalitatea relatiilor dintre unitatile economice. Totalitatea fluxurilor economice formeaza circuitul economic.

8. Economiile moderne sunt acele economii in care gradul de satisfacere a trebuintelor este cel mai ridicat (tarile dezvoltate), adica economiile care au un nivel al P.I.B./locuitor, net superior celorlalte tari. De exemplu: S.U.A., Japonia, Tarile U.E. s.a.

9. Cele mai importante trasaturi ale economiilor moderne, de piata sunt: proprietatea privata dominanta, eficienta ridicata, interventia in general indirecta a statului in economie.

10. Economiile moderne nu sunt un model perfect, ci se confrunta si ele cu o serie de probleme cum ar fi: poluarea, somajul, asistenta medicala pentru saraci, saracia s.a.

Intrebari frecvente pe aceasta tema

1. Prin ce se deosebeste economia de schimb de economia naturala?

Principalele diferente dintre cele doua forme de economie sunt:

- in economia de schimb bunurile economice circula in principal sub forma de marfuri, pe cand in economia naturala ele sunt destinate autoconsumului;

- activitatile economice sunt in majoritatea lor activitati lucrative;

- in economia de schimb fiecare unitate economica se specializeaza in ceea ce considera ca este cel mai avantajos pentru ea sa produca, pe cand in economia naturala fiecare unitate economica produce de toate;

- in economia de schimb fiecare unitate economica produce mai mult decat are nevoie pentru a avea ce sa ofere la schimb, pe cand in cea naturala unitatile economice produc atat cat au nevoie;

- eficienta economica este mai ridicata in economia de schimb, datorita specializarii.

2. In ce consta diversitatea economiei?

Economiile contemporane difera intre ele in primul rand prin gradul de satisfacere a trebuintelor. De exemplu, China este o tara foarte mare, cu un numar impresionant de locuitori. Insa productia de bunuri si servicii a acestei tari pe cap de locuitor este mult inferioara Olandei sau S.U.A. De aceea, nu se poate afirma despre China ca este o tara dezvoltata.

Alaturi de aceasta deosebire fundamentala se pot adauga: un anumit raport intre economia naturala si economia de schimb, un anumit nivel al productiei nationale, forme particulare de implicare a statului in economie, un anumit raport intre formele de proprietate s.a.

3. De ce o carte pe care o primesc cadou nu este bun liber pentru mine?

Pentru ca la ea nu are oricine acces in mod gratuit. Persoana care ti-a facut-o cadou a cheltuit ceva pentru cartea respectiva. Bunurile libere sunt un dar al naturii care nu ocazioneaza cheltuieli nimanui.

4. Ce deosebire exista intre repartizarea si redistribuirea veniturilor?

Ambele operatiuni sunt operatiuni de repartitie. Repartizarea veniturilor se refera insa la distribuirea veniturilor catre posesorii factorilor de productie care au contribuit la realizarea lor, in functie de cat a contribuit fiecare. Astfel, salariatul primeste salariul, patronul primeste profitul, banca primeste dobanda s.a.m.d. Redistribuirea veniturilor se realizeaza de catre stat, fara ca cei care beneficiaza de veniturile redistribuite sa furnizeze ceva in schimb statului. De exemplu, plata de catre stat a indemnizatiei de somaj somerilor.

5. Ce inseamna ca bunurile economice sunt bunuri rare?

Inseamna ca ele se obtin cu un efort si sunt intotdeauna insuficiente in raport cu nevoile. In nici un caz nu inseamna ca nu se gasesc pe piata. De exemplu, painea exista din belsug pe piata, dar este un bun rar pentru ca trebuie sa platim un pret pentru a avea acces la ea. Raritatea este o trasatura comuna a tuturor tipurilor de economie.

6. De ce diviziunea muncii are ca limite dimensiunea pietei, natura muncii si libertatea comertului?

Dimensiunea pietei exprima capacitatea sa de absorbtie. Altfel spus, cat se poate vinde pe acea piata tinand seama de numarul existent si potential de consumatori. Daca doriti sa produceti bijuterii pentru pisici in Romania, iar piata este deja prea plina, nu va veti putea specializa in aceasta activitate.

Natura muncii exprima faptul ca nu orice tip de munca este divizibil. De exemplu, un savant specializat in fizica, trebuie sa stie si matematica, chimie s.a. Munca sa este doar partial divizibila (documentarea poate sa i-o realizeze de exemplu, in parte, altcineva).

Libertatea comertului este o limita a diviziunii muncii, deoarece daca este mai eficient sa importi o marfa, nu are sens sa te specializezi in producerea sa.

Ce stim despre: ECONOMIA DE PlATA

Proprietatea si formele sale

1. Economia de piata este acelasi mod de organizare si functionare a economiei in care unitatile economice raspund la intrebarile fundamentale: ce, cat, cum si pentru cine sa produca, in functie de informatiile furnizate de piata.

2. Cele mai importante trasaturi ale economiilor de piata contemporane sunt:

- proprietate privata dominanta;

- activitatea economica are in centrul sau piata;

- este o economie concurentiala;

- scopul firmelor este maximizarea profitului, iar al consumatorilor maximizarea utilitatii, a satisfactiei;

- preturile sunt libere;

- cadrul institutional necesar functionarii economiei este asigurat de catre stat, iar regimul politic este democratia.

3. Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social, cu privire la bunurile si serviciile existente in societate sau obtinute din activitatea economica. Relatia de proprietate presupune doua elemente: obiectul proprietatii, reprezentat de bunuri, si subiectul proprietatii, reprezentat de unitatile economice. Dreptul de proprietate cuprinde patru atribute, si anume: dreptul de dispozitie, dreptul de posesiune, dreptul de utilizare si dreptul de uzufruct.

4. Formele proprietatii sunt: proprietate privata, proprietate publica si proprietate mixta. Proprietatea privata poate fi individuala si asociativa. Un exemplu de proprietate individuala este firma 'Anca' proprietatea lui Vasile Ion; daca Vasile utilizeaza doar munca sa si a familiei in aceasta firma, vorbim de proprietate individuala mica, iar daca utilizeaza si salariati, in functie de numarul acestora si de alte variabile prevazute de lege, vorbim de proprietate individuala mijlocie si mare. Un exemplu de proprietate asociativa este banca B.R.D. Propritatea mixta se formeaza prin asocierea proprietatii publice cu cea privata.

5. Orice tara se caracterizeaza prin existenta tuturor formelor de proprietate, astfel spus prin pluralismul formelor de proprietate. Cum o economie libera se caracterizeaza prin concurenta, acest proces elimina activitatile nerentabile, la baza carora se afla o anumita forma de proprietate. De aceea, spunem ca formele de proprietate se afla in concurenta, iar ponderea fiecareia in totalul proprietatii dintr-o tara depinde in primul rand de eficienta economica pe care o are.

6. Libera initiativa exprima dreptul unitatilor economice de a-si exercita liber atributele proprietatii. Legile juridice, adoptate democratic de forul legislativ al unei tari, stabilesc limitele si coordonatele liberei initiative.

7. Manifestarea liberei initiative este favorizata de o proprietate privata dominanta. Ea este inhibata de structurile monopoliste si mai ales de monopolul public atotcuprinzator.

8. Libera initiativa conduce la concurenta intre unitatile economice, proces prin care agentii economici ineficienti sunt eliminati de pe piata. In consecinta eficienta economiei in ansamblul sau creste, iar activitatea economica se restructureaza dupa criteriul eficientei.

Referat: SATISFACTIA MUNCII - modalitati de crestere a satisfactiei muncii Lucrare: Ce este proiectul?

Intrebari frecvente pe aceasta tema

1. Cine poate fi subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?

Subiect al proprietatii poate fi orice unitate economica, incepand cu individul si terminand  cu societatile comerciale si administratiile. Cea mai importanta atributie a subiectilor proprietatii este adoptarea deciziilor cu privire la actiunile lor si bunurile care formeaza obiectul proprietatii. Astfel, proprietarul este cel care isi alege partenerii de afaceri, care decide dezvoltarea sau respingerea activitatii, vanzarea bunurilor care-i apartin sau imprumutarea lor etc. De subiectul proprietatii depinde in mod hotarator succesul unei afaceri sau falimentul.

2. Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de proprietate in economia de piata?

Eficienta oricarei activitati economice deriva din competitie, la fel cum eficienta fiecaruia dintre noi este strans legata de confruntarea cu cei asemenea noua. Concurenta este cea care valideaza deciziile unora si determina falimentul altora, astfel incat pe ansamblul economiei sa se ajunga la o alocare optima a resurselor. In absenta concurentei, oricine si-ar realiza cu usurinta interesele si nu ar mai fi interesat de promovarea unor masuri de crestere a eficientei (cum ar fi cautarea si aplicarea de noi tehnologii, cresterea calitatii produselor s.a.). Probabil ca fara concurenta nu am mai fi avut astazi nici calculatoare si nici macar energie electrica. Concurenta se dezvolta doar in conditiile unui pluralism al formelor de proprietate, pluralism in cadrul caruia fiecare isi urmareste propriile interese. Necesitatea pluralismului deriva tocmai din faptul ca face posibila concurenta. Monopolul, altfel spus proprietarul unic, elimina concurenta.

Cat priveste posibilitatea pluralismului formelor de proprietate, ea depinde de garantarea libertatii indivizilor. Cel mai mare grad de libertate a oamenilor de a opta pentru o anumita forma a proprietatii este asigurat de societatile democratice. Tocmai de aceea, pluralismul intr-o economie de piata este posibil. Spre deosebire de economiile de piata, economiile centralizate se caracterizeaza printr-un monopol atotcuprinzator al statului in economie care sufoca libera initiativa a indivizilor.

3. Ce intelegem prin 'mana invizibila'?

Expresia de 'mana invizibila' a fost 'inventata' de catre Adam Smith, reprezentant al scolii economice clasice, ca un raspuns lapidar la intrebarea: Cum este posibil ca o societate in care fiecare isi urmareste doar interesele personale, adesea divergente, sa nu se destrame? Smith concluzioneaza ca acest lucru este posibil datorita concurentei, a legilor pietei. Gandirea sa este foarte simpla: sa presupunem ca pe piata cafelei, vanzatorii urmaresc sa obtina un profit cat mai mare, iar cumparatorii vor sa plateasca un pret cat mai mic. Daca unul dintre vanzatori cere un pret exagerat, iar ceilalti nu fac la fel ca el, acel vanzator isi pierde clientela si risca sa dispara de pe piata. De ce atunci vanzatorii nu se inteleg intre ei? Pentru ca intotdeauna se va gasi unul suficient de egoist, care in dorinta de a 'fura' cumparatorii, va incalca intelegerea. Chiar daca nimeni nu triseaza pe piata cafelei, iar vanzatorii reusesc sa impuna un pret ridicat pentru cafea, alti comercianti vor intrevedea in productia de cafea o investitie foarte rentabila, isi vor reorienta capitalul spre acest produs si vor determina reducerea pretului. Aceasta reorientare libera a capitalului catre cele mai rentabile afaceri este foarte importanta. Astfel, daca societatea doreste mai multa cafea si mai putin ceai, ceaiul se va vinde mai prost pe piata decat cafeaua. In consecinta, intreprinzatorii se vor orienta spre cafea, unde obtin un profit mai mare. Se ajunge astfel exact la ceea ce isi doreste societatea: mai multa cafea si mai putin ceai. In plus, pentru ca pe piata cafelei exista acum mai multe firme, profiturile lor vor scadea, concomitent cu cresterea profiturilor pe piata ceaiului. Se ajunge astfel la o egalizare a castigurilor pe toate pietele, in functie de eficienta in alocarea resurselor. In consecinta, putem afirma ca economia se 'autoregleaza' prin mecanismul preturilor si al concurentei.

4. Ce deosebire exista intre dreptul de posesiune si dreptul de dispozitie?

Posesiunea exprima dreptul de a poseda bunuri, iar dispozitia dreptul de a decide 'soarta' bunurilor care fac obiectul proprietatii. Astfel, daca sunteti proprietarul unui diamant de valoare, exercitati dreptul de posesiune atunci cand il aveti asupra dumneavoastra (de exemplu, daca diamantul este montat intr-o brosa, aveti posesiunea cand purtati acea brosa). Daca depuneti diamantul intr-un seif la o mare banca, cedati acelei banci posesiunea, dar ramaneti proprietarul diamantului.

Dispozitia exprima dreptul dumneavoastra de a lua decizii in toate ipostazele referitoare la obiectul proprietatii. In exemplul cu diamantul, exercitati dispozitia atunci cand aprobati expunerea diamantului intr-un muzeu sau cand hotarati carei banci sa-i incredintati diamantul spre pastrare. Dispozitia apartine doar proprietarului. Cedarea dreptului de dispozitie altei persoane atrage dupa sine pierderea proprietatii. Cedarea dispozitiei se poate face prin vanzare, donatie s.a.

Mai simplu: daca spuneti unui prieten: 'pastreaza-mi masina la tine in curte pana ma intorc din vacanta' ii cedati posesiunea, dar ramaneti proprietar. Daca insa ii spuneti: 'ia masina mea si fa ce vrei cu ea, pentru ca mie nu-mi mai place' ii cedati dispozitia si pierdeti proprietatea (desigur ca va trebui ca afirmatia sa imbrace forma unui contract scris).

5. In economiile centralizate exista proprietate privata?

DA. Si in economiile centralizate oamenii detin in propritate case sau autoturisme. Mai mult, exista in aceste economii aici proprietari, cum ar fi taranii care isi vand produsele in piete. Dar proprietatea privata detine o pondere neglijabila in totalul proprietatii.

6. Sunt economiile centralizate predominant economii de schimb?

DA. In economiile centralizate la fel ca in economiile concurentiale, bunurile economice circula predominant sub forma de marfuri. De exemplu, in China, tara cu economie centralizata, oamenii isi acopera nevoile cu bunuri economice achizitionate prin vanzare - cumparare.

TEST DE AUTOEVALUARE

UNITATEA II

I.          TESTE GRILA

Sunt nevoi elementare:

a)      Nevoia de hrana; b) nevoia de realizare profesionala; c) nevoia de odihna

Bunurile economice se deosebesc  esential de bunurile libere prin faptul ca :

a)      Au o dinamica superioara dinamicii nevoilor; b) sunt insuficiente in raportcu nevoile; c) sunt proprietate publica.

Andrei are de ales intre a urma timp de un an cursuri post-liceale si a se angaja ca salariat in urmatoarelesocietati: firma A, care ii ofera un salariu lunar de 3 milioane lei si firma B care ii ofera lunar un salariu de 5 milioane de lei. Costul de oportunitate al unei luni de studii post-liceale este:

a)      3 milioane lei; b) 5 milioane lei; c) 8 milioane lei

II.        RASPUNDETI CU ADEVARAT (A) SAU FALS (F) :

Nevoile au caracter limitat, intrucat nu le putem satisface pe toate;

Dezvoltarea stiintei si tehnicii va permite in viitor depasirea caracterului limitat al resurselor.

Bunurile libere sunt o parte a resurselor.

Accesul la bunurile economice se face intotdeauna prin pret.

Un bun este economic, daca se tranzactioneaza pe piata.

III.       ASOCIATI CONCEPTULUI DIN COLOANA A, CARACTERIZAREA CORECTA DIN COLOANA B

IV.      PROBLEMA

Un producator are de ales intre a produce paine sau covrigi. Posibilitatile de productie se prezinta astfel:

Determinati costul de oportunitate a covrigilor in fiecare varinta.

Raspuns:

I.          1.a,c; 2.b; 3.b; II. 1F,2F, 3A,4F,5F; III. 1a,2c,3b,4e; IV. 1/5; 2/5; 4/5

II.TESTE GRILA

Daca resursele in economie sunt alocate in principal prin mecanismul pietei, aceasta economie este:

a)      Planificata; b) centralizata; c) de piata.

Cand vindeti casa in care locuiti, pierdeti:
       a) posesiunea ; b)utilizarea; c) proprietatea.

LADO, organizatie neguvernamentala de lupta impotriva drogurilor din Romania, reprezinta un exemplu de:

a)      Societate comerciala privata, nefinanciara; b) administratie privata; c) institutie de asigurare.

I.        RASPUNDETI CU ADEVARAT (A) SAU FALS (F):

Proprietatea privata dominata este o trasatura a economiei de piata.

In economia de piata statul nu intervine in activitatea economica.

In economiile planificate nu se utilizeaza banii.

Proprietatea mixta este insumarea proprietatilor private si proprietatilor publice la nivel national.

Libera initiativa este numai o caracteristica a producatorilor.

II.      ANALIZA DE TEXT

" Nu de de la bunavointa macelarului, a berarului sau a brutarului asteptam sa ne vina pe masa mancarea si bautura - spune Smith - ci de la urmarirea de catre ei a propriilor interese. Nu ne adresam omeniei din ei, ci egoismului lor si nu le vorbim niciodata de necesitatile noastre, ci de avantajele lor.

R.L. Heibroner, Filozofii lucrurilor pamantesti, Editura Humanitas,

Bucuresti, 1994, pag 59

Cerinte:

a)      La ce concepte teoretice face referire acest text?

b)      Definiti conceptele identificate la punctul a.

III.     ASOCIATI CONCEPTULUI DIN COLOANA A, DEFINITIA CORECTA DIN COLOANA B

Raspunsuri:

1c, 2c, 3b; II. 1A, 2F, 3F, 4F, 5F; IV. 1b, 2e, 3d.