Aspecte teoretice privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare

ASPECTE TEORETICE PRIVIND INTOCMIREA SI PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE

1.1. Obiectivul si caracteristicile calitative ale situatiilor financiare

Obiectivul situatiilor financiare este de a furniza informatii utile pentru adoptarea deciziilor economice si de a satisface nevoile de informare ale unei game largi de utilizatori externi. Utilizatorii situatiilor financiare sunt: investitorii actuali si potentiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clientii, institutiile statului si alte autoritati, precum si publicul . Utilitatea informatiilor furnizate de situatiile financiare este conditionata de respectarea cerintelor calitative ale acestora: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea si comparabilitatea.

Inteligibilitatea: O calitate esentiala a informatiilor furnizate de situatiile financiare este aceea ca ele trebuie sa fie usor de inteles de catre utilizatori. In acest scop, se presupune ca utilizatorii dispun de cunostinte suficiente privind desfasurarea afacerilor si a activitatilor economice, de notiuni de contabilitate si au dorinta de a studia informatiile prezentate, cu atentia cuvenita.

Relevanta: Informatiile contabile sunt relevante atunci cand influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare, sa confirme sau sa corecteze evaluarile lor anterioare. Relevanta informatiei este influentata de natura sa si de pragul de semnificatie Credibilitatea: Informatia contabila este credibila atunci cand nu contine erori semnificative si sunt respectate urmatoarele cerinte:

informatia trebuie sa reprezinte cu fidelitate tranzactiile si alte evenimente pe care entitatea si-a propus sa le reprezinte;

- evenimentele si tranzactiile pe care entitatea le reprezinta, trebuie contabilizate si prezentate in concordanta cu fondul si realitatea lor economica, si nu doar cu forma lor juridica, potrivit principiului prevalentei economicului asupra juridicului;

-informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie sa fie neutre, adica lipsite de influente;

este necesara includerea unui grad de precautie, astfel incat activele si veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile si cheltuielile sa nu fie subevaluate, potrivit principiului prudentei;

- informatiile din situatiile financiare trebuie sa fie complete. O omisiune poate face ca informatia sa fie falsa sau sa induca in eroare si astfel sa nu mai aiba caracter credibil si sa devina defectuoasa

Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3055/2019, Reglementari contabile conforme cu Directivele europene

din punct de vedere al relevantei.

Comparabilitatea: Utilizatorii trebuie sa poata compara situatiile financiare ale unei entitati in timp, dar si in spatiu (comparand situatiile financiare ale diverselor entitati) pentru a identifica tendintele in pozitia financiara si performantele sale.

Obiectivul situatiilor financiare poate fi realizat in conditiile asigurarii echilibrului intre caracteristicile calitative ale acestora, pentru a satisface pe deplin nevoile informationale comune ale utilizatorilor externi. Echilibrul intre relevanta si credibilitate trebuie realizat in contextul unei constrangeri generale reprezentate de raportul cost-beneficiu, in sensul ca este necesar ca beneficiile obtinute in urma utilizarii informatiilor sa devanseze costul producerii lor.²

1.2. Viziunea internationala asupra situatiilor financiare

IAS 1 "Prezentarea situatiilor financiare", revizuit in anul 2008, defineste situatiile financiare ca fiind "o reprezentare financiara structurata a pozitiei financiare a unei entitati si a tranzactiilor efectuate de aceasta" si stabileste ca obiectivul general al situatiilor financiare este de a oferi informatii despre pozitia financiara (bilant), performantele (contul de profit si pierdere) si modificarile pozitiei financiare (situatia fluxurilor de numerar) ale unei entitati, utile pentru o gama larga de utilizatori in vederea adoptarii deciziilor economice.

In viziunea IAS 1 "Prezentarea situatiilor financiare", actualizat in anul 2008, un set complet de situatii financiare cuprinde:

>      situatia pozitiei financiare (bilantul);

>      situatia rezultatului global (contul de profit si pierdere);

>      situatia modificarilor capitalurilor proprii;

>      situatia fluxurilor de trezorerie;

>      note explicative.

Situatia pozitiei financiare (bilantul) furnizeaza informatii referitoare la pozitia financiara a entitatii, care trebuie sa faca distinctie intre categoriile si clasificarile principale ale activelor si datoriilor. Principalele categorii ale activelor sunt: active imobilizate si active circulante, iar ale datoriilor sunt datoriile curente (ce vor fi recuperate sau decontate in termen de 12 luni) si cele pe termen lung.Activele circulante sunt:

Bucur I, Crețoiu G. - Contabilitate: Fundamentele și noul cadru juridic, ediția a II-a, C.H.Beck, 2007, pag. 263

Consiliul pentru Standardele Internaționale de Contabilitate (IASB)

active ce se așteapta a fi realizate sau se intenționeaza sa fie vandut sau consumat in cursul normal al ciclului de exploatare;

active deținute, in principal, in scopul comercializarii;

active care se așteapta sa fie realizate in termen de 12 luni de la sfarșitul perioadei de raportare (data intocmirii poziției financiare);

numerar sau echivalente de numerar, daca utilizarea acestora nu este restricționata pentru cel puțin 12 luni.

Celelalte active sunt considerate elemente necurente (imobilizari). Active imobilizate sunt: active necorporale, corporale și active financiare. Datoriile curente sunt:

datorii ce se așteapta sa fie decontate in cursul normal al ciclului de exploatare al entitații;

datorii deținute, in principal, in scopul comercializarii;

datorii ce sunt exigibile in termen de 12 luni de la sfarșitul perioadei de raportare. Datoriile care sunt exigibile in termen de 12 luni de la sfarșitul perioadei de raportare pot fi clasificate ca datorii pe termen lung daca:

termenul inițial al datoriei este mai mare de 12 luni;

exista intenția de a se refinanța sau reeșalona obligația;

acordul de refinanțare sau reeșalonare a obligației este incheiat inainte de data poziției
financiare sau la acesta data.

Insa, IAS 1 solicita ca societațile sa prezinte in bilanț activele și datoriile in funcție de lichiditate și respectiv de exigibilitate. Pentru anumite entitați, cum ar fi instituțiile financiare, o prezentare a activelor si datoriilor in ordine crescatoare sau descrescatoare a lichiditații sau exigibilitații ofera informații care sunt mai credibile si mai relevante decat o prezentare pe baza curent/termen lung, deoarece entitatea nu furnizeaza bunuri sau servicii in cadrul unui ciclu de exploatare clar identificabil. Situația rezultatului global

Norma IAS 1 revizuita in anul 2008 vizeaza prezentarea performanței globale a unei entitați prin calculul unui rezultat global total, care cuprinde toate elementele incluse in profitul sau pierderea perioadei și in alte elemente de rezultat global. Alte elemente de rezultat global sunt definite ca elemente de venituri și cheltuieli care nu sunt recunoscute in profitul sau pierderea perioadei. Componentele acestori elemente includ:

modificari in surplusul din reevaluare;

caștiguri și pierderi actuariale aferente planurilor de beneficii determinate;

caștiguri și pierderi generate de conversia situațiilor financiare al unei operațiuni in strainatate;

caștiguri și pierderi aferente reevaluarii activelor financiare disponibile pentru vanzare;

partea de caștig sau de pierdere aferenta instrumentului de acoperire ce este determinata a fi o operațiune de acoperire eficace.

Informațiile referitoare la performanțele entitații trebuie furnizate intr-o singura situație a rezultatului global sau in doua situații: o situație pentru contul de profit și pierdere, urmata imediata de o situație care prezinta componentele altor elemente de rezultat global.

Entitațiile pot opta pentru o prezentare a cheltuielilor recunoscute in profitul sau pierderea perioadei fie dupa natura, fie dupa funcțiuni, recomandand ca analiza sa fie prezentata in situația rezultatului global sau in contul de profit și pierdere. Insa, societațile trebuie sa aleaga o clasificare a cheltuielilor care sa vizeze o prezentare cat mai sincera a performanțelor entitații.

Aceste clasificari sunt urmatoarele:

Tabel 1.2.1 Prezentarea celor doua clasificare a cheltuielilor

Prezentarea funcționala a cheltuielilor	Prezentarea dupa natura cheltuielilor
Cifra de afaceri (venituri)	Cifra de afaceri (venituri)
Costul vanzarilor	Eseu: Subsistemul metodologic managerial Lucrare: Oboseala in munca - cauzele oboselii
Marja bruta
Alte venituri	Alte venituri
Costuri de distribuție	Variația stocurilor de produse finite și de producție neterminata
Cheltuieli administrative	Producție realizata de entitate și capitalizata
	Materii prime și consumabile utilizate
	Cheltuieli cu beneficiile angajaților
	Cheltuieli cu amortizarea și deprecierea
	Depreciarea imobilizarilor corporale
Alte cheltuieli	Alte cheltuieli
Costurile finanțarii	Costurile finanțarii
Partea din profitul entitaților asociate	Partea din profitul entitaților asociate
Profit inainte de impozit	Profit inainte de impozit
Cheltuieli cu impozitul pe profit	Cheltuieli cu impozitul pe profit
Profitul  net al exercițiului  din activitațile continue	Profitul   net al exercițiului   din activitațile continue
Pierderea din activitațile abandonate	Pierderea din activitațile abandonate
REZULTATUL EXERCIȚIULUI	REZULTATUL EXERCIȚIULUI
	(Adaptare dupa IAS 1)

Situația fluxurilor de trezorerie: Fluxurile de trezorerie reprezinta ansamblul intrarilor și a ieșirilor de lichiditați sau echivalente de lichiditați. Lichiditațile reprezinta disponibilitațile și depozitele la vedere. Echivalentele de lichiditați sunt plasamente pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu ușurința intr-o suma determinata de lichiditați și a caror valoare nu risca sa se schimbe semnificativ.

Situația fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situațiilor financiare:

- sa evalueze capacitatea entitații de a determina lichiditați;

- sa determine necesitațile de lichiditați;

- sa prevada scadențele și riscul incasarilor viitoare;

- sa compare rezultatele entitații, prin eliminarea efectelor utilizarii diferitelor metode contabile pentru aceleași operații și evenimente.

Situa iile financiare conform reglementarilor contabile na ionale 1.3.1. Conținutul și structura situațiilor financiare conform reglementarilor naționale Situațiile financiare constituie documente oficiale de prezentare a situației economico-financiare, care trebuie sa ofere o imagine fidela asupra poziției financiare și a performanțelor entitațiii. In Romania, condițiile de intocmire și prezentare a situațiilor financiare sunt prevazute in Legea contabilitații nr. 82/1991, republicata precum și in Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aplicabile incepand cu 1 ianuarie 2010. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (acest ordin abroga reglementarea existenta in domeniu, pana la 31 decembrie 2009 - OMFP nr. 1752/2005) cuprinde, in principal, prevederi referitoare la entitațile carora li se aplica, criteriile in funcție de care entitațile intocmesc situații financiare, formatul bilanțului și al contului de profit și pierdere.

Pentru a intocmi situații financiare anuale (bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificarilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie, note explicative la situațiile financiare anuale), persoanele juridice trebuie sa depașeasca la data bilanțului limitele a doua dintre urmatoarele trei criterii, denumite in continuare criterii de marime:

total active: 3.650.000 euro;

cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro;

numar mediu de salariați in cursul exercițiului financiar: 50.⁴

Persoanele juridice care la data bilanțului nu depașesc limitele a doua dintre criteriile de marime prevazute mai sus intocmesc situații financiare simplificate care cuprind: bilanț prescurtat,

Pantea I.P. Contabilitate financiara romaneasca conforma cu directivele europene Ed. Intercredo, pag.

cont de profit și pierdere, note explicative la situațiile financiare anuale simplificate. Opțional, ele pot intocmi situația modificarilor capitalului propriu și/sau situația fluxurilor de trezorerie.⁵

Potrivit legii contabilitații, situațiile financiare anuale trebuie insoțite de o declarație scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanei juridice pentru intocmirea situațiilor financiare anuale in conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE.

Situațiile financiare anuale constituie un tot unitar și sunt insoțite de Raportul administratorilor.

Informațiile despre poziția financiara, performanța și fluxurile de numerar ale unei entitați sunt comunicate printr-un set complet de situații financiare, care cuprind urmatoarele componente:

bilanțul;

contul de profit și pierdere;

situația modificarilor capitalului propriu;

situația fluxurilor de trezorerie;

notele explicative la situațiile financiare.

Bilanțul reprezinta o componenta de baza a situațiilor financiare prin care se prezinta ansamblul elementelor de activ, datorii și capitaluri proprii ale entitații la sfarșitul exercițiului financiar, precum și in cazul fuziunii, divizarii sau incetarii activitații entitații.

Elementele pe baza carora se evalueaza poziția financiara sunt: activele, datoriile și capitalurile proprii. Activele reprezinta resurse controlate de catre entitate care provin din evenimente trecute și de la care se așteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate și al carui cost poate fi evaluat in mod credibil. Beneficiile economice se refera la potențialul acestora de a contribui, direct sau indirect, la generarea de fluxuri pozitive de trezorerie pentru intreprindere. Datoriile reprezinta obligații actuale care provin din evenimente trecute și a caror decontare se așteapta sa aiba loc printr-o ieșire de resurse care incorporeaza beneficii economice. Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele entitații, dupa deducerea datoriilor.

Cu toate ca in bilanț se reflecta și rezultatul exercițiului financiar, prin soldul contului 121 "Profit sau pierdere ", este necesara utilizarea unui alt document in care sa se detalizeze modul de generare a rezultatului și care sa ofere informații suplimentare privind cauzele care au determinat o anumita performanța economica. Veniturile și cheltuielile constituie elemente direct legate de masurarea rezultatului și care depind parțial de conceptele de capital și de menținere a nivelului capitalului. Elementele de venituri și cheltuieli sunt definite dupa cum urmeaza:

OMFP nr. pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene

veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor; . cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice intregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor, ori cresteri ale datoriilor care se concretizeaza in reduceri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.⁶ In Romania a fost adoptat modelul contul de profit si pierdere de tip lista, bazat pe clasificarea cheltuielilor si veniturilor in functie de natura lor. Un astfel de model trebuie sa cuprinda informatii referitoare la cifra de afaceri, veniturile si cheltuielile grupate dupa natura lor, precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere). In functie de natura, adica de felul resurselor folosite cheltuielile si veniturile se impart in:

>      cheltuieli si venituri de exploatare;

>      cheltuieli si venituri financiare si

>      cheltuieli si venituri extraordinare.

Criteriul de recunoastere a veniturilor si a cheltuielilor in contul de profit si pierdere este cel al contabilitatii de angajament, ceea ce inseamna ca in contul de profit si pierdere al exercitiului curent sunt cuprinse cheltuielile angajate in cadrul exercitiului si nu cheltuielile platite, iar referitor la venituri sunt cuprinse veniturile dobandite si nu veniturile incasate.

Conexiunea bilantului cu contul de profit si pierdere se evidentieaza prin relatia de echivalenta existenta intre variatia capitalului propriu si rezultatul exercitiului determinat ca diferenta intre veniturile si cheltuielile agentului economic. De altfel, rezultatul net al exercitiului constituie o informatie comuna a bilantului si contului de profit si pierdere.⁷

Situatia modificarilor capitalului propriu reprezinta o componenta separata a situatiilor financiare anuale, care cuprinde o prezentare a soldurilor initiale si finale, precum si a modificarilor, din cursul exercitiului financiar, aferente fiecarui element al capitalurilor proprii. In aceasta situatie financiara este necesar sa se puna in evidenta profitul net sau pierderea neta a perioadei pentru care se intocmeste, fiecare element de venit si cheltuiala, castig sau pierdere care este recunoscut direct in capitalul propriu si totalul acestor elemente, precum si efectul cumulatv al modificarilor politicilor contabile si corectia eroriloe fundamentale. Totodata, entitatile care intocmesc aceasta situatie prezinta: tranzactiile de capital cu proprietarii si distributiile catre acestia; soldul profitului cumulat

Brezeanu P. - Finante corporative, vol I., C.H. Beck, 2009, pag. 42.

Bucur I, Cretoiu G. - Contabilitate: Fundamentele si noul cadru juridic,editia a II. - a, C. H. Beck, 2007, pag.265

sau al pierderii cumulate la inceputul perioadei și la data bilanțului și modificarile pe parcursul perioadei; o reconciliere intre valoarea contabila a fiecarei categorii de capital propriu la inceputul și la sfarșitul perioadei, prezentand distinct fiecare modificare.

Situația fluxurilor de trezorerie reflecta creșterea sau descreșterea neta a mijloacelor banești in cursul unui exercițiu financiar. Principalul obiectiv al acestei situații este de a reflecta influența activitaților de exploatare, de investiții și de finanțare asupra mijloacelor banești ale unei entitați, pe parcursul unui exercițiu financiar.

Notele explicative la situațiile financiare anuale trebuie intocmite pornind de la necesitatea asigurarii de informații suplimentare, relevante pentru necesitațile utilizatorilor in ceea ce privește poziția financiara și rezultatele obținute. Trebuie menționat caracterul indicativ al notelor explicative, care dovedește o mai mare flexibilitate și posibilitate de completare cu alte informații care sunt considerate semnificative, susceptibile sa influențeze deciziile utlizatorilor de informație contabila . Acestea sunt reprezentate de urmatoarele situații: active imobilizate, provizioane, repartizarea profitului, analiza rezultatului din exploatare, situația creanțelor și datoriilor, principii, politici și metode contabile, participații și surse de finanțare, informații privind salariații și membrii organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, exemple de calcul și analiza a principalilor indicatori economico - financiari.

Raportul administratorilor cuprinde cel puțin o prezentare fidela a dezvoltarii și performanței activitaților entitații și a poziției sale financiare, impreuna cu o descriere a principalelor riscuri și incertitudini cu care se confrunta.

Auditarea situațiilor financiare

Situațiile financiare anuale ale entitaților se auditeaza de una sau mai multe persoane fizice sau juridice autorizate in condițiile legii. Auditorii financiari iși exprima, o opinie referitoare la gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situațiile financiare anuale pentru același exercițiu financiar. Entitațiile care la data bilanțului nu depașesc limitele a doua dintre criteriile de marime prevazute și care intomesc situații financiare anuale simplificate nu au obligația auditarii situațiilor financiare anuale. Situațiile financiare ale acestora se verifica potrivit prevederilor legislației in materie.

Astfel, situațiile financiare reprezinta forma de baza in publicarea informației contabile, avand ca obiectiv oferirea de informații privind poziția financiara, performanța și fluxul de trezorerie ale unei entitați utile unei game largi de utilizatori in luarea deciziilor economice.

Cenar I, Deaconu S.C. - Viața contabila a intreprinderii de la constituire pana la faliment, C.E.C.C.A.R, 2006, pag. 312

Concluzionand, situațiile financiare reprezinta produsele finale ale sistemului contabil, constituind astfel o sursa importanta de cunoaștere și analiza a situației economico-financiare a entitații. 1.3.2. Reguli de evaluare la inventar și prezentarea elementelor in bilanț

In situațiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii se reflecta și se evalueaza, conform OMPF nr. 3055 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Valoarea contabila a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut dupa ce se deduc amortizarea acumulata, pentru activele amortizabile și ajustarile acumulate din depreciere sau pierdere de valoare.

In acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, denumita valoare de inventar. Valoarea de inventar se stabilește in funcție de utilitatea bunurilor, starea și prețul acestora. Pentru elementele de activ, diferențele constatate in minus intre valoarea de inventar și valoarea contabila neta a elementelor de activ se inregistreaza in contabilitate pe seama unei amortizari suplimentare, in cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibila; sau se efectueaza o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci cand deprecierea este reversibila.

Conform regulilor de evaluare aplicabile la incheierea exercițiului financiar, in bilanț principalele elemente se prezinta astfel:

Imobilizarile necorporale trebuie prezentate in bilanț la valoarea de intrare, mai puțin ajustarile cumulate de valoare. Prin ajustari cumulate de valoare se ințeleg amortizarile calculate și ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor necorporale, determinate ca diferența intre valoarea de inventar și valoarea contabila neta.

Imobilizarile corporale trebuie prezentate in bilanț la valoarea de intrare, mai puțin ajustarile cumulate de valoare.

Imobilizarile financiare se prezinta in bilanț la valoarea de intrare mai puțin ajustarile cumulate pentru pierdere de valoare.

Stocurile trebuie reflectate in bilanț la o valoare care sa nu fie mai mare decat valoarea care se poate obține prin utilizarea sau vanzarea lor, denumita valoare realizabila neta. In acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere. Creanțe exprimate in lei se evidențiaza in contabilitate la valoarea lor probabila de incasare. Pentru creanțele exprimate in lei, a caror decontare se face in funcție de cursul unei valute,

eventualele diferențe favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora, se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, la data bilanțului, dupa caz.

Creanțe exprimate in valuta trebuie evaluate și raportate utilizand cursul de schimb
comunicat de Banca Naționala a Romaniei și valabil la data incheierii exercițiului financiar.
Diferențele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii creanțelor
in valuta sau cursul la care au fost raportate in situațiile financiare anterioare și cursul de schimb de
la data incheierii exercițiului financiar, se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

Pentru sumele incerte se evidențiaza ajustari pentru pierderea de valoare a creanțelor fața de clienți/debitori.

-Disponibilitați in valuta și alte valori de trezorerie, acreditivele și depozitele pe termen scurt in valuta trebuie evaluate și raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Naționala a Romaniei, valabil la data bilanțului. La incheierea exercițiului financiar, diferențele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitaților in valuta, acreditivelor și depozitelor la cursul de schimb comunicat de Banca Naționala a Romaniei, valabil la data bilanțului, se inregistreaza in conturile de venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, dupa caz.

Investiții financiare pe termen scurt

Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piața reglementata se evalueaza la valoarea de cotație din ultima zi de tranzacționare. Cele netranzacționate se evalueaza la cost istoric, mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.

Datorii: diferențele constatate in plus intre valoarea de inventar și valoarea de intrare a elementelor de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate pe seama elementelor corespunzatoare de datorii. Pentru datoriile exprimate in lei, a caror decontare se face in funcție de cursul unei valute, eventualele diferențe favorabile sau nefavorabile care rezulta din evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz. La inchiderea exercițiului financiar, datoriile exprimate in valuta se evalueaza aș raporteaza utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Naționala a Romaniei valabil la data incheierii exercițiului financiar. Diferențele de curs valutar se determina și se inregistreaza similar creanțelor in valuta.

Provizioanele trebuie sa constituie cea mai buna estimare la data bilanțului a costurilor necesare stingerii obligației curente, generata de evenimente anterioare. Provizioanele trebuie revizuite la data fiecarui bilanț și ajustate pentru a reflecta cea mai buna estimare curenta. In cazul in care pentru stingerea unei obligații nu mai este probabila o ieșire de resurse, provizionul trebuie redus sau anulat prin reluare la venituri.

Lucrarile contabile de inchidere a exercițiului financiar

Prelucrarea datelor in vederea intocmirii situațiilor financiare anuale reprezinta un proces complex, care se concretizeaza intr-o succesiune de lucrari, dintre care unele au caracter preliminar, iar altele se refera la redactarea propriu-zisa a documentelor de sinteza. Lucrarile pregatitoare, denumite și lucrari de inchidere a exercițiului financiar, sunt:⁹

verificarea inregistrarii corecte in conturi a tuturor operațiilor, care urmarește daca au fost intocmite documente justificative pentru toate operațiile economice efectuate in cursul exercițiului financiar și daca aceste documente au fost corect inregistrate in contabilitate;

verificarea concordanței dintre contabilitate și evidența operativa, dintre contabilitate sintetica și cea analitica;

intocmirea balanței de verificare provizorii, inainte de inventariere;

inventarierea generala a patrimoniului;

efectuarea operațiunilor de delimitare in timp a cheltuielilor și veniturilor;

determinarea rezultatului exercițiului financiar și repartizarea acestuia;

stabilirea rulajelor lunare in Registrul-jurnal și Cartea mare;

intocmirea balanței de verificare definitive.

Aceste lucrari contabile permit elaborarea și prezentarea imaginii fidele, clare și complete in situațiile financiare ale unei societați. Dupa parcurgerea tuturor etapelor ale lucrarilor pregatitoare se pot intocmi bilanțul, contul de profit și pierdere, situația fluxurilor de trezorerie, situația modificarilor capitalurilor proprii, precum și notele explicative in conformitate cu prevederile legale.

In capitolul trei al lucrarii am dezvoltat aceste etape ale acestei lucrari prin verificarea și stabilirea respectarii tuturor etapelor de catre entitatea economica analizata precum și aprofundarea și exemplificarea modului de intocmire a balanței de verificare sub toate formele sale. De asemenea, am stabilit importanța și modul de organizare și conducere a inventarierii generale a elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii in cadrul societații EUROCOLOR S.R.L, a carei prezentare generala și descrierea momentelor cele mai importante in dezvoltarea sa este realizata in capitolul urmator al lucrarii de fața.

OMFP nr. pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene

Bibliografie:

Brezeanu P. - Finanțe corporative, Vol I., C.H.Beck, 2009;

Boulescu M. - Auditarea situațiilor financiare, Tribuna Economica, 2008;

Cenar I., Deaconu S. C. - Viața contabila a intreprinderii de la constituire pana la faliment, C.E.C.C.A.R., 2006;

Crețoiu G., Bucur I. - Contabilitate: Fundamentele și noul cadru juridic, ediția a II-a, C.H.Beck, 2007;

Paraschivescu M. D., Pavaloaia W. - Contabilitate financiara: Aplicații și studii de caz, Tehnopress, 2007;

Pantea I. P. - Contabilitate financiara romaneasca conforma cu directivele europene, Intercredo, 2008;

Ristea M., Dumitrescu C. G. - Contabilitatea societaților comerciale, Universitara, 2009;

Ștefanescu A. - Performanța financiara a intreprinderii - intre realitate și creativitate, Economica, 2005

*** IAS 1 - Prezentarea situațiilor financiare; *** Legea contabilitații nr. 82/1991;

*** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3055/2010 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene.