ANALIZA PERFORMANTEI INTREPRINDERII

1. Contul de rezultate

Analiza pe baza contului de rezultate are ca obiectiv evaluarea performantelor intreprinderii, prin intermediul soldurilor intermediare de gestiune, a capacitatii de autofinantare si a ratelor de rentabilitate.

Spre deosebire de bilant, care exprima situatia patrimoniala la care s-a ajuns la incheierea exercitiului, contul de rezultate arata cum s-a ajuns la aceasta stare. El evidentiaza fluxurile de venituri si cheltuieli pe durata exercitiului financiar. Legatura dintre bilant si contul de rezultate se realizeaza prin intermediul profitului.

Formatul actual al contului de rezultate din Romania este unul tip lista, armonizat cu legislatia europeana si are urmatoarea structura:

I. VENITURI DIN EXPLOATARE 1+2+3+4

1. Cifra de afaceri neta:

a) Productia vanduta;

b) Venituri din vanzarea marfurilor;

c) Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete.

Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate si productie in curs de executie (+/-)

3. Productia imobilizata

4. Alte venituri din exploatare (despagubiri, donatii, cedarea activelor, subventii pentru investitii, etc).

II. CHELTUIELI DE EXPLOATARE 5+6+7+8+9

5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile;

b) Alte cheltuieli materiale;

c) Alte cheltuieli din afara (cu energie si apa);

d) Cheltuieli privind marfurile.

6. Cheltuieli cu personalul:

a) Salarii;

b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala.

7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale (cheltuieli cu amortizarile si provizioanele - venituri din provizioane);

b) Ajustarea valorii activelor circulante (cheltuieli cu provizioanele - venituri din provizioane).

8. Alte cheltuieli de exploatare:

8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe;

8. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate;

8.3. Cheltuieli cu despagubirile, donatiile si activele cedate.

9. Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli (cheltuieli cu provizioanele - venituri din provizioane).

III. Rezultatul din exploatare (I - II)

IV. VENITURI FINANCIARE 10+11+12

10. Venituri din interese de participare

11. Venituri din alte investitii financiare si creante ce fac parte din activele imobilizate

1 Venituri din dobanzi si alte venituri similare.

V. CHELTUIELI FINANCIARE 13+14

13. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante (cheltuieli cu amortizari si provizioane-venituri din provizioane)

14. Cheltuieli cu dobanzile si alte cheltuieli similare.

VI. Rezultatul financiar (IV - V)

VII. Rezultatul din activitatea curenta (III + VI)

VIII. VENITURI EXTRAORDINARE

IX. CHELTUIELI EXTRAORDINARE

X. Rezultatul din activitatea extraordinara (VIII - IX)

XI. VENITURI TOTALE (I + IV + VIII)

XII. CHELTUIELI TOTALE (II + V + IX)

XIII. Rezultatul brut (XI - XII)

14. Impozitul pe profit

15. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus
XIV. Rezultatul net al exercitiului financiar XIII -14 -15

Veniturile si cheltuielile, in contul de rezultate, sunt grupate pe trei domenii de activitate:

de exploatare, privind activitatea de baza a intreprinderii, operatiile de gestiune si cele de capital;

financiara, privind activitatea de plasament;

extraordinara, privind calamitatile si dezastrele naturale si alte evenimente extraordinare.

Din optica gestiunii financiare, fluxurile de venituri si cheltuieli se pot clasifica in:

fluxuri de venituri incasabile si fluxuri de cheltuieli platibile;

fluxuri de venituri si cheltuieli calculate.

Veniturile incasabile cuprind veniturile incasate efectiv in cursul exercitiului financiar si cele de incasat in exercitiul urmator. Ele influenteaza atat profitul net, cat si trezoreria, pentru ca presupun o intrare de numerar.

Cheltuielile platibile sunt cele platite in exercitiul curent si cele de platit in exercitiul urmator. Ele influenteaza atat profitul net, cat si trezoreria, deoarece antreneaza un flux monetar (o iesire de numerar).

Veniturile si cheltuielile calculate nu afecteaza direct trezoreria, acestea nu antreneaza fluxuri de numerar, influentand doar rezultatul. Veniturile si cheltuielile calculate se refera la:

ajustarea valorii activelor (amortizari si provizioane);

cedarea de active imobilizate;

cote parti din subventiile pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului.

Soldurile intermediare de gestiune

Pornind de la structura prezentata a contului de rezultate se pot calcula anumiti indicatori privind volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii.

Datorita faptului ca se calculeaza in trepte, pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului + marja comerciala) si incheind cu cel mai sintetic (rezultatul net), seria acestor indicatori poarta numele de cascada a soldurilor intermediare de gestiune (SIG). SIG reprezinta de fapt niste rezultate intermediare, care furnizeaza informatii despre fiecare treapta de acumulare.

1) MARJA COMERCIALA (MC)

MC = Venituri din vanzarea marfurilor

- Cheltuieli privind marfurile

Marja comerciala se calculeaza doar pentru firmele cu activitate comerciala. Aceasta activitate presupune cumpararea si revanzarea marfurilor in aceeasi stare.

Marja comerciala (numita si adaos comercial) reprezinta un indicator fundamental pentru aprecierea performantelor intreprinderilor comerciale si a calitatii politicii lor de vanzari, precum si pentru studiile previzionale, dar este insuficient pentru analize pertinente. In general, cu cat intreprinderea este mai aproape de consumatorul final, cu atat procentul de marja comerciala este mai ridicat.

2) PRODUCTIA EXERCITIULUI (PE)

QE = Productia vanduta

+ Variatia stocurilor

+ Productia imobilizata

Productia exercitiului este un indicator specific intreprinderilor cu activitate industriala. Trebuie subliniat insa faptul ca, acest sold nu poate reflecta fidel valoarea productiei unei intreprinderi in decursul unei perioade, deoarece componentele sale sunt evaluate la preturi si costuri diferite: productia vanduta la pret de vanzare, iar cea stocata si imobilizata la cost de productie.

De multe ori se fac confuzii intre cifra de afaceri si productia vanduta. Precizam ca indicatorul cifra de afaceri (CA) reprezinta suma dintre veniturile din vanzarea marfurilor, productia vanduta si veniturile din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete.

3) VALOAREA ADAUGATA (VA)

VA = MC + QE - Consumuri externe

In categoria consumurilor provenite de la terti sau a consumurilor externe se cuprind: cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile, combustibilul, energia, apa, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti (alte prestatii externe), etc.    

Valoarea adaugata este primul sold intermediar de gestiune in sensul adevarat al termenului si exprima cresterea de valoare degajata de utilizarea factorilor de productie (capital si munca), adica gradul de eficacitate al intreprinderii in utilizarea capitalului sau economic.

Din valoarea adaugata vor fi remunerati participantii directi si indirecti la activitatea economica a intreprinderii, astfel:

personalul (cheltuieli de personal si participare la profit);

statul (impozite si taxe minus subventii pentru exploatare);

creditorii (dobanzi, comisioane, speze);

actionarii (distribuirea de dividende);

intreprinderea (autofinantare).

Evolutia valorii adaugate trebuie interpretata in functie de factorii care au generat-o. Nu intotdeauna o crestere a valorii adaugate implica o crestere a rezultatului net si a rentabilitatii. Ea se poate datora, de exemplu, unei cresteri a stocurilor de produse finite fabricate la costuri foarte mari, care nu au putut fi valorificate, in acest caz intreprinderea confruntandu-se cu o situatie dificila.

4) EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOATARII (EBE)

EBE = VA

+ Venituri din subventii de exploatare

- Cheltuieli cu impozite si taxe

- Cheltuieli de personal

Acest sold este calculat independent de politica financiara a intreprinderii (nu tine cont de veniturile si cheltuielile financiare), independent de politica de investitii (nu tine cont de amortizari), independent de politica fiscala (nu tine cont de impozitul pe profit) si independent de elementele extraordinare. De aceea, este indicatorul cel mai folosit pentru compararea performantelor intreprinderilor din acelasi domeniu de activitate.

Se poate considera ca EBE reprezinta in linii mari fluxul de trezorerie potential degajat de activitatea de exploatare si se mai poate calcula astfel:

EBE = Venituri din exploatare incasabile

- Cheltuieli de exploatare platibile

Daca este negativ, EBE se numeste insuficienta bruta de exploatare - IBE si indica deficiente structurale serioase ale activitatii de baza a intreprinderii.

5) REZULTATUL EXPLOATARII (RE)

RE = EBE

+ Alte venituri din exploatare

- Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale

- Ajustarea valorii activelor circulante

- Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

- Alte cheltuieli de exploatare

Rezultatul exploatarii corespunde excedentului brut al exploatarii corectat cu alte venituri si cheltuieli de exploatare si cu amortizarile si provizioanele privind exploatarea.

"Alte venituri de exploatare" sunt veniturile care nu privesc productia exercitiului (venituri din despagubiri si donatii, din vanzarea activelor, subventii pentru investitii, etc).

"Alte cheltuieli de exploatare" se refera la cheltuieli legate de despagubiri, amenzi, donatii, cedarea activelor, etc.

Determinarea rezultatului exploatarii presupune, de asemenea, luarea in considerare a deprecierii capitalului de productie si a riscurilor legate de activitatea de exploatare, prin intermediul cheltuielilor si veniturilor calculate (amortizari si provizioane, cuprinse in posturile de ajustari).

Rezultatul exploatarii prezinta avantajul ca permite anumite comparatii intre deciziile productive ale intreprinderilor din acelasi sector de activitate, independent de raportul intre resursele proprii si cele imprumutate pe care-l au acestea (nu este afectat de cheltuielile cu dobanzile aferente capitalului imprumutat).

6) REZULTATUL CURENT (RC)

RC = RE

+ Venituri financiare

- Cheltuieli financiare

Acest sold este calculat pornind de la elementele normale si obisnuite ale activitatii, excluzand elementele extraordinare si incidenta fiscala a impozitului pe profit.

7) REZULTATUL NET (RN); PROFIT NET(PN)

RN = RC

+ Venituri extraordinare

- Cheltuieli extraordinare

- Impozit pe profit

- Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in elementele de mai sus

Rezultatul net exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare a intreprinderii. Daca valoarea lui calculata este una pozitiva (profit), este bine ca el sa fie sustinut si de existenta unor disponibilitati monetare reale, altfel va ramane doar un potential scriptic de finantare. El urmeaza sa fie repartizat in functie de politica intreprinderii intre:

salariati si manageri (sub forma participarii acestora la profit);

actionari (sub forma de dividende);

intreprindere (reinvestire).

3. Capacitatea de autofinantare

Capacitatea de autofinantare (CAF) se poate defini plecand de la rolul si componentele sale.

In ceea ce priveste rolul sau, CAF reprezinta capacitatea intreprinderii de a finanta:

remunerarea actionarilor (CAF este calculata inainte de luarea in considerare a dividendelor de plata, in timp ce autofinantarea este calculata dupa scaderea dividendelor);

investitiile de expansiune (partea din profitul net care nu se distribuie actionarilor);

investitiile de reinnoire (amortizarile constituie adevarate rezerve de reinnoire a activelor imobilizate).

Componentele capacitatii de autofinantare sunt ilustrate in figura urmatoare:

Fig. Componentele CAF

Capacitatea de autofinantare corespunde ansamblului de resurse proprii degajate de intreprindere, reprezentand:

un excedent de venituri incasabile (corespunzand unor incasari efective sau viitoare) in raport cu cheltuielile platibile (corespunzand unor plati efective sau viitoare). In aceasta optica, putem considera CAF ca reprezentand degajarea potentiala de trezorerie, atunci cand toate veniturile incasabile sunt incasate si toate cheltuielile platibile sunt achitate.

un cumul al profitului net si cheltuielilor calculate (care nu corespund unor plati efective sau viitoare), din care se scad veniturile calculate, adica cele care nu corespund unor incasari certe sau viitoare.

Exista doua metode de determinare a capacitatii de autofinantare: metoda deductiva si metoda aditiva.

a) Metoda deductiva

CAF = Venituri incasabile - Cheltuieli platibile

sau

CAF = EBE + Alte venituri incasabile - Alte cheltuieli platibile

Formula detaliata:

CAF = EBE

+ Alte venituri de exploatare (mai putin cotele-parti din subventiile pentru investitii virate asupra rezultatului si veniturile din cedarea activelor imobilizate)

+ Venituri financiare incasabile

+ Venituri extraordinare incasabile (venituri din subventii pentru calamitati)

- Alte cheltuieli de exploatare (mai putin cele legate de cedarea activelor imobilizate)

- Cheltuieli financiare platibile

- Cheltuieli extraordinare platibile

- Impozit pe profit

- Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in elementele de mai sus.

b) Metoda aditiva

CAF = RN + Cheltuieli calculate - Venituri calculate

Detaliat, CAF se determina astfel:

CAF = RN

+ Ajustari privind deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale

+ Ajustari privind valoarea activelor circulante

+ Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

+ Ajustari privind imobilizarile financiare si investitiile financiare pe termen scurt, detinute ca active circulante

+ Cheltuieli cu cedarea activelor imobilizate

- Venituri din cedarea activelor imobilizate

- Cote parti din subventiile pentru investitii virate asupra rezultatului.

In analiza financiara, se face diferenta intre CAF si autofinantare, care reprezinta de fapt capacitatea reala de autofinantare.

Autofinantare (CAF reala) = CAF_calculata - Participarea salariatilor si managerilor la profit - Dividende platite.

Autofinantarea prezinta o serie de avantaje si dezavantaje pentru intreprindere:

AVANTAJE:

Asigura independenta intreprinderii fata de tertii furnizori de fonduri;

Permite reducerea nivelului indatorarii si scaderea cheltuielilor financiare asociate imprumuturilor;

Permite elaborarea unei strategii de preturi mai competitive si mai flexibile pentru intreprindere;

Determina o mai mare libertate de alegere a investitiilor, atat de expansiune, cat si de inlocuire;

Imbunatateste siguranta finantarilor in cazul crizelor conjuncturale (cand creditul, in special cel bancar, este restrictiv si costisitor);

Duce la cresterea valorii de piata a intreprinderii, datorita majorarii capitalurilor proprii prin incorporarea profiturilor.

DEZAVANTAJELE UNUI VOLUM MARE AL AUTOFINANTARII:

Poate leza salariatii si actionarii, privandu-i de prime anuale si dividende, daca repartizarea profitului net se face in favoarea autofinantarii si in defavoarea lor;

Poate constitui un factor de crestere a preturilor pentru intreprinderile de monopol;

Poate incita la investitii extensive si risipitoare;

Poate priva intreprinderea de efectul de levier favorabil degajat de indatorare.

4. Analiza pragului de rentabilitate

Analiza pragului de rentabilitate are la baza datele din contul de rezultate si structurarea cheltuielilor de exploatare in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, in functie de modul de evolutie in raport cu cifra de afaceri.

Cheltuielile variabile sunt direct proportionale cu cifra de afaceri (cheltuieli cu materiile prime, materialele, combustibilul, energia si apa folosite pentru productie, cheltuielile cu salariile personalului direct productiv, etc).

Cheltuielile fixe sunt independente de variatia cifrei de afaceri, ele existand chiar si atunci cand cifra de afaceri este egala cu zero (cheltuieli cu intretinerea, incalzitul si iluminatul unitatii de productie, cheltuielile cu salariile personalului administrativ, cu amortizarea imobilizarilor, etc).

Aceasta delimitare a cheltuielilor este valabila doar pe termen scurt, pentru ca pe termen lung toate cheltuielile sunt variabile.

Pragul de rentabilitate al exploatarii, numit si punct critic sau punct mort, reprezinta acel nivel al cifrei de afaceri pentru care rezultatul exploatarii este nul.

El evidentiaza nivelul minim de activitate pe care firma trebuie sa-l desfasoare pentru a nu lucra in pierdere. Peste acest nivel, rezultatul exploatarii devine pozitiv, activitatea de baza a intreprinderii fiind rentabila.

Pragul de rentabilitate se poate determina in unitati fizice sau valorice, pentru un singur produs sau pentru intreaga activitate a firmei.

Vom prezenta in continuare modul de calcul al pragului de rentabilitate al exploatarii in unitati valorice.

Se vor folosi urmatoarele notatii:

CA = cifra de afaceri;

CV = cheltuieli variabile;

CF = cheltuieli fixe;

RE = rezultatul exploatarii, unde RE = CA - CV - CF;

MCV = marja asupra cheltuielilor variabile, unde MCV =CA-CV;

MCV% = marja procentuala asupra cheltuielilor variabile (ea este constanta, indiferent de modificarile cifrei de afaceri, datorita relatiei de proportionalitate directa ce exista intre CA si CV).

.

Determinarea cifrei de afaceri aferente pragului de rentabilitate (CA_PR) se face pornind de la urmatoarea relatie:

RE = 0

CA_PR - CV - CF = 0

CA_PR - CV = CF

Ultima relatie se imparte la CA_{PR ,} rezultand urmatoarele:

, de unde rezulta:

Analiza pragului de rentabilitate (break-even analysis) permite obtinerea unor informatii utile pentru calculele de previziune ale intreprinderii si anume:

Rezultatul exploatarii realizabil la o variatie data a cifrei de afaceri;

Cifra de afaceri necesara pentru obtinerea unui anumit nivel al rezultatului exploatarii;

Cifra de afaceri necesara pentru mentinerea unui anumit nivel al rezultatului exploatarii, daca se modifica nivelul cheltuielilor fixe.

5. Aplicatii rezolvate

Aplicatia 1 - Contul de profit si pierdere al exercitiului N prezinta urmatoarele date (u.m.): productia stocata 1.200, productia imobilizata 700, vanzari de marfuri 3.400, vanzari de produse finite 6.600, consumuri de materii prime si materiale consumabile 4.500, cumparari de marfuri 000, cheltuieli cu personalul 4.800, subventii de exploatare 800, impozite, taxe si varsaminte asimilate 600, cheltuieli cu amortizarea 1.900, alte venituri din exploatare 300, venituri din dobanzi 550, cheltuieli cu dobanzile 920, alte cheltuieli de exploatare 320, cheltuieli extraordinare 0, venituri extraordinare 0, impozit pe profit in cota de 16%.

Sa se determine soldurile intermediare de gestiune si capacitatea de autofinantare prin ambele metode.

Rezolvare

Cascada soldurilor intermediare de gestiune (SIG)

Vanzari de marfuri                                                              3.400

+ Vanzari de produse finite 6.600

+ Productia stocata                                                              1.200

+ Productia imobilizata                                                       700

= Productia exercitiului (QE)                                         13.900

- Cumparari de marfuri                                                       000

- Consumuri de materii prime si materiale consumabile    4.500

= Valoarea adaugata (VA)                                               7.400

+ Subventii de exploatare                                                      800

- Cheltuieli cu personalul          4.800

- Impozite, taxe si varsaminte asimilate                                600

= Excedentul brut de exploatare (EBE)                      800

+ Alte venituri din exploatare                                                300

- Alte cheltuieli de exploatare                                               320

- Cheltuieli cu amortizarea 1.900

= Rezultatul exploatarii (RE)                                             880

+ Venituri din dobanzi                                                           550

- Cheltuieli cu dobanzile                                                       920

= Rezultatul curent (RC)                                                     510

+ Venituri extraordinare               0

- Cheltuieli extraordinare                                                           0

- Impozit pe profit                            81,6

= Profitul net (PN)                         428,4

1) CAF prin metoda deductiva

CAF = Venituri incasabile - Cheltuieli platibile

CAF = EBE                                                           800

+ Alte venituri din exploatare 300

- Alte cheltuieli de exploatare 320

+ Venituri financiare (din dobanzi) 550

- Cheltuieli financiare (cu dobanzile) 920

+ Venituri extraordinare 0

- Cheltuieli extraordinare 0

- impozit pe profit 81,6

328,4

2) CAF prin metoda aditiva

CAF = Profitul net + Cheltuieli calculate - Venituri calculate

CAF = PN                                                              428,4

+ Cheltuieli cu amortizarea 1.900

328,4

Aplicatia 2 - Contul de rezultate al unei societati comerciale prezinta in exercitiul N urmatoarele informatii (u.m):

Impozit pe profit in cota de 16%.

Sa se calculeze soldurile intermediare de gestiune si capacitatea de autofinantare prin ambele metode.

Rezolvare

Cascada soldurilor intermediare de gestiune (SIG)

1) CAF prin metoda deductiva

CAF = Venituri incasabile - Cheltuieli platibile

CAF = EBE 29.650

+ Venituri financiare 100

- Cheltuieli financiare 680

- Impozit pe profit 4.648

24.422

2)    CAF prin metoda aditiva

CAF = Profitul net + Cheltuieli calculate - Venituri calculate

CAF = PN 24.402

+ Cheltuieli cu amortizarea 1.900

+ Valoarea net contabila a

elementelor de activ cedate 920

- Venituri din cesiuni 800

24.422

Aplicatia 3 - Cifra de afaceri realizata de o intreprindere in perioada precedenta este de 6.000(u.m), cheltuielile variabile 60%, si cheltuielile fixe 300(u.m.). Sa se calculeze:

1)     Cifra de afaceri la prag cand rezultatul exploatarii este zero;

2)     Daca cifra de afaceri creste cu 20% fata de perioada precedenta atunci cat va fi profitul?

3)     Cifra de afaceri in anul de previziune pentru a obtine un profit de 1.050;

4)     Daca cheltuielile fixe cresc cu 30% care este cifra de afaceri necesara in anul de previziune pentru mentinerea aceluiasi profit din perioada precedenta?

Rezolvare

CA_PR = = = 750 (1)

CA creste cu 20% fata de perioada precedenta

6.000 ∙ 20% = 1.200

1.200 + 6.000 = 7.200

7.200 ∙ 0,60 = 4.320

7.200 - 4.320 = 880

880 - 300 = 580 (2)

CA = = = 3.375 (3)

CA = = = 6.225 (4)

Aplicatia 4 - Urmatorii indicatori sunt realizati de o intreprindere pe o perioada de doua exercitii financiare consecutive N - 1 si N (u.m.):

Sa se calculeze coeficientul de elasticitate al profitului curent (e_pc).

Rezolvare

e_pc =

R_i = R_e - Dobanzi (Cheltuieli financiare)

R_i = rezultatul curent inainte de impozit

e_pc = = = 5,76.

Aplicatia 5 - Activitatea unei intreprinderi pe doua exercitii consecutive N - 1 si N este data astfel (u.m):

Sa se calculeze coeficientul efectului de levier al exploatarii(CELE).

Rezolvare

CELE =;

R_e = CA - CV - CF

In calcule raportarea se face la anul N - 1.

CELE =    : = 1,57

sau                    

CELE = = = = 1,57

6. Aplicatii de rezolvat

Aplicatia 1 - O intreprindere prezinta urmatoarele informatii din contul de profit si pierdere(u.m): vanzari de marfuri 940, servicii executate de terti 90, productia stocata 80, impozite, taxe si varsaminte asimilate 140, cheltuieli cu personalul 540, cheltuieli cu amortizarea 160, subventii de exploatare 15, cheltuieli cu active cedate 100, venituri din cedarea activelor 185, cheltuieli cu dobanzile 300, venituri din dobanzi 250, impozit pe profit 16%.

Sa se calculeze:

1)     Soldurile intermediare de gestiune: valoarea adaugata (VA), excedentul brut de exploatare (EBE), rezultatul exploatarii (RE), rezultatul curent (RC) si profitul net (PN);

2)     Capacitatea de autofinantare (CAF) prin ambele metode;

3)     Ponderea CAF in VA si EBE.

Aplicatia 2 - Sa se intocmeasca cascada SIG si sa se calculeze ponderea CAF in EBE din informatiile oferite din contul de profit si pierdere al unei intreprinderi(u.m): productia vanduta 120.000, productia stocata 30.000, cheltuieli cu energia si apa 20.000, cheltuieli cu materii prime 60.000, cheltuieli cu salariile 28.000, alte venituri din exploatare 25.000, impozite, taxe si varsaminte asimilate 15.000, alte cheltuieli de exploatare 28.000, cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 18.000, cheltuieli financiare 21.000, venituri financiare 1000, venituri din interese de participare 6.000, impozit pe profit 750.

Aplicatia 3 - Din contul de profit si pierdere al exercitiului N sunt prezentate urmatoarele informatii(u.m): cifra de afaceri 4.000, cheltuieli cu materiile prime si materialele 1.800, consumuri externe 700, subventii de exploatare 600, cheltuieli cu personalul 400, impozite, taxe si varsaminte asimilate 100, venituri din dobanzi 150, cheltuieli cu dobanzile 200, cheltuieli cu amortizarea 200, impozit pe profit in cota de 16%. Sa se calculeze: excedentul brut de exploatare (EBE), rezultatul curent (RC) si CAF.

Aplicatia 4 - Contul de profit si pierdere al unei intreprinderi prezinta urmatoarele informatii(u.m): cifra de afaceri 14.000, consumuri externe 470, cumparari materii prime si materiale 6.800, cheltuieli cu personalul 1.900, impozite si taxe 420, alte venituri din exploatare 220, alte cheltuieli din exploatare 520, cheltuieli cu amortizarea 670, dobanzi si cheltuieli asimilate 300, dobanzi si venituri asimilate 250, alte cheltuieli financiare 280, alte venituri financiare 170, impozit pe profit 820. Sa se calculeze ponderea CAF in EBE.

Aplicatia 5 - Contul de rezultate al unei societati comerciale prezinta in exercitiul N urmatoarele informatii(u.m): cifra de afaceri 8.000, cheltuieli de exploatare 4.000 din care cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 850, cheltuieli cu dobanzile 600, venituri din dobanzi 100, impozit pe profit 875. Sa se determine VA, RC si CAF.

Aplicatia 6 - O intreprindere realizeaza in perioada precedenta o cifra de afaceri de 8.000, cheltuieli variabile 4.800 si cheltuieli fixe 400. Sa se calculeze:

1)     Cifra de afaceri la prag cand profitul este nul;

2)     Cat va fi profitul daca cifra de afaceri creste cu 30% fata de perioada precedenta?

3)     Pentru a obtine un profit de 1.320 cat va fi cifra de afaceri in anul de previziune?

4)     Ce cifra de afaceri este necesara in anul de previziune pentru mentinerea profitului din perioada precedenta daca cheltuielile fixe cresc cu 40%?

Aplicatia 7 - Sa se calculeze coeficientul efectului de levier al exploatarii (CELE) cunoscand urmatorii indicatori din activitatea unei intreprinderi in exercitiul N - 1 si N (u.m.).

Aplicatia 8 - O intreprindere realizeaza urmatorii indicatori in exercitiul N-1 si N (u.m.). Sa se determine elasticitatea profitului curent (e_pc).

7. Teste de autoevaluare

1. Cum se clasifica veniturile si cheltuielile intreprinderii din optica gestiunii financiare?
2. Ce reprezinta CAF?

8. Raspunsuri la testele de autoevaluate

Intrebarea 1

Din optica gestiunii financiare, fluxurile de venituri si cheltuieli se pot clasifica in:

- fluxuri de venituri incasabile si fluxuri de cheltuieli platibile;

- fluxuri de venituri si cheltuieli calculate.

Veniturile incasabile cuprind veniturile incasate efectiv in cursul exercitiului financiar si cele de incasat in exercitiul urmator. Ele influenteaza atat profitul net, cat si trezoreria, pentru ca presupun o intrare de numerar.

Cheltuielile platibile sunt cele platite in exercitiul curent si cele de platit in exercitiul urmator. Ele influenteaza atat profitul net, cat si trezoreria, deoarece antreneaza un flux monetar (o iesire de numerar).

Veniturile si cheltuielile calculate nu afecteaza direct trezoreria, acestea nu antreneaza fluxuri de numerar, influentand doar rezultatul. Veniturile si cheltuielile calculate se refera la:

ajustarea valorii activelor (amortizari si provizioane);

cedarea de active imobilizate;

cote parti din subventiile pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului.

Intrebarea 2

Capacitatea de autofinantare (CAF) se poate defini plecand de la rolul si componentele sale.

In ceea ce priveste rolul sau, CAF reprezinta capacitatea intreprinderii de a finanta:

remunerarea actionarilor (CAF este calculata inainte de luarea in considerare a dividendelor de plata, in timp ce autofinantarea este calculata dupa scaderea dividendelor);

investitiile de expansiune (partea din profitul net care nu se distribuie actionarilor);

investitiile de reinnoire (amortizarile constituie adevarate rezerve de reinnoire a activelor imobilizate).

9. Teste de autoevaluare propuse

1.     Care sunt soldurile intermediare de gestiune si cum se calculeaza?

2.     Care este deosebirea intre CAF si autofinantare? Avantaje si dezavantaje.

3.     Ce reprezinta pragul de rentabilitate al exploatarii si cum se calculeaza?

10. Cuvinte si relatii cheie

Cheltuieli si venituri calculate

Cheltuieli platibile

Venituri incasabile

Solduri intermediare de gestiune

Marja comerciala

Productia exercitiului

Valoarea adaugata

Excedentul brut al exploatarii

Rezultatul exploatarii

Rezultatul curent

Rezultatul net

Capacitatea de autofinantare

Pragul de rentabilitate al exploatarii

Marja asupra cheltuielilor variabile

11. Bibliografia unitatii de invatare 2

1. Duca, I., Gherghina, R., Gestiunea financiara a intreprinderii,

Editura UTM, Bucuresti, 2005

Gherghina, R., Gestiunea financiara a intreprinderii. Aplicatii

Practice, Editura Renaissance, Bucuresti, 2004

3. Stancu, I., Finante, Editia a patra, Editura Economica, Bucuresti,

2007

4. Vintila, G., Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica

si Pedagogica, Bucuresti, 2010