Economie
Algoritm de stabilire a marimii esantioanelorAlgoritm de stabilire a marimii esantioanelor ABC SRL este o companie ce produce si comercializeaza ciocolata si dulciuri. Urmatoarele informatii provin din situatiile financiare provizorii ale societatii (in mii lei): 1. Cifra de afaceri: 108.931.700; 2. Profitul inainte de impozitare: 4.012.300; 3. Active totale: 486.500.000. In datorii se include o descoperire de cont de 1.930.000 mii lei. Societatea este o filiala a unei societati familiale mari, pe care firma nu o auditeaza, si exista obiective anuale de performanta stabilite pentru conducerea societatii. Anul trecut, raportul de audit a fost fara rezerve. Dintre problemele de anul trecut se mentioneaza faptul ca a fost foarte dificil sa se reconcilieze registrul de vanzari, desi in cele din urma partenerul de misiune a fost multumit de cifrele referitoare la debitorii din activitatea de baza. Societatea a avut o noua contabila in anul respectiv, responsabila cu tinerea jurnalului de cumparari. Datorita faptului ca aceasta avea mai putina experienta decat s-a crezut, au existat un numar de probleme cu contul de control al jurnalului de cumparari, care nu s-a putut echilibra pana la sfarsitul anului. Societatea are un numar de aproape 200 de clienti, in marea lor majoritate angrosisti si mari lanturi de super-marketuri. Societatea se aprovizioneaza de la un numar de 50 de furnizori. Facturarea se face intr-un ritm de 20 de facturi pe zi (peste 6.000 de facturi anual). Aprovizionarea se face intr-un ritm de 30 de facturi pe luna (intre 350 si 400 de intrari anual), societatea aprovizionandu-se numai cu ambalaje, cacao, lapte si zahar. Determinarea statistica a marimii esantioanelorDeterminarea marimii esantioanelor se realizeaza dupa urmatorul algoritm: 1. calculul riscului de audit (RA) 2. calculul riscului inerent (RI) 2.a. calculul riscului inerent general 2.b. calculul riscului inerent specific 3. calculul riscului de control (RC) 4. calculul riscului de nedetectare prin neesantionare (RNNE) 5. determinarea esantionului 1. Firma de audit este pregatita sa accepte un risc de audit (RA) nu mai mare de 5%. 2.a. Riscul inerent (RI) este dat de completarea listei de verificare a riscului inerent general (F1) si a riscului inerent specific (F2), pentru fiecare sectiune de audit. Riscul general, asa cum rezulta din F1, este scazut. Riscurile specifice, pe sectiuni, se identifica raspunzand la cele sase intrebari din cadrul paragrafului „Auditul“ din sectiunea F (lista de verificare F2). Intrebarile sunt formulate de asa natura incat un raspuns pozitiv indica un risc. 1. Sistemele sunt predispuse erorii/neadecvate/manuale necomputerizate? 2. Contabilii responsabili de acest domeniu sunt slab pregatiti? 3. Tranzactii complexe (natura tranzactiilor, nu modul in care sunt inregistrate)? 4. Suspiciuni privind existenta fraudelor/pierderilor? 5. Pierderea foilor de calcul/schemelor de rationament ale clientului? 6. Tranzactii neobisnuite (natura tranzactiei sau natura procesului din afara sistemului)? Asadar fiecare sectiune de audit va trebui analizata prin prisma minichestionarului de mai sus, avandu-se in vedere riscul inerent general al clientului. Tabelul de mai jos contine procentajele riscului inerent, care trebuie atasate fiecarei sectiuni pe baza celor sase intrebari si a riscului general deja stabilit la nivelul societatii auditate. T1
2.b. In cazul societatii ABC SRL, coloana relevanta este coloana a doua (risc scazut): sursa F1. La o sectiune unde raspunsurile la intrebari au fost negative ori au existat maxim doua raspunsuri pozitive, procentul atasat RI este de 50%. Unde avem trei raspunsuri pozitive, acest procent devine 70%. De obicei lista de verificare este atasata sectiunii de planificare in dosarul curent (sectiunea F). Aceste procente se trec in ultima coloana a tabelului F2. 3. Urmatorul element in ecuatia riscului este riscul de control (RC). Riscul de control poate fi introdus in ecuatie atunci cand auditorul se bazeaza pe sistemele de control ale clientului. Intr-un astfel de caz auditorul va testa aceste sisteme si, in functie de gradul de siguranta, va completa coloana corespunzatoare din F3 cu valorile din tabelul de mai jos. In cazul nostru, abordarea auditului este una de fond (adica nu ne bazam pe sistemele de control intern). RC este 1 sau 100% (se poate nota cu „N/A“ in coloana a patra din tabelul F3). T2
4. Riscul de nedetectare nelegat de neesantionare (RNNE) este riscul ca procedurile analitice sa nu duca la depistarea erorilor sau a neconcordantelor din situatiile financiare. Acesta intra in ecuatie in momentul cand auditorul se bazeaza pe procedurile analitice in faza de planificare si in munca de fond. In functie de decizia auditorului (de a se baza sau nu pe procedurile analitice), se folosesc procentele din tabelul de mai jos. Valorile vor fi atribuite coloanei corespunzatoare din F3.
5. Ultimul risc, care rezulta din ecuatia riscului o data ce toate celelalte riscuri au fost identificate, este riscul de nedetectare prin esantionare (RNE). Acesta este invers proportional cu marimea esantionului. In tabelele T4 si T5 de mai jos, banda de risc este reprezentata de produsul RI RNNE RC (pe care il notam cu y). Ecuatia riscului devine: RA = y RNE. Riscul de audit (RA) este o constanta pe care auditorul o stabileste de la inceput (de obicei, nu mai mare de 5%). Y se regaseste in tabele de risc stabilite pe baza de modele statistice si difera in functie de marimea populatiei (vezi mai jos): Populatii mici (sub 400 de elemente)
Populatii mari (peste 400 de elemente)
Dimensiunea esantionului se calculeaza tinandu-se seama de marimea populatiei, dupa urmatorul algoritm: a. calculul benzii de risc: RISC RI RC RNNE b. selectarea marimii esantionului corespunzator benzii de risc calculate.
|
F2 LISTA DE VERIFICARE A RISCURILOR SPECIFICE INERENTE
F3 CALCULUL ESANTIONULUI
|