ACTIVITATEA ECONOMICA SI STRUCTURILE EI
- Definire
Activitatea economica este o componenta
fundamentala a actiunii umane, in cadrul careia, prin alocarea si folosirea
resurselor economice, au loc procese de productie, de circulatie, de
distributie si consum de bunuri materiale si servicii, in vederea satisfacerii
trebuintelor. Ea presupune procese economice, comportament al oamenilor,
obiective si decizii economice, masuri si actiuni, motivatii economice, criteriul
de eficienta in alocarea si utilizarea resurselor
relatii, interdependente economice etc.
Structura activitatii economice cuprinde urmatoarele componente sau acte
fundamentale: productie, circulatie, distributie si consum.
Productia constituie momentul initial al miscarii economice; in cadrul ei, prin
combinarea factorilor, oamenii produc bunuri materiale si servicii-insusi
obiectul satisfacerii nevoilor; practic, este vorba de
utilizarea cunostintelor stiintifice si tehnice, a masinilor, utilajelor, a solului,
a energiei, a tehnologiilor de fabricatie etc. In industrie, agricultura, Silvicultura,
constructii, transport, comunicatii, comert, invatamant, stiinta, cultura,
sanatate etc., prin care se produc bunuri si servicii. Productia constituie
punctul de plecare al activitatii economice, fiind denumita motorul economiei:
fara productie nu pot exista bunurile economice necesare, nu pot exista nici
circulatia, nici
repartitia si nici consumul.
Circulatia sau schimbul asigura trecerea bunurilor economice de
la producator la consumator prin vanzare-cumparare, la piata, avand loc
totodata distributia bunurilor si serviciilor pe destinatiile lor -
satisfacerea nevoilor de consum sau de productie.
Consumul, ca moment final al miscarii economice, inseamna folosirea
bunurilor si serviciilor pentru satisfacerea nevoilor.
Relatia dintre nevoi
si activitatea economica. Nevoile umane constituie punctul de
pornire, impulsul activitatii economice; prin volumul, structura si nivelul lor
calitativ, nevoile determina activitatea economica, prin care trebuie sa se
produca bunurile si serviciile solicitate. innoirile
care au loc in sistemul trebuintelor, dinamica acestora impun perfectionari si
continuitatea activitatii economice.
La randul ei, activitatea economica genereaza nevoi; prin bunurile noi, create
si oferite pe piata, se influenteaza dorintele, preferintele consumatorilor,
facandu-si loc elementele de noutate si performanta. Astfel, iau
nastere noi trebuinte, care se statornicesc in viata si munca oamenilor. Spre
exemplu, nevoia de telefon mobil, de calculator electronic sau de televizor a aparut, s-a impus ca cerinta atunci cand creatia
stiintifica-tehnica, activitatea economica au produs asemenea bunuri si le-au
oferit pe piata.
Schema simplificata: relatii si acte economice fundamentale
- Alte structuri ale activitatii economice
Acestea pot fi abordate din diverse unghiuri de vedere
- Structuri verticale:
a) microeconomia-activitatea economica la
nivelul unitatii economice, firmei sau intreprinderii;
b) mezoeconomia
- activitatea la nivel de ramura economica si zona economica;
c) macroeconomia
- activitatea economica la nivelul economiei nationale; ansamblul formelor de
economie din cadrul unei tari, aflate in unitate si interdependenta intre
intreprinderi, ramuri, zone teritoriale;
d) mondoeconomia
sau economia mondiala - ansamblul economiilor nationale in interdependenta lor.
- Structura tehnologica a economiei nationale pune in relief nivelul tehnic al
activitatii economice, tehnologiile de fabricatie etc
- Structura de ramura a economiei nationale (industrie,agricultura,
constructii, transporturi, telecomunicatii, comert, invatamant,sanatate etc.).
In functie de aceasta, diferitele tari pot fi grupate in: agrare,
agrar-industriale, industriale, tertiare etc.
Precizare: exista o stransa legatura intre structura economica a unei tari si
nivelul ei de dezvoltare economica. Astfel
tarile in a caror economie predomina agricultura-prin aportul ei la crearea PIB
si prin ponderea dominanta in populatia ocupata-sunt slab dezvoltate. Dimpotriva, tarile in care predomina industria se caracterizeaza
printr-un nivel superior de dezvoltare.
- Structura pe sectoare de activitate economica: primar
(agricultura, silvicultura, industria extractiva); Secundar(industria prelucratoare, constructiile):
tertiar (restul activitatilor-sfera
serviciilor). Se sustine si existenta unui sector cuaternar,
reprezentat prin informatica.
- Structura teritoriala a economiei nationale - pe
zone teritorial-administrative, in interdependenta lor. in
desfasurarea sa, activitatea economica implica si fenomenul risc economic3. In
esenta, acesta reprezinta probabilitatea unor
rezultate nedorite, care se concretizeaza in pierdere sau paguba intr-o activitate,
operatiune sau actiune economica. In afara situatiilor de risc legate de
calamitati naturale - seceta, inundatii, fenomene seismice etc ce pot sa aiba loc, probabilitatea mai mare sau mai
restransa a unor consecinte economice nedorite este dependenta de calitatea
activitatii economice. In acelasi timp, gradul de cunoastere (nu numai pe
termen scurt, ci si pe termen mediu si lung) a conditiilor economice si
sociale, capacitatea de analiza, de previziune si decizie la nivel microeconomic,
acroeconomic si mondoeconomic stau la baza evaluarii, limitarii si chiar a evitarii riscului.