Contracte
Contractul de asistenta juridicaContractul de asistenta juridica Notiuni generale privind statutul avocatului Dreptul la aparare este un drept fundamental constitutional garantat oricarei persoane fizice sau persoane juridice. In acest scop, in tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu (art. 24 alin. 2 din Constitutie). Avocatul este un subiect special de drept in conditiile in care legislatia speciala prevede indeplinirea unor conditii speciale pentru dobandirea calitatii de avocat, drepturi si obligatii speciale strict legate de exercitarea profesiei si care nu se regasesc in persoana vreunui alt subiect de drept. Aceste conditii care nu se regasesc nici in situatia jurisconsultului ori a consilierului juridic, care isi exercita drepturile si indeplinesc obligatiile in temeiul unui raport juridic de munca, fiind sub incidenta prevederilor dreptului muncii, se explica prin dispozitiile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat care instituie monopolul avocatilor in acordarea de asistenta juridica si de consultatii juridice. Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 republicata, prevede ca "Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei", iar alin. 2 ca "Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania". In exercitarea profesiei sale, avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic. Avocatul promoveaza si apara libertatile si interesele legitime ale omului. El are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata instantelor autoritatii judecatoresti si institutiilor publice, precum si a altor persoane, care au obligatia sa permita si sa asigure desfasurarea nestingherita a activitatii avocatului in conditiile legii. In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta avocatul este protejat de lege. Profesia de avocat se exercita, la alegere, in cabinete individuale, cabinete asociate societatilor civile profesionale unei societati profesionale cu raspundere limitata. Contractul de asistenta juridica Segmentul esential si traditional al activitatii avocatului il constituie asumarea obligatiei de aparare a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice de drept public si de drept privat (art.2 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat). In exercitarea profesiei, avocatul este dator sa actioneze pentru asigurarea liberului acces la justitie si a dreptului la un proces echitabil. 1) Temeiul juridic al nasterii drepturilor si obligatiilor avocatului in raport cu clientul sau il reprezinta contractul de asistenta juridica. Forma contractului de asistenta juridica este cea scrisa. "Avocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care dobandeste data certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta" (art. 28 alin. 1 Legea nr. 51/1995). Statutul profesiei de avocat reia si dezvolta aceste dispozitii, stabilind ca "Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica incheiat in forma scrisa, intre avocat si client, ori mandatarul acestuia". Contractul de asistenta juridica prevede in mod expres intinderea puterilor pe care clientul le confera avocatului. In baza acestui contract, avocatul se legitimeaza fata de terti prin imputernicirea avocatiala intocmita in forma prevazuta de Statut. Contractul de asistenta juridica da dreptul avocatului sa efectueze orice act specific profesiei pe care il considera necesar pentru realizarea intereselor clientului, in afara de cazul in care partile ar stipula altfel. Pentru activitatea sa profesionala, avocatul are dreptul la un onorariu (mandatul avocatial este remunerat) si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul clientului sau. 2) Natura juridica si caracterele juridice ale contractului de asistenta juridica. Natura juridica a contractului de asistenta juridica este cea a unui contract numit care da nastere unor drepturi si obligatii specifice profesiei de avocat. Contractul de asistenta juridica poate fi considerat ca o varietate speciala a contractului de mandat. Notiunea de asistenta juridica are o sfera mai larga si include in ea reprezentarea avocatiala.
Acesta este motivul pentru care denumirea contractului este de contract de asistenta juridica si nu de mandat. Contractul de asistenta juridica este un contract numit, sinalagmatic, oneros, bilateral, incheiat intuitu personae in forma scrisa ceruta ad probationem. Efectele contractului de asistenta juridica A. Obligatiile avocatului fata de clientul sau sunt obligatii legale si obligatii contractuale. a) Obligatiile legale sunt prevazute limitativ de lege, si anume: avocatul este obligat sa depuna toate diligentele necesare pentru realizarea serviciului avocatial pentru care a fost angajat; sa studieze temeinic cauzele care i‑au fost incredintate, inclusiv pe cele din oficiu; sa se prezinte la fiecare termen stabilit de instantele de judecata, de organele de urmarire penala sau de alte institutii sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, si sa manifeste constiinciozitate si probitate in mandatul incredintat. Ori de cate ori este necesar, in raport cu natura si cu dificultatea cauzei, avocatul este obligat sa depuna note de sedinta sau concluzii scrise din proprie initiativa sau la cererea instantei de judecata. In executarea mandatului sau, avocatul este obligat sa foloseasca oricare dintre mijloacele legale de exercitare ale dreptului de aparare. Avocatul este dator sa dea clientului sau sfaturi juridice corespunzatoare prevederilor legale si crezului sau profesional. Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i‑a fost incredintata, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege. Avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii nici unei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decat daca are dezlegarea prealabila expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza. Obligatia de a pastra secretul profesional este nelimitata in timp. b) Avocatul poate avea ca principala obligatie contractuala, dupa caz, asistarea, reprezentarea, acordarea de consultatii juridice, redactarea de acte, cereri si alte cai de atac, forme de executare, precum si alte activitati prevazute de Legea nr. 51/1995. Obiectul contractului trebuie bine delimitat si mentionat atat in contract, cat si in imputernicirea avocatiala eliberata in temeiul contractului, semnata de parti si de avocat, care reprezinta procura de reprezentare in cazul contractului de asistenta juridica. Obligatiile pe care avocatul si le asuma prin contractul de asistenta juridica sunt obligatii de mijloace (de prudenta si diligenta), si nu obligatii de rezultat. Avocatul are indatorirea de a actiona cu toata diligenta si prudenta impuse de lege si de deontologia profesionala, pentru realizarea dreptului clientului sau. Faptul ca uneori rezultatul nu este atins, nu presupune prin el insusi neindeplinirea obligatiei de diligenta de catre avocat. Lipsa de diligenta va trebui dovedita. B. Obligatiile clientului (mandantului) a) Clientul are obligatia sa plateasca onorariul in cuantumul fixat prin acordul partilor, dar nu inferior plafoanelor minimale stabilite de Uniunea Nationala a Avocatilor din Romania pe tipuri de activitate. b) Clientul are, de asemenea, obligatia sa plateasca cheltuielile activitatii sus‑mentionate separat de plata onorariului. Obligatiile clientului, cu exceptia platii onorariului si a cheltuielilor, nu sunt in mod expres prevazute de lege si de Statut. Prin urmare, se vor aplica in completare dispozitiile dreptului comun (Codul civil) in materia mandatului. Contractul se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, deci cu drepturile si obligatiile prevazute pentru avocat si parti in acest act normativ in art. 28‑46. Se poate afirma ca un contract de asistenta juridica are o parte conventionala (care poate fi negociata de parti) si o parte legala, reglementata, care face parte de drept din contract. Contractul de asistenta juridica, legal incheiat, este titlu executoriu. Investirea cu formula executorie este de competenta judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional al avocatului (art. 30 Legea 51/1995). 4) Incetarea contractului de asistenta juridica Principalul mod de incetare a contractului este executarea activitatilor care formeaza obiectul sau. Contractul dintre avocat si client poate inceta prin acordul ambelor parti (art. 52 alin. 1 Statut). Clientul sau dupa caz avocatul, pot renunta unilateral la contract, in conformitate cu prevederile art. 152 din Statut. In acest caz, avocatul va incasa sau va pastra onorariul in masura serviciilor prestate. Neplata onorariului in cuantumul si la termenul fixat in contract, precum si neachitarea contravalorii cheltuielilor efectuate dau dreptul la rezilierea de plin drept a contractului. In cazul in care avocatul este impiedicat sa indeplineasca serviciul profesional, el va asigura substituirea. Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzator activitatii depuse. Toate litigiile privitoare la nasterea, modificarea, stingerea si interpretarea contractului de asistenta juridica sunt supuse regulilor de arbitraj prevazute de lege si de Statut. 5) Dispozitii speciale privind asistarea sau reprezentarea in justitie din oficiu (apararea din oficiu) Potrivit art. 39 din Legea nr. 51/1995 si art. 155‑161 din Statutul profesiei de avocat, avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cazul in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou. Aceste cauze vor fi repartizate cu precadere avocatilor stagiari si tinerilor avocati. In acest caz, caracterul intuitu personae al desemnarii aparatorului de catre client dispare; desemnarea avocatului din oficiu se face de catre barou. Art. 155 din Statutul profesiei de avocat prevede ca barourile vor organiza serviciile de asistenta judiciara, care vor functiona pe langa fiecare instanta de judecata si organ de urmarire penala din circumscriptia lor. Serviciile de asistenta judiciara vor asigura si apararea gratuita in cazurile prevazute la art. 68 din lege, precum si in alte cazuri daca drepturile persoanei lipsite de mijloace ar fi prejudiciate prin intarziere pe baza aprobarii date de catre decanul baroului. Acordarea asistentei judiciare din oficiu se face numai ca urmare a unei comunicari scrise din partea instantei, a organului de urmarire penala sau de cercetare penala ori a organului administratiei publice locale, adresata serviciului de asistenta judiciara organizat in fiecare localitate, de catre Consiliul baroului. Decanul desemneaza avocatul care urmeaza sa acorde asistenta judiciara. Avocatul desemnat nu poate refuza aceasta sarcina decat in caz de conflict de interese sau pentru alte motive intemeiate. In cauzele in care asistenta judiciara este acordata din oficiu la cererea instantelor de judecata sau a organelor de urmarire penala, plata onorariilor se face din fondurile Ministerului Justitiei. In cazurile in care asistenta judiciara este acordata din oficiu la cererea organelor administratiei publice locale, plata onorariilor se face din fondurile acestor organe. Obligatiile avocatului desemnat din oficiu inceteaza in momentul in care, in cauza, se prezinta un avocat ales. Practic, in cazul apararii din oficiu, nu se incheie un contract intre avocat si client, ci, pe baza unei solicitari a organelor de urmarire penala sau a instantelor penale, baroul desemneaza, din oficiu, un avocat care este obligat profesional sa presteze, contra unui onorariu platit de Ministerul Justitiei, asistenta juridica. Intrucat el actioneaza totusi pe baza unei imputerniciri avocatiale, semnata de membrul Consiliului baroului coordonator al activitatii de asistenta judiciara din oficiu (de regula un vicedecan al baroului) si de avocat, temeiul reprezentarii il constituie o stipulatie in favoarea unei terte persoane, al carei obiect il constituie apararea tertului in fata organului de urmarire penala sau a instantei penale. In opinia noastra, asistenta juridica din oficiu se presteaza in temeiul unei stipulatii pentru altul in care stipulantul (Ministerul Justitiei), prin unitatile sale, instantele judecatoresti sau parchete, obtine prin intermediul conducerii baroului (decanului) angajamentul promitentului (avocatul desemnat din oficiu) ca, in schimbul onorariului, sa apere pe tertul beneficiar (invinuit sau inculpat). Intreaga operatiune judiciara este destinata realizarii dreptului fundamental constitutional la aparare al invinuitului sau inculpatului, la garantarea caruia concura atat Ministerul Justitiei, cat si subiectele specializate, avocatii. In cazul contractului de asistenta juridica gratuit, singura deosebire fata de mandatul obisnuit o constituie scutirea de obligatia de plata a onorariului de catre client, scutire acordata de Consiliul Baroului.
|