Conditiile de validitate ale contractului de donatie

CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE DONATIE

§ 1. Conditiile de forma ale contractului de donatie

Potrivit art. 813 C. civ.: "Toate donatiunile se fac prin act autentic".

In cazul in care partile incheie contractul prin reprezentant, mandatul (procura) trebuie sa imbrace, la randul ei, forma autentica (principiul simetriei de forma, potrivit caruia toate actele care sunt in legatura cu un act autentic trebuie sa se incheie in forma autentica). Pentru donator, procura trebuie sa fie si speciala, deoarece suntem in prezenta unui act de dispozitie.

Forma autentica este ceruta ca o conditie ad validitatem, nerespectarea acesteia antrenand sanctiunea nulitatii absolute a contractului.

In cazul in care contractul se incheie intre parti care nu sunt prezente nici personal si nici prin reprezentant, donatia se compune din doua acte: oferta de a dona si acceptarea donatiei, ambele acte trebuind sa imbrace forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.

Acceptarea donatiei poate fi facuta numai de catre donatar si trebuie sa fie notificata donatorului in limitele termenului stabilit, iar daca nu s‑a fixat un termen, inainte de revocarea ofertei si, in tot cazul, in timpul vietii donatorului (art. 814 alin. 2 C. civ.) sau inainte ca acesta sa fi devenit incapabil.

In cazul in care donatia are ca obiect bunuri mobile, trebuie intocmit unui act estimativ. Art. 827 C. civ. dispune ca "orice act de donatiune de mobile este valabil numai pentru obiectele trecute intr‑un act estimativ subsemnat de donator si donatar".

Actul estimativ trebuie sa cuprinda descrierea fiecarui bun mobil donat, precum si evaluarea lui.

§ 2. Conditiile de fond ale contractului de donatie

A. Capacitatea partilor

a. Regula. Potrivit art. 949 C. civ. "poate contracta orice persoana ce nu este declarata necapabila de lege". Prin urmare, capacitatea este regula, iar incapacitatea este exceptia.

Pentru validitatea contractului de donatie, donatorul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune cu titlu gratuit, iar donatarul capacitatea de a primi cu titlu gratuit.

b. Incapacitati de a dispune prin donatie

1. Potrivit art. 129 alin. 1‑3 si art. 133 alin. 3 coroborat cu art. 105 alin. 3 si 147 C. fam., minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca nu pot dispune prin contractul de donatie nici personal si nici prin reprezentantii lor legali, chiar daca s‑ar obtine autorizatia autoritatii tutelare.

Incapacitatea de a dispune prin donatie constituie o incapacitate de folosinta, incalcarea ei fiind sanctionata cu nulitatea absoluta a donatiei.

2. Potrivit art. 724 alin. 2 pct. 1 Cod comercial, sunt nule, fata de creditori, actele si instrainarile cu titlu gratuit, facute de faliti, daca ele sunt realizate cu cel putin 6 luni inainte de data incetarii platilor.

c. Incapacitati de a primi prin donatie

1. Persoanele neconcepute. Potrivit art. 808 alin. 1 C. civ., "este capabil de a primi prin donatiune intre vii oricine este conceput in momentul donatiunii", de unde rezulta ca nu poate primi o donatie o persoana care nu are existenta fizica.

2. Persoanele juridice care n‑au dobandit personalitate juridica. Acestea vor putea primi donatii, in cursul constituirii, de la data actului de infiintare, dar numai daca bunurile dobandite prin donatie sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil.

Persoanele juridice, o data infiintate, vor putea primi donatii numai daca acestea corespund scopului lor determinat prin lege, actul de infiintare ori statut (principiului specialitatii capacitatii de folosinta).

3. Medicii, farmacistii si preotii. Art. 810 C. civ. dispune ca medicii si farmacistii, care au tratat o persoana in cursul bolii de care aceasta moare, nu pot primi donatiile pe care bolnavul le‑a facut in favoarea lor in acest interval.

Aceasta interdictie se intemeiaza pe o prezumtie absoluta de sugestie si captatie, iar nerespectarea ei atrage sanctiunea nulitatii absolute.

Prevederile art. 810 C. civ. sunt aplicabile si preotilor care au asistat pe donator din punct de vedere religios in cursul bolii de care acesta a murit.

Vor fi valabile donatiile remuneratorii facute cu titlu particular, daca sunt potrivite cu starea materiala a donatorului si cu serviciile prestate de donatar (alin. 2 al art. 810 C. civ.).

4. Surdo‑mutul, daca nu stie sa scrie, nu poate accepta o donatie decat cu asistenta unui curator special, numit de autoritatea tutelara.

5. Cetatenii staini si apatrizii nu pot primi prin donatii terenuri situate in tara noastra (art. 44 alin. 2 din Constitutia revizuita).

B. Consimtamantul partilor

Pentru validitatea donatiei, consimtamantul trebuie sa fie exprimat in forma autentica (art. 813 C. civ.) si sa fie neviciat prin eroare, dol sau violenta.

Eroarea poate privi identitatea donatarului, bunul donat sau cauza donatiei.

In practica, mai frecvent, este intalnit dolul, care se manifesta aici sub forma sugestiei si captatiei.

Violenta, fie ea fizica sau morala, poate proveni atat de la donatar, cat si de la un tert.

Sanctiunea vicierii consimtamantului este nulitatea relativa a donatiei.

C. Obiectul contractului de donatie

Bunul care formeaza obiectul contractului de donatie trebuie sa fie in circuitul civil, sa fie determinat sau determinabil, posibil, licit si sa existe sau sa poata exista in viitor. Dintre bunurile viitoare, numai succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul donatiei. De asemenea, bunurile viitoare nu pot constitui obiectul darului manual.

Daca bunul donat este individual determinat, donatorul trebuie sa aiba calitatea de proprietar. Contractul de donatie care are ca obiect lucrul altuia este lovit de nulitate absoluta.

D. Cauza contractului de donatie

Cauza donatiei trebuie sa fie reala, licita si morala.

Cauza cuprinde doua elemente: intentia de a gratifica si motivul determinant.

Intentia de a gratifica consta in transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate asupra unui bun ori a altui drept real sau de creanta. Intentia de a gratifica este comuna tuturor contractelor de donatie, ea infatisandu‑se ca un element abstract, obiectiv si invariabil al cauzei donatiei.

Motivul determinant este scopul efectiv urmarit de catre donator ‑ element subiectiv, variabil si concret in fiecare contract de donatie.