Contracte
Capacitatea partilor - contract de vanzare cumparareCapacitatea partilor - contract de vanzare cumparare Notiuni generale Art. 1652 C.civ. stabileste regula capacitatii generale de a vinde si a cumpara, dispunand ca "Pot cumpara sau vinde toti cei carora nu le este interzis prin lege". Regula este prin urmare ca oricine poate vinde sau cumpara, cu exceptia cazurilor cand acest lucru este oprit prin lege. Cazurile de incapacitate reprezinta exceptia si, deci, ele trebuie sa fie expres si limitativ prevazute de lege. In ce priveste capacitatea de exercitiu a vanzatorului si respectiv a cumparatorului se aplica regulile generale. Intrucat vanzarea-cumpararea este un act de dispozitie, partile trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina. Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu vor vinde sau cumpara prin ocrotitorul legal, iar cele cu capacitate de exercitiu restransa, personal, dar cu incuviintarea ocrotitorului legal; si in ambele cazuri cu autorizarea instantei de tutela.1 Daca contractul de vanzare-cumparare serveste efectuarii unor acte de conservare sau administrare a patrimoniului, partilor li se va cere doar capacitatea de a face acte de conservare ori de administrare sau respectiv sa aiba incuviintarea necesara incheierii unor astfel de acte. Incapacitati speciale de a vinde si cumpara sau de a cumpara 1) Judecatorii, procurorii, grefierii, executorii, avocatii, notarii publici, consilierii juridici si practicienii in insolventa nu pot cumpara, sub sanctiunea nulitatii absolute, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competenta instantei judecatoresti in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea (art. 1653 alin. (1) C.civ.). Sunt exceptate: a) cumpararea drepturilor succesorale ori a cotelor-parti din dreptul de proprietate de la, dupa caz, comostenitori sau coproprietari; b) cumpararea unui drept litigios in vederea indestularii unei creante care s-a nascut inainte ca dreptul sa fi devenit litigios; c) cumpararea care s-a facut pentru apararea drepturilor celui ce stapaneste bunul in legatura cu care exista dreptul litigios. Dreptul este litigios daca exista un proces inceput si neterminat cu privire la existenta sau intinderea sa. Interdictia nu opereaza in cazul vanzarii la licitatie, pentru ca dreptul care se vinde nu mai are caracter litigios. 2) Sunt incapabili de a cumpara, direct sau prin persoane interpuse, nici chiar prin licitatie publica: a) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt insarcinati sa le vanda, cu exceptia cazului prevazut de art. 1304 C.civ.1; b) parintii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru bunurile persoanelor pe care le reprezinta; c) functionarii publici, judecatorii sindici, lichidatorii, administratorii judiciari, executorii, precum si alte asemenea persoane care ar putea influenta conditiile vanzarii facute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administreaza ori a caror administrare o supravegheaza (art. 1654 C.civ.).
Incalcarea interdictiilor prevazute la lit. a) si b) se sanctioneaza cu nulitatea relativa, iar a celei prevazute la lit. c) cu nulitatea absoluta. Incapacitati de a vinde Persoanele prevazute la art. 1654 nu pot, de asemenea, sa vanda bunurile proprii pentru un pret care consta intr-o suma de bani provenita din vanzarea ori exploatarea bunului sau patrimoniului pe care il administreaza sau a carui administrare o supravegheaza, dupa caz. Aceste dispozitii se aplica in mod corespunzator si contractelor in care, in schimbul unei prestatii promise de persoanele prevazute la art. 1654 alin. (1), cealalta parte se obliga sa plateasca o suma de bani. Noul cod civil nu a mai reprodus dispozitia art. 1307 din vechiul Cod civil care interzicea vanzarea intre soti sub sanctiunea nulitatii, ceea ce conduce la concluzia permisivitatii legale a acestei vanzari. Nu mai putin, noul cod pastreaza revocabilitatea donatiei intre soti, numai in timpul casatoriei. Pentru a proteja aceasta dispozitie impotriva unor procedee ilegale indirecte prin care s-ar frauda legea art. 1033 C.civ. dispune ca: "Este lovita de nulitate orice simulatie in care donatia reprezinta contractul secret in scopul de a eluda revocabilitatea donatiilor intre soti. Este prezumata persoana interpusa pana la proba contrara orice ruda a donatarului la a carei mostenire acesta ar avea vocatie in momentul donatiei si care nu a rezultat din casatoria cu donatorul." "Cei carora le este interzis sa cumpere ori sa vanda nu pot sa ceara anularea vanzarii nici in nume propriu, nici in numele persoanei ocrotite", prevede art. 1656 C.civ. Capacitatea de exercitiu deplina incepe la data cand persoana devine majora. Persoana devine majora la implinirea varstei de 18 ani. Minorul dobandeste, prin casatorie, capacitatea deplina de exercitiu. In cazul in care casatoria este anulata, minorul care a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei pastreaza capacitatea deplina de exercitiu. Pentru motive temeinice, instanta de tutela poate recunoaste minorului care a implinit varsta de 16 ani capacitatea deplina de exercitiu. in acest scop, vor fi ascultati si parintii sau tutorele minorului, luandu-se, cand este cazul, si avizul consiliului de familie (art. 40 C.civ.). Minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitatea de exercitiu restransa. Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu restransa se incheie de catre acesta, cu incuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, iar in cazurile prevazute de lege, si cu autorizarea instantei de tutela. incuviintarea sau autorizarea poate fi data, cel mai tarziu, in momentul incheierii actului. Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu il prejudiciaza, precum si acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa la data incheierii lor. In afara altor cazuri prevazute de lege, nu au capacitate de exercitiu: a) minorul care nu a implinit varsta de 14 ani; b) interzisul judecatoresc. Pentru cei care nu au capacitate de exercitiu, actele juridice se incheie, in numele acestora, de reprezentantii lor legali, in conditiile prevazute de lege. Cu toate acestea, persoana lipsita de capacitatea de exercitiu poate incheia singura actele anume prevazute de lege, actele de conservare, precum si actele de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa la momentul incheierii lor. Actele pe care minorul le poate incheia singur pot fi facute si de reprezentantul sau legal, afara de cazul in care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru (art. 43 C.civ.). Actele facute de persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, altele decat cele prevazute la art. 41 alin.(3) si la art.43 alin.(3), precum si actele facute de tutore fara autorizarea instantei de tutela, atunci cand aceasta autorizare este ceruta de lege, sunt lovite de nulitate relativa, chiar fara dovedirea unui prejudiciu." Art. 1304 C.civ. reglementeaza contractul cu sine insusi si dubla reprezentare dispunand: "Contractul incheiat de reprezentant cu sine insusi, in nume propriu, este anulabil numai la cererea reprezentantului, cu exceptia cazului in care reprezentantul a fost imputernicit in mod expres in acest sens sau cuprinsul contractului nu a fost determinat in asemenea mod incat sa excluda posibilitatea unui conflict de interese. Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul dublei reprezentari."
|