STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA GALATI

1. Prezentarea generala OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA

AGRICOLA GALATI

Agricultura este una din ramurile cheie ale economiei romanesti.Contributia agriculturii si silviculturii la formarea PIB, in perioada 1989 - 2006, a fost in mod constant semnificativa, remarcandu-se o crestere a acesteia de la 13,7% in 1989 la 18,6% in 1992. Ponderea a fost mentinuta pana in 1996, dupa care s-a constatat o descrestere la 12,9% in 1999 si, respectiv, la 11,4% in 2006.

Populatia activa ocupata in sector a manifestat o tendinta de crestere numerica, in special datorita disponibilizarii de personal din sectoarele industriale restructurate, ponderea in totalul populatiei active reprezentand 40,6% in anul 2006 fata de 27,5% in 1989.

Agricultura a actionat ca tampon ocupational impotriva efectelor socio-economice ale tranzitiei, prin absorbtia fortei de munca eliberata de industriile urbane. Din suprafata totala agricola de ha 14.856.845 ha, la finele anului 2006, suprafata arabila reprezinta 63,2%, pasunile si fanetele 33,3%, restul fiind ocupat de vii si livezi.

Suprafata acoperita cu paduri, respectiv 6.669.933 ha, reprezinta 27,7% din suprafata totala a tarii. Sectorul privat este principalul detinator al terenului agricol, la 31.12.2006 avand in exploatare 8.098,3 mii ha teren arabil din totalul de 9.379,74 mii ha, 210,2 mii ha teren viticol din totalul de 271,7 mii ha, 174,6 mii ha teren pomicol din totalul de 254,9 mii ha si 4.303,2 mii ha pasuni si fanete din totalul de 4.925,9 mii ha.

Exploatatiile agricole private sunt organizate astfel: 10,9 mii exploatatii agricole pe o suprafata de 2475 mii ha, cu o medie de 227,1 ha si 4170,3 mii gospodarii individuale, pe o suprafata de 10311 mii ha, cu o medie de 2,47 ha fiecare.

Volumul productiei agricole globale (PAG) s-a redus cu 3% in 1990 fata de 1989. In perioada 1990-2006, productia de cereale a inregistrat fluctuatii cuprinse intre 12 si 22 milioane tone, datorita conditiilor climatice, faramitarii terenurilor, precum si deteriorarii sistemului de irigatii.

In anul 2006, productia vegetala a scazut cu 20,4% fata de anul 1999, datorita, in principal, secetei si inundatiilor care au afectat Romania.

In perioada 1990-2006, efectivele de animale s-au redus la aproape jumatate datorita destramarii cooperativelor specializate in cresterea animalelor si eliminarii subventiilor pentru fermele de stat.

Evolutia descendenta a nivelului productiei animaliere a fost cauzata si de reducerea cererii de carne pe piata interna. Micii producatori au ajustat efectivul de animale la nivel corespunzator nevoilor de consum propriu si la posibilitatile limitate de comercializare a produselor animaliere pe piata interna. Inainte de 1989, Romania era exportator net de produse agricole. Incepand din 1990, Romania a devenit importator net de produse agricole.

Din 1990 si pana in prezent, s-au evidentiat trei faze mai importante in evolutia schimburilor comerciale cu produse agricole ale Romaniei:

-1990-1993, balanta comerciala agricola a fost puternic negativa;

-1994-1997, balanta comerciala agricola s-a imbunatatit;

-1997-2006, puternice fluctuatii in cadrul balantei comerciale agricole.

In anul 2006, volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu produse agricole s-a cifrat la 1270,5 mil.US $, din care exporturile romanesti au reprezentat 338,5 mil.US $ iar importurile 932,0 mil.US $. Balanta comerciala cu produse agricole a inregistrat un deficit de 593,5 mil.US $.

Exportul consta, in principal, din produse agricole neprelucrate, cu valoare adaugata redusa, cum sunt animalele vii, cerealele si semintele oleaginoase. Singurele produse agricole prelucrate, exportate in cantitati relativ importante, sunt uleiul de floarea soarelui si vinurile.

In ceea ce priveste situatia agriculturii la nivelul judetului Galati aceasta se prezinta astfel:

a. Suprafata agricola a judetului = 351.609 ha

b. Modul de folosire a terenurilor agricole

• Total agricol = 351.609 ha
• Arabil= 289.312 ha din care:
  - irigat = 126.564 ha
• Pasuni = 40.070 ha
• Fanete = 639 ha
• Vii si pepiniere = 19.861 ha
• Livezi si pepiniere = 1.724 ha
• Plantatii duzi = 3 ha

c. Structura culturilor:

d. Culturi caracteristice judetului:

• gru = 39.595 ha
• porumb = 167.029 ha
• floarea soarelui = 45.101 ha
• legume de cmp si solarii = 6.491 ha
• pepeni = 5.778 ha
• vii = 19.861 ha

e. Modul de organizare. Structura exploatatiilor agricole

f. Specii si efective de animale preponderente in judet:

• bovine - 49,3 mii cap
  - din care sector privat - 49,2 mii cap
• porcine - 56,5 mii cap
  - din care sector privat - 54,6 mii cap
• ovine si caprine - 213,3 mii cap
  - din care sector privat - 211,6 mii cap
• pasari - 2.414,7 mii cap
  - din care sector privat - 2.414,3 mii cap

*

Oficiu Judeten de Consultanta Agricola este unitate publica cu personalitate juridica aflata in subordinea Agentiei Nationale de Consultanta Agricola (A.N.C.A.).

Agentia Nationala de Consultanta Agricola (A.N.C.A.) este organizata si functioneaza ca institutie de specialitate a administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, finantata de la bugetul de stat si din venituri proprii.

Agentia Nationala de Consultanta Agricola se adreseaza producatorilor agricoli, cu precadere celor din fermele familiale mici si mijlocii, precum si specialistilor si altor  agenti economici din mediul rural. Agentia Nationala de Consultanta Agricola organizeaza actiuni gratuite de popularizare, consultanta, asistenta tehnica, instruire si pregatire profesionala si asigura fluxul informational necesar atat producatorilor agricoli din sectorul privat, cat si specialistilor din agricultura.

De asemenea, agentia promoveaza si pune in practica  strategia si programele  Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, inclusiv a programelor de cooperare internationala, sprijinina producatorii agricoli in accesarea fondurilor financiare interne si internationale si acorda  consultanta investitorilor straini in vederea identificarii posibilitatilor si oportunitatilor de investitii in agricultura romaneasca. Agentia Nationala de Consultanta Agricola a fost infiintata in baza Hotararii Guvernului nr. 676/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Hotararea Guvernului676/1999.
In temeiul Ordonantei Guvernului nr. 22/2005, aprobata prin Legea 77/2005, privind reorganizarea activitatii de consultanta agricola, A.N.C.A. a fost reorganizata ca institutie de specialitate a administratiei publice centrale, avand in subordine unitati teritoriale:
- la nivel judetean, Oficii Judetene de Consultanta Agricola unitati publice cu personalitate juridica, sub titulatura unitara Oficiul Judetean de Consultanta Agricola (O.J.C.A.), respectiv Oficiul Municipal de Consultanta Agricola Bucuresti (O.M.C.A. Bucuresti);
- la nivel comunal Centre Locale de Consultanta Agricola, unitati fara personalitate juridica, in subordinea directa a O.J.C.A., sub titulatura unitara Centrul Local;
- Casele Agronomului, institutii publice cu personalitate juridica, finantate integral din venituri proprii, infiintate in baza Hotararii Guvernului 1901/2004.

In cadrul Oficiului Judeten de Consultanta Agricola, pregatirea profesionala se realizeaza prin urmatoarele tipuri de activitatati

1.Cursuri de calificare a producatorilor agricoli

Continutul tematic al pregatirii profesionale a inclus, pe langa modulele de specialitate in domeniu, specifice meseriei respective, si alte module, dupa cum urmeaza: managementul exploatatiei agricole; marketingul agroalimentar si legislatie specifica; elemente de contabilitate si gestiune economica; integrarea Romaniei in UE; agricultura ecologica; organizatii profesionale si diverse forme asociative.

Pe langa o buna pregatire teroretica asigurata de specialisti in domeniu, un accent deosebit s-a pus pe instruirea practica, realizata in unitatile de profil (exploatatii agricole, ferme didactice, ferme private, ateliere de productie etc.), care dispun de o dotare corespunzatoare din punct de vedere tehnic, sub indrumarea directa a specialistilor consultanti.

Cursurile de calificare a producatorilor agricoli s-au finalizat printr-un examen de absolvire, in urma caruia absolventii au primit Certificat de absolvire a cursului de calificare.

2.Cursuri de instruire a producatorilor agricoli

Aceste cursuri sunt solicitate de producatorii agricoli ca urmare a necesitatii lor crescande de a avea acces la cele mai noi informatii tehnice, economice si juridice, care sa-i ajute in organizarea, coordonarea si evaluarea activitatilor agricole.

Tematica instruirilor a cuprins: noi elemente tehnologice din domeniile vegetal si zootehnic, agroalimentar sau piscicultura, altele; noutati legislative in domeniu (subventii Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale), legislatie U.E., P.A.C., forme asociative etc; promovarea programelor privind accesarea fondurilor guvernamentale si comunitare; renta viagera agricola; Registrul Fermei; cota de lapte; managementul exploatatiilor agricole; marketingul produselor agricole; protectia mediului - Codul de bune practici agricole ; prezentarea de elemente privind siguranta alimentara a populatiei conformstandardelor UE; agricultura ecologica; tehnologii agricole - lucrari de sezon; alte instruiri.

Cursuri de perfectionare a pregatirii profesionale a specialistilor din agricultura

Cursurile de perfectionare se adreseaza tuturor specialistilor din domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, din sectorul privat si din cel de stat. Cursurile s-au realizat la nivelul judetelor, in colaborare cu institutiile de invatamant superior si de cercetare stiintifica din domeniu.

Continutul tematic al cursurilor de perfectionare a cuprins: managementul exploatatiei agricole; marketingul produselor agroalimentare; Programul Romaniei de aderare la Uniunea Europeana; noutati tehnice, tehnologice si legislative pe domenii; promovarea agriculturii ecologice; posibilitati de dezvoltare a exploatatiilor agricole cu sprijinul programelor de finantare externa; forme asociative in agricultura; prezentarea legislatiei privind siguranta alimentara a populatiei; modalitati de elaborare a proiectelor in vederea accesarii fondurilor europene.

4.Cursuri de formare a formatorilor in domeniul consultantei agricole

In anul 2006, s-au finalizat cursurile de formare a formatorilor in consultanta agricola realizate in colaborare cu Fundatia romano-austriaca "Semanatorul" in judetele: Buzau, Bacau, Brasov, Calarasi, Giurgiu, Harghita, Hunedoara si Olt.

Tematica de instruire a cuprins:

Modulul I: Imbunatatirea conlucrarii dintre producatorii agricoli si consultant;

Modulul II: Metode folosite in munca de consultanta;

Modulul III: Dezvoltarea si rentabilizarea exploatatiilor agricole familiale; modele de consultanta evidentiate in cursul schimbului de experienta realizat in Austria;

Modulul IV: Initiere practica in organizarea cursurilor de instruire si in munca de consultanta.

5.Asistenta tehnica si consultanta privind activitatea de formare/informare a asociatilor si activitatilor de grup

In strategia A.N.C.A., asocierea este considerata o actiune prioritara, avand in vedere ca aceasta constituie principala modalitate de sporire a dimensiunilor exploatatilor agricole, un mod economic de folosire a pamantului, de acumulare a capitalului si de a rezista concurentei pietei, oferind totodata sanse sporite de atragere si accesare a fondurilor guvernamentale si comunitare in parteneriat cu organizatii dezvoltate din domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale de tip european.

6.Loturi demonstrative. A.N.C.A., prin O.J.C.A. si C.L.C.A. desfasoara actiuni de informare privind tehnologiile de cultura, diseminarea rezultatelor cercetarii stiintifice aplicative cu utilitate pentru producatorii agricoli, normele europene pe care agricultorii trebuie sa le respecte atat in ferma, cat si in activitatea de procesare a produselor agricole, accesarea fondurilor de la Uniunea Europeana si organizarea unui sistem informational eficient de editare, multiplicare si distribuire gratuita de materiale informative sub forma de brosuri, pliante, postere, lucrari de specialitate.

Prin acestea s-a urmarit promovarea noilor soiuri si hibrizi, a tehnologiilor de cultura, de regenerare si fructificare la diverse specii pomicole, a tehnicilor si tehnologiilor viticole, precum si a noutatilor tehnice si stiintifice de ultima ora referitoare la testari de pesticide si erbicide, rase si linii performante de animale, tehnologii de crestere si exploatare a animalelor.

7.Organizarea de manifestari cu caracter tehnico-stiintific

Tema acestor manifestari a acoperit o arie diversificata de probleme: managementul exploatatiilor agricole; bugete de venituri si cheltuieli cu accent pe reducerea costurilor de productie; pretul produselor agricole; marketingul si calitatea produselor agroalimentare; facilitati acordate producatorilor agricoli de M.A..D.R.; programele "Fermierul", "Fermier in Europa", Renta Viagera, Registrul Fermei; actiuni de informare privind Politica Agricola Comuna referitoare la normele de mediu, igiena si sanatatea animalelor, principalele sectoare de productie (lapte, carne, legume, fructe, vin), obtinerea cotelor; programe de sustinere a agriculturii cu finantare externa (UE, BANCA Mondiala etc); protectia mediului si Codul Bunelor Practici Agricole; agricultura ecologica; agricultura durabila; rolul consultantului agricol; alte teme de specialitate.

8.Organizarea de targuri, expozitii, concursuri, festivaluri

Au fost organizate 103 targuri, 95 expozitii, 34 concursuri, 31 festivaluri, la nivel local si national, unde au fost expuse realizari reprezentative, cu specific zonal, ale producatorilor agricoli, precum si noutati din domeniul agricol.

9.Editarea, multiplicarea si distribuirea gratuita de materiale informative

In anul 2006, Agentia Nationala de Consultanta Agricola, prin reteaua sa teritoriala, a distribuit gratuit materiale informative sub forma de pliante, brosuri, reviste, intr-un tiraj total de 86.217 exemplare.

De asemenea, Oficiile Judetene de Consultanta Agricola au editat si distribuit gratuit publicatii proprii, intr-un tiraj total de 479.221 exemplare.

10.Realizarea de filme si materiale audio-vizuale

Pentru asigurarea fluxului informational catre producatorii agricoli, Agentia Nationala de Consultanta Agricola, prin Oficiile Judetene de Consultanta Agricola, a realizat materiale audio-vizuale cu cele mai reprezentative realizari din domeniul agricol, care au fost prezentate in cadrul unor emisiuni radio-tv, la nivel national si judetean, dupa cum urmeaza: emisiuni radio la nivel national; emisiuni radio la nivel local ; emisiuni la televiziunile locale.

11.Activitati desfasurata de CASELE AGRONOMULUI

Acestea au oferit spatii corespunzatoare organizarii urmatoarelor actiuni: simpozioane si mese rotunde cu invitati din diferite domenii de interes pentru producatorii agricoli: tractoare si utilaje agricole, ingrasaminte chimice, seminte si material saditor pentru soiuri performante etc; dezbateri privind alocarea cotei de lapte, accesarea fondurilor structurale; cursuri de instruire si formare profesionala a producatorilor agricoli.

12.Acordarea de consultanta si asistenta tehnica de specialitatea

Specialistii consultanti de la nivel central, judetean si local s-au implicat in acordarea de consultanta de specialitate direct fermierilor, cu precadere celor din fermele familiale mici si mijlocii, cuprinzand servicii cu caracter tehnico-economic si tehnologic de specialitate.

Pe langa aceste activitati de baza, consultantii au participat la campaniile de informare privind Programul Fermierul, Programul SAPARD, cota de lapte, Registrul Fermelor si noile reglementari privind retrocedarea si stabilirea drepturilor de proprietate. De asemenea, numerosi specialisti consultanti de la nivel comunal au desfasurat activitati de punere in posesie si stabilire a drepturilor de proprietate prin participarea in cadrul comisiilor comunale de fond funciar, ca o continuare a prevederilor Legii nr. 18/1990, Legii nr. 1/2000 si Legii nr. 247/2005.

1Elaborarea de proiecte - tip

In conformitate cu Programul de masuri privind realizarea actiunilor de consultanta, extensie si formare profesionala in anul 2006, aprobat de ministrul agriculturii prin Ordinul nr.105/2006, completat cu adresele nr. 1917/27.02006 si nr. 5514/12.10.2006 aprobate de conducerea M.A.P.D.R., specialistii consultanti de la nivel central si judetean s-au implicat in elaborarea unui numar de 75 de proiecte-tip, dintre care 24 au fost distribuite la nivel national si 51 au avut distributie judeteana.

Cele 24 de proiecte-tip distribuite la nivel national au fost elaborate pentru a veni in sprijinul fermierilor care vor sa-si dezvolte o activitate in domeniile: Vegetal: ferma vegetala 50 ha - culturi de camp, zona de campie; ferma vegetala 50 ha - culturi de cimp, zona colinara; cultura cartofului; pomi si arbusti fructiferi; plantatie de vita de vie - 5 ha; Animal: ferma de vaci destinata productiei de lapte - 50 capete; ferma de vaci destinata productiei de lapte - 20 capete; ferma de ingrasat taurine - 50 capete; crestere si ingrasare porci - ferma in circuit inchis; crestere si ingrasare porci - ferma de reproductie; ingrasatorie suine; ferma de ingrasat tineret ovin; exploatarea ovinelor - 300 capete; cresterea si exploatarea caprinelor - 200 capete; cresterea si exploatarea caprinelor - 1500 capete; cresterea pasarilor - gaini outoare; cresterea puilor de carne; cresterea prepelitelor; infiintare stupina - 50 familii de albine; ferma de melci; ferma de iepuri; infiintarea in regim piscicol a unui ha luciu de apa; exploatatii piscicole (sturioni); Agroturism: solutii arhitecturale specifice pentru realizarea unor pensiuni agroturistice.

14.Elaborarea documentatiei si asistenta tehnica in vederea accesarii fondurilor prin programele Fermierul si SAPARD

In vederea cresterii gradului de accesare a fondurilor prin programele Fermierul si SAPARD, specialistii consultanti din reteaua teritoriala a Agentiei Nationale de Consultanta Agricola au desfasurat activitati de promovare si informare a populatiei din mediul rural privind cele doua programe.

La nivelul fiecarui judet s-a constituit Biroul Fermierul, in componenta caruia a activat si un specialist consultant care a pus la dispozitia persoanelor interesate baza de date a Oficiilor Judetene de Consultanta Agricola pentru a putea accesa fonduri prin aceste doua programe.

In cadrul fiecarui O.J.C.A. a fost constituit un grup de lucru pentru elaborarea documentatiei necesare accesarii de fonduri si implementarii proiectelor.

Din raportarile primite de la O.J.C.A. rezulta ca specialistii consultanti s-au implicat in elaborarea a 779 de proiecte cu o valoare de 72.578.077 euro prin Programul "Fermierul", din care 412 proiecte au fost aprobate si a unui numar de 242 de proiecte prin Programul SAPARD, cu o valoare de 30.237.105 euro, din care au fost aprobate 233 proiecte.

15.Participarea in cadrul proiectului PHARE de infratire institutionala "Sprijin pentru instituirea unei Retele de Informatii Contabile Agricole (RICA)"

In baza Ordinului nr.620/01.09.2006 al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale pentru aprobarea documentului de strategie sectoriala "Master Planul" privind structura organizationala a RICA in Romania si a Conventiei de colaborare incheiate cu Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale privind consolidarea si dezvoltarea la nivel national a Retelei de Contabilitate Agricole (RICA), Agentia Nationala de Consultanta Agricola si Oficiile Judetene de Consultanta Agricola sunt implicate in derularea urmatoarelor activitati: elaborarea si testarea registrelor pentru colectare de date de la exploatatiile fara evidenta contabila; colectarea de date de la exploatatiile agricole fara evidenta contabila; diseminarea informatiilor la nivel regional si local prin realizarea de feedback catre fermieri.

16.Realizarea bazei de date privind evolutia preturilor la principalele produse agroalimentare

Specialistii din reteaua teritoriala A.N.C.A. participa lunar la colectarea si transmiterea datelor privind evolutia preturilor la principalele produse agroalimentare de pe cele mai importante piete din judete. Informatiile de acest gen vor putea fi accesate on-line de catre toate O.J.C.A., in asa fel incat acestea sa poata informa persoanele interesate, contribuind astfel la realizarea de venituri suplimentare, atat la nivelul vanzatorilor, cat si al cumparatorilor.

17.Informarea producatorilor agricoli si completarea formularelor privind cota de lapte

Perioada de depunere a cererilor privind cota de lapte pentru producatorii individuali a fost 1 august - 31 octombrie 2006. Specialistii A.N.C.A., O.J.C.A. si D.A.C.L. au acordat asistenta tehnica fermierilor in completarea acestor cereri.

Specialistii A.N.C.A. si O.J.C.A., in numar de 80, implicati in consilierea fermierilor au fost instruiti in domeniul cotei de lapte, iar acestia, la randul, lor au instruit suplimentar 450 de specialisti O.J.C.A. si C.L.C.A. care au participat direct colectarea si inregistrarea formularelor.

Specialistii A.N.C.A. au procedat la centralizarea si raportarea saptamanala a situatiei privind completarea, colectarea si inregistrarea formularelor de solicitare a cotei de lapte.

18.Participarea la intalnirile de lucru ale consiliilor pe produs din cadrul m.a.p.d.r.

Specialistii din cadrul Agentiei Nationale de Consultanta Agricola au participat la sedintele de lucru ale urmatoarelor consilii pe produs: cereale si produse procesate; oleaginoase si produse procesate; cartof si produse procesate; cereale pentru bere, hamei, bere; miere de albine, alte produse apicole si procesate; carne de pasare, oua si

produse procesate; carne, lapte, lana si produse procesate de ovine si caprine; carne

bovine si produse procesate; carne de porc si produse procesate.

19.Proiectul "modernizarea sistemului de informare si cunoastere in agricultura" ("makis")

Printre activitatile realizate de Agentia Nationala de Consultanta Agricola in cadrul Proiectului Makis, in anul 2006, s-au numarat : redactarea termenilor de referinta privind editarea ghidului pentru programul "Fermierul"; elaborarea "Indrumarului Programului Fermierul", (editat in 10.000 de exemplare); elaborarea pliantului "Programul Fermierul pe intelesul tuturor: 5 pasi importanti de urmat!", (editat in 10.000 de exemplare); redactarea termenilor de referinta pentru asistenta tehnica in vederea elaborarii unui studiu de identificare a necesitatilor de informare ale fermierilor; demararea campaniei de informare a fermierilor prin distribuirea "Indrumarului Programului Fermierul" si a pliantului "Programul Fermierul pe intelesul tuturor: 5 pasi importanti de urmat!"; realizarea unei propuneri de viziune strategica de catre A.N.C.A. privind reforma sistemului public de consultanta agricola; finalizarea procesului de achizitie a echipamentelor destinate A.N.C.A.; formularea termenilor de referinta pentru asistenta tehnica in vederea initierii unor campanii de informare referitoare la cerintele Uniunii Europene privind Sistemul platilor unice in functie de suprafata (S.A.P.S.); efectuarea unei vizite de studiu si documentare in Austria si Franta; evaluarea si selectarea grupului de consultanti internationali care sa asiste A.N.C.A. si M.A.P.D.R. la finalizarea strategiei de restructurare a sistemului public de consultanta agricola.

20.Programul de colaborarea internationala ROMANIA-JAPONIA "Imbunatatirea managementului fermei prin dezvoltarea cooperativelor"

Acordul incheiat intre Guvernul Japoniei si Guvernul Romaniei, pentru o perioada de 18 luni, prevede oferirea de asistenta pentru tara noastra (din partea Japoniei) in domeniul constituirii cooperativelor bazate pe principii democratice. Pentru ca aceste obiective sa fie indeplinite, Agentia Japoneza de Cooperare Internationala (J.I.C.A.) a desemnat un expert international in domeniul cooperativelor care-si desfasoara activitatea pe durata contractului in cadrul A.N.C.A.. Obiectivele principale ale colaborarii pentru anul 2006 au fost: promovarea si adoptarea Legii Cooperativelor in Romania si infiintarea de cooperative agricole pilot.

21.Alte activitati de colaborare internationala

- Programul de colaborare internationala cu Austria, derulat in parteneriat cu: Directia de Consultanta a Ministerului Agriculturii, Silviculturii, Mediului si Apelor din Austria; Fundatia "Semanatorul" din Austria si Romania;

- Programul de colaborare internationala cu Franta - ISFRADA, in vederea formarii formatorilor;

- seminarii internationale organizate de InWEnt - Germania, cu tema "Marketing regional: Marca produselor si regiunilor" ;

- instruire practica a unui grup de consultanti romani in domeniul agriculturii ecologice - Elvetia;

- de asemenea, pe parcursul anului 2006, specialisti din cadrul A.N.C.A., O.J.C.A. , C.L.C.A., impreuna cu fermieri din mai multe judete ale tarii, au participat la schimburi de experienta, seminarii, conferinte, forumuri, saloane cu profil agricol etc.

1.1.Atributii si responsabilitati

Oficiul Judetean de Consultanta Agricola are urmatoarele atributii principale si responsabilitati:

- pregatirea pentru integrarea in Uniunea Europeana a populatiei rurale care desfasoara activitati agricole, piscicole, silvice si de diversificare a activitatilor din mediul rural;

- diseminarea prevederilor legislative armonizate cu cele ale Uniunii Europene;

- promovarea in randul populatiei rurale a programelor de dezvoltare rurala;

- acordarea de asistenta si consultanta tehnica pentru accesarea rapida a fondurilor structurale, a sistemului de sustinere a producatorilor agricoli si a altor programe de finantare;

- pregatirea si perfectionarea profesionala in domeniul agricol, silvic si piscicol a populatiei din mediul rural;

- organizarea unui sistem informational eficient prin activitati de editare, multiplicare, difuzare a materialelor de specialitate, realizarea de filme, emisiuni radio-TV si a altor materiale audio-vizuale.

In vederea realizarii atributiilor si responsabilitatilor sale, A.N.C.A. dezvolta relatii de colaborare cu urmatoarele institutii:

.  Ministerul Integrarii Europene;

.  Ministerul Educatiei si Cercetarii;

.  Academia de Stiinte Agricole si Silvice Gh. Ionescu Sisesti;

.  Academia de Studii Economice;

.  unitati de invatamant agricol, institute si statiuni de cercetare agricola, O.N.G.-uri, asociatii profesionale;

.  Prefecturile, Consiliile Judetene, Consiliile Locale.

1.2.Strategia Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati

Pe termen scurt

.  informarea populatiei din mediul rural care desfasoara activitati agricole, piscicole si silvice privind procesul de integrare in Uniunea Europeana, Politica Agricola Comuna si practicile agricole europene;

.  indrumarea pentru elaborarea planurilor operationale de investitii in agricultura;

.  promovarea constituirii grupurilor de producatori si a organizatiilor de producatori pentru comercializarea produselor agricole si silvice in conformitate cu Ordonanta de Guvern nr. 37/14 iulie 2005 aprobata prin Legea 338/29 noiembrie 2005;

.  promovarea marcilor regionale/nationale de produse agroalimentare pe piata interna si internationala, conform standardelor de calitate si siguranta alimentara;

.  sprijinirea producatorilor agricoli in elaborarea documentatiilor necesare accesarii fondurilor structurale, conform Planului National de Dezvoltare Rurala si altor programe de dezvoltare rurala;

.  implementarea tehnologiilor moderne si promovarea agriculturii ecologice;

.  promovarea si urmarirea insusirii de catre fermieri a Codului de bune practici agricole.

Pe termen mediu:

.  pregatirea fermierilor prin cursuri de calificare in domeniul managementului modern al exploatatiilor agricole, piscicole si silvice;

.  realizarea unui sistem de contabilitate la nivel de ferma;

.  campanii de informare a populatiei din mediul rural care desfasoara activitati agricole, piscicole si silvice asupra Politii Agricole Comune si acquis-ului comunitar;

.  informarea asupra normelor europene de protectie a mediului legate de activitatile agricole, silvice si piscicole.

Pe termen lung

.  sprijinirea dezvoltarii armonioase a celor doi piloni ai Politicii Agricole Comune, respectiv Pilonul 1- Agricultura Durabila, un sistem agricol modern, apt sa satisfaca cerinetele unei vieti echilibrate pentru populatia rurala, sa asigure stabilizarea pietelor si aprovizionarea la preturi rezonabile si Pilonul 2 Dezvoltarea Rurala prin programele de accesare a fondurilor structurale;

.  promovarea tehnologiilor nepoluante si a surselor de energie regenerabile si neconventionale (solara, eoliana, biogaz, biocombustibil) pentru trecerea la independenta energetica a sectorului agro-alimentar;

.  acordarea de consultanta fermierilor pentru utilizarea tehnologiilor prietenoase cu mediul inconjurator si promovarea agriculturii ecologice in Romania;

.  cresterea calitatii activitatii de consultanta prin modernizarea dotarii tehnice si diversificarea serviciilor acordate de consultantii locali direct fermierilor, realizarea de loturi demonstrative, de ferme- pilot si ferme-model in domeniile agricole specifice, ca baze de instruire.

1.Relatii functionale in structura de organizare a Oficiului Judetean

de Consultanta Agricola Galati

Oficiile Judetene de Consultanta Agricola si Centrele Locale de Consultanta Agricola sunt conduse de catre un director executiv si un director executiv adjunct.

( Anexa nr.1-Organigrama Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati pe anul 2007):

Structura organizatorica a O.J.C.A. (organigrama) cuprinde urmatoarele sectiuni:

Sectiunea I

Compartimente in subordinea directorului executiv:

.  Compartiment Buget- Finante, Contabilitate si Venituri Proprii;

.  Compartiment Relatii Publice si Comunicare;

.  Compartiment Juridic si Resurse Umane;

.  Compartiment Audit Public Intern.

Sectiunea a II-a

.  Compartiment Extensie, Consultanta si Promovare Forme Asociative;

.  Compartiment Instruire si Pregatire Profesionala;

.  Compartiment Elaborare, Implementare si Evaluare Proiecte.

2.Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2007

2.1. Prevederi legale.

Conform Legii 500/2002 privind finantele publice proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor se elaboreaza de catre Guvern, prin Ministerul Finantelor publice pe baza:

a) prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani;

b) politicilor fiscale si bugetare;

c) prevederilor memorandumurilor de finantare, ale memorandumurilor de intelegere sauale altor acorduri internationale cu organisme si institutii financiare internationale, semnatesi/sau ratificate;

d) politicilor si strategiilor sectoriale, a prioritatilor stabilite in formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite;

e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;

f) programelor intocmite de catre ordonatorii principali de credite in scopul finantarii unor ctiuni sau ansamblu de actiuni, carora le sunt asociate obiective precise si indicatori de ezultate si de eficienta; programele sunt insotite de estimarea anuala a performantelor iecarui program, care trebuie sa precizeze: actiunile, costurile asociate, obiectivele urmarite, ezultatele obtinute si estimate pentru anii urmatori, masurate prin indicatori precisi, a caror legere este justificata;

g) propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si de ransferuri consolidabile pentru autoritatile administratiei publice locale;

h) posibilitatilor de finantare a deficitului bugetar.

Veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget pe baza clasificatiei bugetare.

Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, dupa caz.

Cheltuielile prevazute in capitole si articole au destinatie precisa si limitata.

Numarul de salariati, permanenti si temporari, si fondul salariilor de baza se aproba distinct, prin anexa la bugetul fiecarui ordonator principal de credite. Numarul de salariati aprobat fiecarei institutii publice nu poate fi depasit.

Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, in conformitate cu creditele e angajament si duratele de realizare a investitiilor.

Programele se aproba ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite. Fondurile externe nerambursabile se cuprind in anexe la bugetele ordonatorilor rincipali de credite si se aproba o data cu acestea.

Ministrul finantelor publice va transmite ordonatorilor principali de credite, pana la data de 1 iunie a fiecarui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum si limitele de cheltuieli aprobate de Guvern.

In cazul in care schimbarea cadrului macroeconomic impune modificarea limitelor de cheltuieli, acestea vor fi adaptate de catre Guvern, la propunerea Ministerului Finantelor publice. Pana la data de 15 iunie Ministerul Finantelor Publice comunica ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli, astfel redimensionate, in vederea definitivarii proiectelor de buget.

Ordonatorii principali de credite au obligatia ca pana la data de 15 iulie a fiecarui an sa depuna la Ministerul Finantelor Publice propunerile pentru proiectul de buget si anexele la acesta, pentru anul bugetar urmator, cu incadrarea in limitele de cheltuieli, si estimarile pentru urmatorii 3 ani, insotite de documentatii si fundamentari detaliate.

Transmiterea proiectului de buget la Guvern si Parlament/Raportul anual la buget Ministerul Finantelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite si a bugetului propriu, intocmeste proiectele legilor bugetare si proiectele bugetelor pe care le depune la Guvern pana la data de 30 septembrie a fiecarui an.

Proiectul legii bugetului de stat este insotit de un raport privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si proiectia acesteia in urmatorii 3 ani. Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomicein contextul carora au fost elaborate proiectele de buget, precum sistrategia Guvernului in domeniul investitiilor publice.

Raportul si proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal-bugetara a Guvernului, precum si alte informatii relevante in domeniu.

Cheltuielile pentru investitiile publice si alte cheltuieli de investitii finantate din fonduri publice se cuprind in proiectele de buget, in baza programelor de investitii publice, care se prezinta ca anexa la bugetul fiecarui ordonator principal de credite.

2.2.Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2007 al OFICIULUI

JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA GALATI

Intrucat Agentia Nanionala de Consultanta Agricola functioneaza ca institutie de specialitate a administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, finantata de la bugetul de stat si din venituri proprii iar Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati este unitate publica cu personalitate juridica aflata in subordinea Agentiei Nationale de Consultanta Agricola, bugetul de venituri si cheltuieli se elaboreaza prin Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ca ordonator principal de credite si se transmit prin Agentiei Nationale de Consultanta Agricola ca ordonator secundar de credite.

Bugetul de venituri si cheltuieli al Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati pe anul 2007, conform Legii 486/2007 privind bugetul de stat pe anul 2007 se prezinta astfel:

Agentia Nationala de consultanta Agricola

BUGETUL

pe anul 2007 conform Legii 486/2007 privind bugetul de stat pe anul 2007

Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Galati

Din analiza bugetului pentru anul 2007 rezulta urmatoarele:

- Veniturile sunt asigurate in mare parte (93,47%) din subventii de la bugetul de stat precum si din venituri din prestari servicii ( consultanta, cursuri de calificare, intocmirea de proiecte ,etc) insa acestea reprezinata doar 6,53%. Tendinta care se profileaza in viitor este aceea a autofinantarii institutiei in mare parte (70-80%) cat si a subventiilor de la bugetul de stat;

- Cheltuielile institutiei reprezinta in procent de 82,60 % , cheltuieli de personal, 17,40 % cheltuieli materiale, ignorindu-se total cheltuielile de capital. De remarcat un procent foarte mare de cheltuieli cu salariile ( 79,02% din cheltuielile de personal si 65,28% din cheltuielile totale), un procent foarte mic pentru pregatire profesionala 1% din cheltuielile materiele si 0,57% din cheltuielile totale.

- Contributiile unitatii privind cheltuielile de personal (salarii,indemnizatii, sporuri, prime,etc) reprezinta 20,57% din cheltuielile de personal si 17,32 % din cheltuielile totale in conditiile in care pentru pregatirea profesionala, factor deosebit de important in consultanta, reprezinata doar 0,57% din cheltuielile totale.

Derularea activitatii Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati

pe luna octombrie 2006

Contabilitatea Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati este strins legata de activitatile curente ale acestuia, respectiv organizarea de cursuri de calificare, intocmirea de proiecte in vederea accesarii fondurilor pentru agricultura de catre beneficiari, plata utilitatilor, achizitie de materiale, plata salariilor, etc.

Prezentam in continuare inregistrarile contabile din luna octombrie 2006:

1).Se incaseaza numerar c/v taxe cursuri,eliberari diplome:

5311 = 704 4.080,00

Casa in lei Venituri din lucrari executate

2).Se cumpara materiale consumabile in valoare de 340,19 lei si se dau in consum materiale consumabile in valoare de 488,65 lei :

a)cumparare:

3028 = 401 340,19

Alte materiale consumabile Furnizori

b) in consum:

6028 = 3028 488,65

Cheltuieli privind mat.consumabile Alte materiale consumabile

3).Se achizitioneaza cu plata in numerar materiale pentru organizarea targului de toamna 2006:

6028 = 5311 176,68

Cheltuieli privind mat.consumabile Casa in lei

4).Se inregistreaza cheltuielile cu piesele auto si abonament auto :

% = 5311 Casa in lei 74,30

6024                                                                                           49,30

Cheltuieli privind piesele de schimb

6242                                                             25,00

Transport de persoane

5). Se inregistreaza cheltuielile cu taxele postale si anunt concurs :

% = 5311 Casa in lei 12,70

626 1,50

Cheltuieli postale si taxe comunicatie

623                                                               11,20

Cheltuieli protocol, reclama

6).Se inregistreaza cheltuielile de deplasare :

614 = 5311 992,00

Cheltuieli deplasare Casa in lei

7). Se ridica numerar din contul de disponibil :

581 = 561 18.563,00

Viramente interne Disponibil al instituitiei din

venituri proprii si subventii

5311 = 581 18.563,00

Casa in lei Viramente interne

8).Se achita salariile datorate pe luna septembrie 2006:

421 = 5311 17.216,00

Personal salarii datorate Casa in lei

9) Se achita retinerile din salariu (CAR -ul) :

4271 = 5311 235,00

Retineri din salarii datorate tertilor Casa in lei

10).Se depune in contul de disponibil de la Trezorerie incasarile din taxe cursuri, eliberari diplome :

581 = 5311 4.080,00

Viramente interne Casa in lei

561 = 581 4.080,00

Disponibil al instituitiei din                      Viramente interne

venituri proprii si subventii

11). Se incaseaza de la clienti cu ordin de plata contravaloare servicii( proiecte) :

561 = 411 3765,00

Disponibil al instituitiei din                             Clienti

venituri proprii si subventii

12).Se incaseaza prin Trezorerie cu O.P. alocatia bugetara pentru trimestrul IV :

561 = 7721 45.200,00

Disponibil al instituitiei din                 Subventii de la bugetul de stat

venituri proprii si subventii

13).Se achita cu O.P.c/v facturilor pentru urmatoarele :

a) motorina:

401 = 561 1200,98

Furnizori Disponibil al instituitiei din

venituri proprii si subventii

b) papetarie :

401 = 561 340,19

Furnizori Disponibil al instituitiei din

venituri proprii si subventii

c) chirie sediu Tecuci :

401 = 561 81,18

Furnizori Disponibil al instituitiei din

venituri proprii si subventii

d)c/v factura telefon mobil :

401 = 561 127,87

Furnizori Disponibil al instituitiei din

venituri proprii si subventii

e)c/v factura service calculatore

401 = 561 361,30

Furnizori Disponibil al instituitiei din

venituri proprii si subventii

f)c/v factura apa canal

401 = 561 47,79

Furnizori Disponibil al instituitiei din

venituri proprii si subventii

g) c/v factura telefon fix

401 = 561 820,64

Furnizori Disponibil al instituitiei din

venituri proprii si subventii

14).Se incaseaza cu O.P. in contul disponibil din alocatii bugetare cu destinatie speciala :

551 = 773 10.000,00

Disponibil din alocatii bugetare           Venituri din alocatii bugetare

cu destinatie speciala cu destinatie speciala

15).Se achita cu O.P. din contul disponibil din alocatii bugetare cu destinatie speciala c/v revistelor de spacialitate, mape, servicii tv, chirie curs :

401 = 551 6.978,29

Furnizori Disponibil din alocatii bugetare          

cu destinatie speciala

16). Se inregistreaza amortizare pentru autoturism si mobilier, aparatura birotica :

6811 = % 1466,00

Cheltuieli operationale

privind amortizarea

2813                           582,00

Amortizarea mijlacelor de transport

2814                           884,00

Amortizarea mobilier,aparatura birotica

17). Se achizitioneaza de la un furnizor bonuri valorice pentru motorina :

5324 = 401 600,49

Bonuri valorice Furnizori

18). Se inregistreaza cheltuielile cu posta, apa, chirie, combustibili si alte servicii efectuate de terti :

% = 401 Furnizori 9.017,56

626                                                             948,51

Cheltuieli postale si taxe comunicatie

628  5.339,59

Alte cheltuieli cu servicii efectuate de terti

610 47,79

Cheltuieli cu energia si apa

612                                                         2081,18

Cheltuieli cu chiriile

6022 0,98

Cheltuieli privind combustibili

19).Se inregistreaza bonurile predate soferului :

331 = 5324 850,00

Produse in curs de executie Bonuri valorice

20).Se inregistreaza consumul cu combustibilul :

6022 = 331 840,38

Cheltuieli privind combustibili Produse in curs de executie

21). Inregistrarea salariilor conform statelor de salarii:

641 = 421 41.910,00

Cheltuieli cu salariile personalului Personal salarii datorate

a. Inregistrarea contributiilor angajatorilor pentru asigurari sociale:

6451 = 4311 8.573 ,00

Cheltuieli CAS angajator CAS asigurator

b. Inregistrarea contributiilor angajatorilor pentru asigurari sociale de sanatate:

6453 = 4313 060,00

Cheltuieli sanatate angajator Sanatate angajator

c..Inregistrarea contributiilor angajatorilor pentru asigurari de somaj:

6452 = 4371 1.093,00

Cheltuieli somaj angajator                     Somaj angajator

d. Inregistrarea contributiilor angajatorilor pentru accidente de munca si boli profesionale:

6454 = 4315 218,00

Cheltuieli

fond accidente si boli profesionale        Fond accidente si boli profesionale

e. Inregistrarea indemnizatiilor si concedii medicale:

6455 = 4317 328,00

Indemnizatii si concedii medicale Indemnizatii si concedii medicale

f. Inregistrarea retinerilor din salarii, conform statelor de salarii:

- contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale

- contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale de sanatate

- contributiile asiguratilor pentru asigurari de somaj

- impozitul pe venit de natura salariala

- avansuri acordate personalului

- retineri din salarii datorate tertilor (rate, chirii, etc.)

- imputatii, garantii gestionari

- alte datorii sociale

421 Personal salarii datorate = % 20.579,00

4312 CAS asigurati 4.124,00

4314 Sanatate asigurati 2.821,00

4372 Somaj asigurati 244,00

444 Impozit pe salarii 5.541,00

4271 Retineri din salarii 7.849,00

datorate tertilor

g. Virarea retinerilor catre terti:

- impozitul pe venit de natura salariala

- contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale

- contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale

- contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale de sanatate

- contributiile asiguratilor pentru asigurari sociale de sanatate

- contributiile angajatorilor pentru asigurarile de somaj

- contributiile asiguratilor pentru asigurari de somaj

- retineri din salarii datorate tertilor (rate, chirii, etc.)

- imputatii

% = 561 Disponibil al instituitiei din 24.855,00

venituri proprii si subventii

444 Impozit pe salarii 737,00

4311 CAS asigurator 6.386,00

4312 CAS asigurati 102,00

4313 Sanatate asigurator 2.263,00

4314 Sanatate asigurati 2.104,00

4315 Fond accidente si boli profesionale 162,00

4371 Somaj asigurator 808,00

4372 Somaj asigurati 251,00

4271 Retineri din salarii

datorate tertilor 6.142,00

22). Se inchid conturile de cheltuieli si venituri :

a)Inchiderea conturilor de cheltuieli :

121.10 Rezultatul patrimonial = % 67.650,76

610 Cheltuieli energie si apa 47,79

612 Cheltuieli cu chiriile 2.081,18

6022 Cheltuieli combustibili 841,36

6024 Cheltuieli piese schimb 49,30

6028 Chelt privind materile consumabile 488,65

6242 Transport de persoane 25,00

623 Cheltuieli protocol, reclama 11,20

626 Cheltuieli postale,si taxe comunicatii 950,01

628 Alte cheltuieli cu servicii 5.339,59

641 Cheltuieli cu salariile personal 41.910,00

6451 CAS angajator 8.573,00

6452 Somaj angajator 1.093,00

6453 Sanatate angajator 060,00

6454 Fond accidente si boli profesionale 218,00

6455 Indemniz si concedii medicale 328,00

681 Cheltuieli operationale amortizarea 1466,00

b). inchidere conturilor de venituri :

% = 121.10 Rezultatul patrimonial 59.280,00

704 Venituri din lucrari executate 4.080,00

7721 Subventii de la bugetul de stat 45.200,00

773 Venit din alocatii bugetare 10.000,00

cu destinatie speciala

Inregistrarea conturilor in « T-uri » este redata in Anexa nr. 2 la prezenta lucrare, iar transcrierea acestora in Balanta de verificare este prezentata in Anexa nr. 3

Se observa ca desi in luna curenta cheltuielile depasesc veniturile pe total perioada rezultatul patrimonial este EXCEDENT.

In ceea ce priveste particularitartile contabilitatii in institutiile publice putem spune ca exista o metodologie specifica privind :

A) Cheltuieli de personal

Buget aprobat

Art.10.01: Salarii = 45.200 mii lei

Art.10.001: CAS (22%) = 9.944 mii lei

Art.10.002: Somaj (3%) = 1.356 mii lei

Art.10.003: Sanatate (7%) = 164 mii lei

Art.10.004: FAMBP (0,5%) = 226 mii lei

TOTAL = 59.890 mii lei

Angajarea

1. Cheltuielile de personal (salarii + contributii aferente acestora) se considera angajamente bugetare si legale la inceputul anului, pe baza statului de functii, cu intreaga suma a creditelor bugetare aprobate.

2. Se intocmesc Anexa nr.1 "Propunere de angajare a unei cheltuieli" si Anexa nr.2 "Angajament bugetar global" care se supun vizei CFPP (controlul financiar preventiv propriu) sau CFPD (controlul financiar preventiv delegat), dupa caz si apoi se semneaza de ordonatorul de credite.

Compartimentul Contabilitate inregistreaza in contabilitatea bugetara in contul "Angajamente bugetare " si in contul "Angajamente legale" intregul buget aprobat.

Lichidarea

In octombrie se platesc salariile aferente lunii septembrie , precum si obligatiile aferente.

1. La compartimentul de specialitate (salarizare) :

- Se intocmeste stat de plata a salariilor ;

- Se calculeaza contributiile aferente salariilor

2. La compartimentul Contabilitate, contabilul responsabil cu salariile, inscrie pe document nota contabila cu inregistrarea salariilor, a obligatiilor aferente acestora si a retinerilor din salarii, nr. Notei contabile, data si semnatura.

Se acorda viza pentru "Bun de plata " de catre persoana imputernicita (sef compartiment Salarizare)

Ordonantarea

1. Compartimentul de specialitate (salarizare) intocmeste Anexa nr.3 "Ordonantarea de plata " care trebuie insotita de statul de salarii in original. Acest document se intocmeste pentru fiecare element de cheltuiala. Trebuie sa existe cel putin 5 documente de ordonantare (salarii, CAS, somaj, sanatate, accidente de munca si boli profesionale);

2. Se vizeaza de comp. de specialitate (salarizare) si compartimentul de contabilitate;

Compartimentul Contabilitate completeaza col. 1 "Disponibil de angajamente bugetare inaintea efectuarii platii" (angajamente bugetare - plati efectuate - documente de plata care inca nu au fost decontate);

4. Documentul "Ordonantarea de plata" se vizeaza de catre CFPP sau CFPD, dupa caz, apoi se semneaza de catre ordonatorul de credite si se transmite la compartimentul Financiar pentru efectuarea platii . Documentul NU se inregistreaza in contabilitatea financiara si bugetara.

Plata

1. Se intocmesc ordinele de plata pentru salarii, CAS, somaj, sanatate, accidente de munca si boli profesionale, pentru fiecare subdiviziune a clasificatiei bugetare, de catre contabilul responsabil cu efectuarea platii.

2. Ordinul de plata se semneaza astfel :

- semnatura 1 : Sef compartiment Financiar (financiar-contabil);

- semnatura a-2-a :persoana cu atributii in efectuarea platii

Nota: Operatiunile se repeta in mod similar, in fiecare luna.

La sfarsitul anului, pentru realizarea cerintei prevazute in functiunea contului "Angajamente legale", respectiv ca la finele anului soldul contului sa reprezinte totalul angajamentelor ramase neachitate, angajamente efectuate in limita bugetului aprobat, se vor efectua urmatoarele:

- analiza si regularizarea sumelor reprezentand drepturi salariale ale personalului si obligatiile aferente, pensiile si ajutoarele sociale stabilite conform legilor in vigoare, precum si cheltuielile cu dobanzile si alte cheltuieli aferente datoriei publice care au fost inregistrate in contul "Angajamente legale" cu intreaga suma din bugetul aprobat, astfel incat soldul contului sa reflecte obligatii ramase neachitate inscrise in documente de lichidare inregistrate in conturile: 421"Personal-salarii datorate", 422"Pensionari-pensii datorate", 423"Personalajutoare datorate", 424"Someri-indemnizatii datorate", 431"Asigurari sociale", 437"Asigurari pentru somaj", etc.

B). Cheltuieli administrative curente care se angajeaza in baza unui buget previzional

Buget previzional - cand exista contracte incheiate, dar fara valoare

TITLUL II: Bunuri si servicii: 25.000 mii lei

Art.20.01: Bunuri si servicii, din care: 15.000 mii lei

Art.20.01.03:Incalzit, iluminat si forta motrica: 2.000 mii lei

Art.20.01.04:Apa, canal si salubritate: 1.200 mii lei

Art.20.01.08:Posta, telecomunicatii, radio, tv., internet:2.500 mii lei

Angajarea

1. Se intocmesc : - Bugetul previzional - tine loc de angajament provizoriu;

- Anexa 1 "Propunere de angajare a unei cheltuieli";

- Anexa 2 "Angajament bugetar global";

2. Toate cele trei documente, se supun vizei CFPP sau CFPD, dupa caz, apoi se aproba de catre ordonatorul de credite;

Se inregistreaza in contabilitate in contul "Angajamente bugetare";

Bugetul previzional nu reprezinta angajament legal si nu se inregistreaza in contul "Angajamente legale". In acest caz, angajamentul legal este factura.

Lichidarea

1. Se primeste factura reprezentand contravaloarea consumului de energie electrica pentru luna septembrie, in luna octombrie;

2. La compartimentul Contabilitate, contabilul responsabil cu evidenta contului 401 "Furnizori", inscrie pe factura: nota contabila, nr si data , semnatura. Totodata, factura este inregistrata in contul ""Angajamente legale";

Compartimentul de specialitate (administrativ) vizeaza documentul pentru "Bun de plata", dupa ce verifica daca serviciul a fost efectuat;

Ordonantarea

1. Compartimentul de specialitate (administrativ) intocmeste Anexa 3 "Ordonantarea de plata" pe fiecare subdiviziune a clasificatiei bugetare;

2. Compartimentul contabilitate completeaza col 1: "Disponibil de angajamente bugetare inaintea efectuarii platii" : angajamente bugetare - plati efectuate - plati nedecontate inca.

Plata

1. Se verifica daca sunt indeplinite conditiile pentru efectuarea platii: disponibil in cont, credite bugetare (deschise + repartizate), beneficiar corect, suma corecta, viza pentru "Bun de plata", CFPP pe ordonantare;

2. Se intocmeste ordinul de plata de catre compartimentul Financiar, cu urmatoarele semnaturi:

- semnatura I: sef Compartiment Financiar (Financiar-contabil)

- semnatura a-2-a: persoana cu atributii in efectuarea platii

Nota: Operatiunile se repeta in fiecare luna, pentru fiecare natura de cheltuiala.

La finele exercitiului, pentru realizarea cerintei prevazute in functiunea contului "Angajamente legale", respectiv ca la finele anului soldul contului sa reprezinte totalul angajamentelor ramase neachitate, angajamente efectuate in limita bugetului aprobat, se vor efectua urmatoarele:

- analiza si regularizarea sumelor reprezentand angajamente legale individuale, astfel incat soldul contului sa reflecte obligatii ramase neachitate ce decurg din:

- angajamente legale individuale neonorate de furnizori si alti creditori pana la finele anului;

- angajamente legale individuale onorate de furnizori si alti creditori, materializate in bunuri livrate, lucrari executate si servicii prestate care nu au fost achitate pana la finele anului, evidentiate in contabilitate in conturile: 401"Furnizori', 404"Furnizori de active fixe".

4. Intocmirea balantei de verificare, executiei bugetare si a situatiei

financiare (bilantului) la data de 31.12.2006

Pentru institutiile publice, documentul oficial de prezentare a situatiei patrimoniului aflat in administrarea statului si a unitatilor administrativteritoriale si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli, il reprezinta situatiile financiare trimestriale si anuale. Acestea se intocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice.

Situatiile financiare trimestriale si anuale se intocmesc in moneda nationala, respectiv in lei, fara subdiviziunile leului. Pentru necesitatile proprii de informare si la solicitarea unor organisme internationale, se pot intocmi situatii financiare si intr-o alta moneda.

Intocmirea situatiilor financiare anuale trebuie sa fie precedata obligatoriu de inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv si a celorlalte bunuri si valori aflate in gestiune, potrivit normelor emise in acest scop de Ministerul Finantelor Publice.

Situatiile financiare trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare (active nete/capital propriu), precum si a rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial).

Situatiile financiare trimestriale si anuale ce se intocmesc de catre institutiile publice se semneaza de conducatorul institutiei si de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.

Institutiile publice au obligatia sa prezinte la unitatile de trezorerie a statului la care au deschise conturile, situatia fluxurilor de trezorerie pentru obtinerea vizei privind exactitatea platilor de casa, a soldurilor conturilor de disponibilitati, dupa caz, pentru asigurarea concordantei datelor din contabilitatea institutiei publice cu cele din contabilitatea unitatilor de trezorerie a statului.

Situatiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidenta trezoreriilor statului se vor restitui institutiilor publice respective pentru a

introduce corecturile corespunzatoare.

Este interzis institutiilor publice sa centralizeze situatiile financiare ale institutiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului.

Institutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite, depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.

Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, alte autoritati publice, institutii autonome si unitatile administrativ teritoriale, ai caror conducatori au calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finantelor Publice sau Directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, dupa caz, un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale, potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta.

Unitatile fara personalitate juridica, subordonate institutiei publice, organizeaza si conduc contabilitatea operatiunilor economico-financiare pana la nivel de balanta de verificare, fara a intocmi situatii financiare.

Activitatea desfasurata in strainatate de unitatile fara personalitate juridica, subordonate institutiilor publice din Romania, se include in situatiile financiare ale persoanei juridice romane si se raporteaza pe teritoriul Romaniei.

Situatiile financiare trimestriale si anuale cuprind:

1. bilantul;

2. contul de rezultat patrimonial;

situatia fluxurilor de trezorerie;

4. situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor;

5. anexe la situatiile financiare, care includ: politici contabile si note explicative;

6. contul de executie bugetara.

4.1. Balanta de verificare

Operatiile economice care se realizeaza zi de zi intr-o unitate economica se inregistreza in conturi. In orice moment al activitatii economice, fiecare cont in parte pune in evidenta situatia elementelor patrimoniale: existentele la inceputul perioadei, cresterile, micsorarile, totalul miscarilor cumulate de la inceputul anului, dar si existentele finale.Necesitatile de conducere, control si analiza a activitatii unitatilor patrimoniale impun generalizarea si prezentarea, intr-un tablou de ansamblu, a intregii activitati desfasurate. Metoda contabilitatii impune ca periodic, si in mod obligatoriu cu ocazia elaborarii bilantului, sa se faca verificarea exactitatii inregistrarilor facute in contabilitate, cit si a calculelor efectuate cu ocazia determinarii rulajelor, sumelor totale si a soldurilor conturilor.

Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, legatura dintre conturile sintetice si bilant, legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare, in care se inscriu datele valorice preluate din conturi.

Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala, fiecare cont fiind inscris cu soldul initial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor si soldul final de la sfirsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva. Legea contabilitatii prevede ca "pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor se intocmeste, lunar, balanta de verificare".Balanta de verficare la 31.12.2006 se prezinta astfel: Anexa nr.4 la prezenta lucrare.

4.2. Executia bugetara la 31.12.206

Executia bugetara se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil . Etapele procesului executiei bugetare sunt prezentate in schema 1 .

Contul de executie bugetara cuprinde toate operatiunile financiare din timpul exercitiului financiar cu privire la veniturile incasate si platile efectuate, in structura in care a fost aprobat bugetul, si contine:

a) informatii privind veniturile:

- prevederi bugetare initiale,

- prevederi bugetare definitive

- drepturi constatate

- incasari realizate

- drepturi constatate de incasat

b) informatii privind cheltuielile:

- credite bugetare initiale, credite bugetare definitive

- angajamente bugetare

- angajamente legale

- plati efectuate

- angajamente legale de platit.

- cheltuieli efective (costuri, consumuri).

c) informatii privind rezultatul executiei bugetare (incasari realizate minus plati efectuate).

Contul de executie bugetara se intocmeste pe baza datelor preluate din rulajele debitoare si creditoare ale conturilor de venituri si cheltuieli, precum si ale conturilor de disponibil, care trebuie sa corespunda cu cele din conturile deschise in trezorerie.

Etapele procesului executiei bugetare (schema 1)

4.2.1. Analiza contului de executie bugetara la Oficiul Judetean de

Consultanta Agricola Galati

Institutiile publice utilizeaza mijloace banesti pe care le primesc de la buget pe calea platilor pe care le efectueaza, in numerar sau fara numerar , pentru achitarea salariilor, procurarea de materiale, plata unor lucrari si servicii etc .

Plata unor sume din mijloacele banesti primite de la buget poate avea ca efect fie consumarea efectiva a acestor mijloace, cum este cazul platilor pentru salarii, prestari de servicii etc., fie o schimbare a formei lor, ele schimbandu-si forma de mijloace banesti in cea de mijloace materiale sau in decontare .

Prin urmare , in timp ce in unele plati ale institutiilor publice constituie in acelasi timp si cheltuieli efective , altele nu dau nastere la cheltuieli in momentul cand au fost efectuate . Intre plati si cheltuieli pot sa apara deci neconcordante din punct de vedere al efectuarii lor in timp . Delimitarea precisa a platilor si cheltuielilor prezinta importanta pentru analiza executiei bugetului institutiei .

Pentru delimitarea indicatorului care exprima folosirea mijloacelor bugetare banesti de catre institutiile publice se foloseste notiunea de "plati nete" care reflecta platile facute de trezorerie pentru institutie. Acest indicator permite sa se aprecieze modul de folosire a mijloacelor banesti pe care institutiile le primesc de la bugetul statului. In ultima analiza, acest indicator arata cum este folosit fondul centralizat de resurse banesti al statului. Prin ele se realizeaza corelatia dintre planurile de cheltuieli ale institutiilor publice si bugetul de stat. Cu ajutorul indicatorului "plati nete" se poate constata in ce masura s-a respectat destinatia stabilita prin buget in folosirea mijloacelor banesti, daca nu s-au produs depasiri la plati fata de prevederi etc. Asadar , acest indicator serveste la urmarirea modului de utilizare a creditelor bugetare , de respectare in ultima instanta a disciplinei bugetare.

Analiza activitatii institutiilor bugetare nu se poate limita insa numai la urmarirea unor astfel de aspecte, ea trebuie sa patrunda , mult mai adanc in analiza indeplinirii planului de actiuni economice . Este necesara si o apreciere a raportului dintre serviciile aduse societatii de catre institutia publica si volumul mijloacelor consumate de acesta , a eficientei cu care sunt utilizate mijloacele bugetului de stat. La toate aceste cerinte importante pentru caracterizarea economico - financiara a activitatii unei institutii , nu poate raspunde numai indicatorul "plati nete" si, de aceea, el trebuie completat si cu indicatorul "cheltuieli efective".

In analiza contului de executie bugetara trebuie sa se foloseasca ambii indicatori cu conditia ca fiecare sa fie aplicat potrivit continutului lui si a scopului urmarit . Platile nete arata ce volum de mijloace banesti au fost folosite din bugetul de stat, de aceea trebuie utilizate ca un indicator al executiei bugetare. Cheltuielile efective indica volumul de mijloace economice ale statului consumate in activitatea institutiilor bugetare . Pentru aceste motive, cheltuielile caracterizeaza mai bine modul cum sunt indeplinite sarcinile operative ale institutiei .

Prin urmare, analiza adancita a activitatii unei institutii bugetare si a eficientei cu care se folosesc mijloacele economice ale statului trebuie sa se faca pe baza indicatorului "cheltuieli efective", iar acela de "plati nete" sa fie inteles si folosit ca un indicator al executiei bugetare , utilizarea fondului centralizat de resurse banesti ale statului.

Cheltuielile institutiilor publice pot fi de mai multe feluri dupa scopul caruia ii sunt afectate: cheltuieli pentru invatamant, sanatate, cheltuieli pentru administratia de stat, pentru aparare etc . Aceasta grupare corespunde insasi naturii activitatii institutiilor publice si cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate de o anumita institutie. In cazul cand in activitatea aceleiasi institutii sunt efectuate cheltuieli cu destinatii diferite, atunci este necesar ca acestea sa fie evidentiate si analizate separat .

Desi cheltuielile bugetare pot sa difere ca destinatie , in functie de natura institutiilor, ele se pot grupa, totusi, dupa diferite criterii, pe baza trasaturilor comune, grupare de care sa se tina seama in analiza acestora . Aceasta grupare poarta denumirea de clasificatie economica si imparte cheltuielile in :

A. Cheltuieli curente , care la randul lor se compun din :

1. Cheltuieli de personal

2. Cheltuieli materiale

B. Cheltuieli de capital

Analiza contului de executie a bugetului institutiei publice presupune analiza creditelor bugetare aprobate, a creditelor definitive, a platilor nete si a cheltuielilor efectuate (Anexa nr. 10 din setul de formulare ce compun situatiile financiare . Institutiile publice fac o astfel de analiza si in Raportul explicativ.

Datele pentru analiza contului de executie bugetara sunt prezentate in tabelul nr. 1.

Tabel nr.1. Contul de executie a bugetului Oficiului Judetean de Consultanta

Agricola Galati pe anul 2006

Fondurile aprobate prin bugetul initial s-au dovedit insuficiente pentru desfasurarea activitatii institutiei la parametrii normali.

Drept urmare, prin rectificari succesive de buget acestea au fost majorate pana la nivelul care sa permita indeplinirea obiectivului institutiei conform naturii activitatii. Din datele prezentate in tabel se observa ca, prin platile de casa efectuate, creditele bugetare definitive au fost consumate in proportie de 99,90 %, din care cheltuielile de personal 100 %, iar bunurile si serviciile 100 %. Creditele pentru investitii -cheltuieli de capital 2003 s-au consumat in intregime (99,02%). In vederea compararii cheltuielilor cu indicatorii bugetelor institutiilor, cheltuielile trebuie descompuse pe parti sau chiar pe elemente componente ceea ce permite o mai mare aprofundare a fenomenului cercetat. Datele pentru analiza cheltuielilor pe articole se regasesc in tabelul nr.2.

Tabel nr.2 Detalierea cheltuielilor la 31 decembrie 2006

Din datele prezentate rezulta o incadrare a platilor nete in creditele aprobate definitiv atat pe total, pe fiecare fel de cheltuiala in parte (cheltuieli de personal , cheltuieli materiale si cheltuieli de capital) cat si pe fiecare articol de cheltuiala. In concluzie se constata respectarea disciplinei bugetare.

In ceea ce priveste cheltuielile de personal, se observa ca ponderea cheltuielilor efective in creditele definitive este mai mare decat ponderea platilor nete in creditele definitive. Explicatia consta in faptul ca salariile lunii decembrie se inregistreaza pe cheltuieli in luna decembrie, iar platile lunii decembrie se achita in luna ianuarie a anului urmator (platile nete sunt mai mici decat cheltuielile efective) .

Referitor la bunuri si servicii se observa ca cheltuielile efective (care reprezinta consumurile de materiale) la articolul 20.01.01 "Furnituri de birou" si sunt mai mari decat platile nete iar articolul 20.01.05 " Carburanti si lubrifianti" si sunt mai mici decat platile nete. Procentul mai mare de 100 % se explica prin faptul ca la cele doua articole de cheltuieli s-au consumat materiale din stocurile existente la inceputul anului 2006 (aprovizionate si platite in 2005).

In afara de cheltuielile care privesc activitatea curenta a institutiilor, acestea mai beneficiaza si de fonduri pentru investitii. Analiza acestor cheltuieli trebuie sa aiba in vedere ca fondurile pentru investitii alocate de la buget se folosesc in primul rand pentru asigurarea bazei materiale necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii din fiecare institutie publica. Un alt aspect care trebuie urmarit este oportunitatea acestor cheltuieli care se cuprind in proiectele de buget pe baza unei riguroase fundamentari . Obiectivele prevazute a se realiza, precum si dotarile independente (achizitionarile de mijloace fixe) sunt cuprinse in "Liste de investitii" care, dupa ce sunt aprobate, primesc finantari separate de cheltuieli curente (de la capitolul cheltuieli de capital).

In concluzie, politica finantelor publice incepe cu institutiile. Diferite corpuri guvernamentale i-au decizii referitoare la problemele strategice, cum ar fi impozitele si prioritatile bugetare ce afecteaza distribuirea avutiei si cresterea economica. La nivel national cea mai importanta institutie de acest fel este Parlamentul. El adopta bugetele care cuprind politica fiscala a guvernului .

Aceste bugete afecteaza atat indivizii cat si unitatile locale. Guvernul este raspunzator pentru pregatirea si executia bugetului de stat. Informatiile continute de situatiile financiare ale institutiilor publice sunt de neinlocuit in analiza si conducerea institutiilor publice. Fara indoiala rolul determinant il are bilantul contabil in procesul de analiza. Acest rol cheie se justifica prin insasi locul ocupat de analiza contabil - financiara in stabilirea unui diagnostic al institutiilor, pe baza caruia pot fi luate decizii care sa potenteze factorii cu actiune favorabila asupra activitatii de ansamblu si a rezultatelor obtinute.

Situatiile financiare constituie sursa de informatie cea mai sistematica si mai completa pentru activitatea de analiza conducere si control. In acelasi timp dat fiind faptul ca ele reflecta modul de cheltuire si utilizare a banului public, reprezinta o sursa importanta de date si pentru informarea si controlul public. Informatia contabila din aceste documente nu este folosita intotdeauna in stare "bruta", ci este supusa unei ajustari care o face mai adaptata necesitatilor de analiza. Astfel pornind de la informatia continuta in situatiile financiare, prin analiza se elaboreaza diferiti indicatori .

O asemenea adaptare se justifica prin faptul ca datele publicate vizeaza in principal satisfacerea necesitatilor comune de informare a unei game cat mai largi de utilizatori (institutiile in sine, organele ierarhic superioare, organele de control, statu , organismele internationale, publicul larg). Totodata, trebuie avut in vedere ca prin bilant se exprima starea de fapt la un moment dat sau dintr-o anumita perioada de gestiune, iar prin analiza se doreste o viziune dinamica asupra activitatii .

Raportul de analiza pe baza de bilant, sau raportul explicativ se intocmeste trimestrial si anual si cuprinde informatii prin care se justifica legalitatea, oportunitatea si eficienta economica a creditelor primite si consumate in cursul perioadei de raportare, obiectivele realizate, pagubele constatate, recuperarea acestora etc., precum si soldurile finale ale unor conturi existente la finele perioadei de raportare a bilantului contabil .

In functie de specificul institutiei, in mod concret se analizeaza :

- creditele aprobate pe an si repartizarea acestora pe trimestre ;

- creditele deschise, platile nete si cheltuielile efective pe perioada analizata ;

- incadrarea platilor nete in creditele deschise, cu respectarea clasificatiei bugetare ;

- modul de indeplinire a indicatorilor fizici si valorici specifici activitatii institutiei fata de cifrele din program ;

- modul de executare a planului de venituri pentru bugetul de stat , bugetul asigurarilor sociale de stat, a planului de venituri si cheltuieli extrabugetare, a fondurilor speciale;

- se mentioneaza distinct operatiunile respinse la viza de control preventiv , numarul si suma acestora, motivele respingerii si modalitatile de solutionare a acestora ;

- propuneri de imbunatatire a activitatii institutiei, a disciplinei financiare si a controlului intern .

Totodata , in cadrul raportului de analiza se are in vedere si analiza grupelor si posturilor din bilant, analizandu-se soldurile conturilor din bilant, componenta si dinamica acestora .

4. Situatia financiara ( bilantul contabil )

Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale institutiei publice la sfarsitul trimestrului sau anului, precum si in celelalte situatii prevazute de lege.

In bilant, elementele de natura activelor sunt prezentate in functie de gradul crescator al lichiditatii iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate in functie de gradul crescator al exigibilitatii.

Un activ reprezinta o resursa controlata de catre institutia publica ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru institutie si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil.

O datorie reprezinta o obligatie actuala a institutiei publice ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice.

Activele si datoriile curente se prezinta in bilant distinct de activele si datoriile necurente.

Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, in calitate de proprietari ai activelor unei institutii publice dupa deducerea tuturor datoriilor.

Capitalurile proprii se mai numesc si active nete si se determina ca diferenta intre active si datorii.

Bilantul contabil al Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati, la data de 31.12.2006, se prezinta astfel: (Anexa nr.5 la prezenta lucrare)

4.1. Analiza bilantului contabil al institutiei. Metoda ratelor de structura.

Prima componenta a Situatiilor financiare ale institutiilor publice este bilantul contabil . Acesta se prezinta ca un tablou ce reuneste elementele patrimoniale sub cele doua aspecte : componenta materiala si provenienta . Conform principiilor contabilitatii , activul bilantului cuprinde totalitatea mijloacelor aflate in folosinta institutiei , iar pasivul , sursele din care s-au procurat aceste mijloace . Indicatorii bilantieri prin care sunt grupate si generalizate elementele de activ si de pasiv se numesc posturi de bilant .

Posturile sunt structurate, la randul lor, in capitole si grupe de activ si, respectiv, de pasiv .

Ordinea de dispunere a indicatorilor in activul bilantului este cea inversa gradului de lichiditate (de la imobilizari corporale , la disponibilitati banesti) .

Grupele de activ sunt urmatoarele :

GRUPA A : Mijloace fixe , terenuri , obiecte de inventar si alte bunuri .

GRUPA B : Mijloace banesti , decontari , cheltuieli si materiale .

Pasivul bilantului cuprinde sursele de finantare in ordinea inversa a exigibilitatii , grupate in :

GRUPA A : Fonduri .

GRUPA B : Rezultatul executiei bugetare , venituri proprii , decontari si alte surse .

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale si evidentierea principalelor mutatii calitative in situatia mijloacelor si surselor, generate de schimbarile interne si de interactiunea cu mediul economico - social . Metoda ratelor constituie un instrument operational si eficient al analizei financiare. Ratele de structura se stabilesc ca raport intre un post (sau o grupa de posturi) din activ sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport intre diferite componente de activ, respectiv de pasiv .

4.1. Analiza ratelor de structura a activului

In sistemul ratelor de structura a activului , cele mai semnificative ca valoare informativa si totodata mai frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt : rata imobilizarilor, rata stocurilor , rata creantelor, rata disponibilitatilor .

Toate acestea reflecta preponderent aspecte privind patrimoniul economic al unitatii si natura activitatii .

Bilant simplificat

Incheiat la data de 31.12.2006

Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Galati

a) Rata activelor imobilizate (RAI) , calculata ca raport intre activele imobilizate si totalul bilantului, reprezinta de fapt ponderea elementelor patrimoniale care servesc institutia permanent, in totalul patrimoniului .

Active imobilizate

RAI = ----- ----- -------------- x 100

Activ total

16.659 lei

RAI1 = ----- ----- ------------ x 100 = 31,78 %

52.413 lei

76.161 lei

RAI2 = ----- ----- ------------ x 100 = 36,64 %

207.850 lei

unde : RAI1 = rata activelor imobilizate la inceputul anului 2006

RAI2 = rata activelor imobilizate la sfarsitul anului 2006 .

a1) Rata imobilizarilor corporale (RAIC)

Imobilizari corporale

RAIC = ----- ----- ---------------- x 100

Activ total

16.659lei

RAIC1 = ----- ----- ---------------- x 100 = 31,78 %

52.413 lei

76.161 lei

RAIC2 = ----- ----- ---------------- x 100 = 36,64 %

207.850 lei

unde : RAIC1 = rata imobilizarilor corporale la inceputul anului 2006

RAIC2 = rata imobilizarilor corporale la sfarsitul anului 2006 .

a2) Rata imobilizarilor necorporale (RAIN) :

Imobilizari necorporale

RAIN = ----- ----- --------- ----- ----- x 100

Activ total

0 lei

RAIN1 = ----- ----- -------------- x 100 = 0 %

71466 lei

0 lei

RAIN2 = ----- ----- --------------- x 100 = 0 %

939.079 lei

unde : RAIN1 = rata imobilizarilor necorporale la inceputul anului 2006

RAIN2 = rata imobilizarilor necorporale la sfarsitul anului 2006 .

a3) Rata imobilizarilor financiare (RIF)

Imobilizari financiare

RIF = ----- ----- ----------------- x 100

Activ total

0 lei

RIF1 = ----- ----- ------------- x 100 = 0 %

71466 lei

0 lei

RIF2 = ----- ----- --------------- x 100 = 0 %

939.079 lei

unde : RIF1 = rata imobilizarilor financiare la inceputul anului 2006

RIF2 = rata imobilizarilor financiare la sfarsitul anului 2006 .

Rata activelor imobilizate (RAI) este egala cu suma ratelor imobilizarilor pe feluri (corporale , necorporale , financiare) .

RAI1 = RAIC1 + RAIN1 + RIF1

31,78 % = 31,78 % + 0 % + 0%

RAI2 = RAIC2 + RAIN2 + RIF2

36,64 % = 36,64 % + 0 % + 0 % .

RAI = RAIC + RAIN + RIF .

In cazul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola, la inceputul anului 2006, activele imobilizate sunt alcatuite in totalitate din imobilizari corporale , rata imobilizarilor corporale este egala cu rata activelor imobilizate (31,78 %). La sfarsitul anului rata activelor imobilizate (36,64 %) reprezinta suma rata imobilizarior corporale .

b) Rata obiectelor de inventar (ROINV) . O categorie distincta, in cazul institutiilor publice, o reprezinta obiectele de inventar . Valoarea acestora este reflectata in bilantul institutiilor publice la grupa A - activ - alaturi de mijloace fixe si terenuri. In aceasta situatie , calculul distinct al unei rate a obiectelor de inventar (ROINV) ar conduce la o analiza adecvata a structurii bilantului la institutiile publice .

Obiecte de inventar

ROINV = ----- ----- --------------- x 100

Activ total

32.607 lei

ROINV1 = ----- ----- ---------- x 100 = 62,21 %

52.413 lei

62.443 lei

ROINV2 = ----- ----- ----------- x 100 = 30,04 %

207.850 lei

unde , ROINV1 = rata obiectelor de inventar la inceputul anului 2006

ROINV2 = rata obiectelor de inventar la sfarsitul anului 2006

c) Rata activelor circulante (RAC) reprezinta ponderea activelor circulante in totalul bilantului :

Active circulante

RAC = ----- ----- ------------ x 100

Activ total

147 lei

RAC1 = ----- ----- ----------- x 100 = 6,00 %

52.413 lei

69.246 lei

RAC2 = ----- ----- ----------- x 100 = 33,31 %

207.850 lei

unde , RAC1 = rata activelor circulante la inceputul anului 2006

RAC2 = rata activelor circulante la sfarsitul anului 2006

Ca si in cazul activelor imobilizate , se recomanda calcularea rateloranalitice ale activelor circulante : rata disponibilitatilor si mijloacelor banesti , rata creantelor si rata stocurilor .

c1) Rata disponibilitatilor si mijloacelor banesti (RDMB):

Disponibilitati si mijloace banesti

RDMB = -------- ----- ------ -------- x 100

Activ total

1.252 lei

RDMB1 = ----- ----- ----------- x 100 = 2,39 %

52.413 lei

49.035 lei

RDMB2 = ----- ----- ----------- x 100 = 23,59 %

207.850 lei

unde , RDMB1 = rata disponibilitatilor si mijloacelor banesti la inceputul anului 2006

RDMB2 = rata disponibilitatilor si mijloacelor banesti la sfarsitul anului 2006.

Rata disponibilitatilor si mijloacelor banesti reflecta ponderea acestora in patrimoniul institutiei. Informatiile furnizate de acest indicator necesita o interpretare nuantata intrucat insasi marimea (nivelul) disponibilitatilor si mijloacelor banesti poate avea dubla semnificatie. O valoare ridicata a disponibilitatilor poate reflecta o situatie favorabila in termeni de echilibru financiar, dar poate fi si semnul detinerii unor resurse insuficient utilizate (neproductive , ineficiente). In cazul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola cresterea ratei disponibilitatilor si mijloacelor banesti a fost detrminata de incasarile efectuate in luna decembrie 2006 a unor servicii prestate in lunile trecute ( cursuri, consultanta, proiecte finalizate, etc.)

c2) Rata creantelor (RC)

Creante

RC = ----- ----- ------ x 100

Activ total

200 lei

RC1 = ----- ----- ----------- x 100 = 0,38 %

52.413 lei

17.076 lei

RC2 = ----- ----- ---------- x 100 = 8,21 %

207.850 lei

unde , RC1 = rata creantelor la inceputul anului 2006

RC2 = rata creantelor la sfarsitul anului 2006

Pentru evidentierea unor aspecte analitice, dar cu implicatii asupra echilibrului unei institutii, este utila aprofundarea analizei creantelor, respectiv determinarea unor rate analitice avand in vedere :

- natura creantelor :

- creante legate de profilul institutiei , de natura activitatii desfasurate ;

- creante diverse (creante asupra personalului , statului etc.) .

- certitudinea realizarii lor :

- creante certe ;

- creante incerte (creante nerealizate la termen si a caror incasare devine nesigura) .

- termenul de realizare :

- creante pe termen scurt (pana la 10 zile) ;

- creante pe termen mediu (10 - 30 de zile) ;

- creante pe termen lung (peste 30 zile) .

Tehnic , pentru oricare din elemente prezentate mai sus se poate calcula o rata analitica de structura , prin raportarea creantei respective, dupa caz, la totalul creantelor, la activele circulante sau la totalul bilantier .

c3) Rata stocurilor (RS)

Stocuri

RS = ----- ----- ----- x 100

Activ total

1.695 lei

RS1 = ----- ----- ------------ x 100 = 3,23 %

52.413 lei

135 lei

RS2 = ----- ----- ----------- x 100 = 1,51 %

207.850 lei

unde , RS1 = rata stocurilor la inceputul anului 2003

RS2 = rata stocurilor la sfarsitul anului 2003

In cazul institutiilor, stocurile pot fi formate din: materiale de intretinere si gospodaresti (furnituri de birou, materiale pentru curatenie etc.), materiale cu caracter functional (piese auto, combustibil etc.).

Rata activelor circulante este egala cu suma ratelor analitice ale activelor circulante .

RAC = RDMB + RC + RS

RAC1 = RDMB1 + RC1 + RS1

6,00 % = 2,39 % + 0,38 % + 3,23 %

RAC2 = RDMB2 + RC2 + RS2

33,31 % = 23,59 % + 8,21 % + 1,51 %

Intre rata activelor imobilizate, rata obiectelor de inventar si rata activelor circulante se formeaza relatia :

RAI + ROINV + RAC = 1

RAI1 + ROINV1 + RAC1 = 1

31,78 % + 62,21 % + 6,00 % = 100 % = 1

RAI2 + ROINV2 + RAC2 = 1

36,64 % + 30,04 % + 33,31 % = 100 % = 1

4.2. Analiza ratelor de structura a pasivului

Ratele de structura a pasivului permit punerea in evidenta a unor aspecte privind sursele mijloacelor proprii ale institutiei si sursele de finantare ale acesteia .

a) Rata surselor proprii (RSP) reflecta legatura dintre sursele proprii ale bunurilor (mijloacelor fixe si terenurilor) de care institutia dispune in mod stabil pe o perioada mai mare de un an si patrimoniul total . Relatia de calcul este urmatoarea :

Surse proprii ale bunurilor institutiei

RSP = -------- ----- ------ ------------ x 100

Pasiv total

16.659lei

RSP1 = ----- ----- ---------- x 100 = 31,78 %

52.413 lei

76.161lei

RSP2 = ----- ----- ---------- x 100 = 36,64 %

207.850 lei

RSP = RFBDPS + RFBDIS

Rata surselor proprii este egala cu suma ratelor bunurilor care alcatuiesc domeniul public si cel privat al statului .

a1) Rata surselor bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului (RFBDPS) se calculeaza astfel :

Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului

RFBDPS = -------- ----- ------ -------- ----- ------ ------- x 100

Pasiv total

0 lei

RFBDPS1 = ----- ----- ---------- x 100 = 0 %

52.413 lei

0 lei

RFBDPS2 = ----- ----- ---------- x 100 = 0 %

207.850 lei

unde, RFBDPS1 = rata surselor bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului la          

inceputul anului 2006

RFBDPS2 = rata surselor bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului la sfarsitul anului 2006

In cazul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati aceasta rata are valoarea 0 (zero) intrucat totalitatea bunurilor din dotarea acestei institutii intra in categoria bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului, nu cel public .

a2) Rata surselor bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului (RFBDIS) reflecta legatura dintre sursele proprii ale bunurilor de care institutia dispune in mod stabil si patrimoniul total

Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului

RFBDIS = -------- ----- ------ -------- ----- ------ ------ x 100

Pasiv total

16.659lei

RFBDIS1 = ----- ----- ---------- x 100 = 31,78 %

52.413 lei

76.161lei

RFBDIS2 = ----- ----- ---------- x 100 = 36,64 %

207.850 lei

unde , RFBDIS1 = rata surselor care alcatuiesc domeniul privat al statului la inceputul anului 2006

RFBDIS2 = rata surselor care alcatuiesc domeniul privat al statului la sfarsitul anului 2006

Valoarea acestei rate (31,78 %) coincide cu valoarea ratei activelor imobilizate aferente aceleiasi perioade , respectiv , sfarsitul anului 2006 .

RAI1 = RFBDIS1 = 31,78 %

unde , RAI1 = rata activelor imobilizate la inceputul anului 2006

RFBDIS1 = rata surselor bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului la sfarsitul anului 2006

b) Rata surselor obiectelor de inventar (RSOINV) reprezinta ponderea in pasivul total al institutiei a surselor obiectelor de inventar si este egala cu rata obiectelor de inventar aferenta aceleiasi perioade .

Fondul obiectelor de inventar

RSOINV = -------- ----- ------ ---- x 100

Pasiv total

32.607 lei

RSOINV1 = ----- ----- ---------- x 100 = 62,21 %

52.413 lei

62.443 lei

RSOINV2 = ----- ----- ----------- x 100 = 30,04 %

207.850 lei

ROINV1 = RSOINV1 = 62,21 %

ROINV2 = RSOINV2 = 30,04 %

unde , ROINV1 = rata obiectelor de inventar la inceputul anului 2006

RSOINV2 = rata surselor obiectelor de inventar la inceputul anului 2006

ROINV2 = rata obiectelor de inventar la sfarsitul anului 2006

RSOINV2 = rata surselor obiectelor de inventar la sfarsitul anului 2006.

c) Rata finantarii institutiei privind anii precedenti (RFIAP) reprezinta la institutiile finantate din bugetul de stat ponderea surselor mijloacelor bugetare provenite din finantarea anilor precedenti in total pasiv .

Rezultatul executiei bugetare din anii precedenti

RFIAP = -------- ----- ------ ----- ----- ------------ x 100

Pasiv total

2.665 lei

RFIAP1 = ----- ----- ---------- x 100 = 5,08 %

52.413lei

16.429 lei

RFIAP2 = ----- ----- ----------- x 100 = 7,83 %

207.850 lei

unde , RFIAP1 = rata finantarii institutiei privind anii precedenti la inceputul anului 2006

RFIAP2 = rata finantarii institutiei privind anii precedenti la sfarsitul anului 2006

d) Rata de indatorare globala (RDG) masoara ponderea obligatiilor in patrimoniul institutiei .

Datorii totale

RDG = ----- ----- ------- x 100

Pasiv total

482 lei

RDG1 = ----- ----- ---------- x 100 = 0,93%

52.413 lei

52.997 lei

RDG2 = ----- ----- ---------- x 100 = 25,49 %

207.850 lei

Intre ratele de structura a pasivului se formeaza relatia :

RSP + RSOINV + RFIAP + RDG = 1

RFBDIS1 + RSOINV1 + RFIAP1 + RDG1 = 1

31,78 % + 62,21 % + 5,08 % + 0,93 % = 100 % = 1

RFBDIS2 + RSOINV2 + RFIAP2 + RDG2 = 1

36,64 % + 30,04 % + 7,83 % + 25,49 % = 100 % = 1

4.4. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial prezinta situatia veniturilor, finantarilor si cheltuielilor din cursul exercitiului curent.

Veniturile si finantarile sunt prezentate pe feluri de venituri dupa natura sau sursa lor, indiferent daca au fost incasate sau nu.

Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau destinatia lor, indiferent daca au fost platite sau nu.

De asemenea prezinta venituri calculate (ex. venituri din reluarea provizioanelor si ajustarilor de valoare) care nu implica o incasare a acestora precum si cheltuieli calculate (ex. cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile de valoare) care nu implica o plata a acestora.

Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprima performanta financiara a institutiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determina pe fiecare sursa de finantare in parte, precum si pe total, ca diferenta intre veniturile realizate si cheltuielile efectuate in exercitiul financiar curent.

Contul de rezultat patrimonial a Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati este prezentat in Anexa nr.6 la prezenta lucrare.

Din analiza acestuia se pot desprinde urmatoarele concluzii:

Veniturile operationale, in suma de 860.969 lei, provin din venituri din activitati economice ( consultanta in intocmirea proiectelor SAPARD, intocmirea proiectelor, cursuri de calificare pentru agricultori) in suma de 139.739 lei ( 16,23 %)si din subventii de la bugetul de stat (83,77 %).Tendinta pe viitor este cea a autofinantarii sau cel putin a schimbarii rapotului intre venituri din activitati economice si subventii;

Cheltuielile operationale, in suma de 758.047 lei, sunt in mare majoritate cheltuieli de personal, respectiv salariile angajatilor.Acestea reprezinta un procent de 81,91% din totalul cheltuielilor operationale.

Rezultatul din activitatea operationala il reprezinat un EXCEDENT in suma de 102.922 lei, ceea ce inseamna un procent de 11,95% din veniturile operationale si respectiv un procent de 13,57 % din cheltuielile operationale.

La o prima vedere acest EXCEDENT ar reprezenta o proasta ghestiune a fondurilor la dispozitia autoritatii publice. Analizand insa sursa acestui EXCEDENT rezulta ca acesta provine din diferite activitati economice in desfasurare, respectiv proiecte nefinalizate.

Pe de alta parte acest EXCEDENT constituie o previziune inexacta a veniturilor din activitatile economice. Acest lucru este determinat de intrarea in vigoare a unor acte normative ce prevad subventii pentru agricultura, atat din fonduri europene cat si din fonduri de la bugetul de stat, care nu au putut fi luate in considerare la inceputul anului financiar.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Pe baza rezultatelor obtinute, se poate spune ca, in materie de pregatire profesionala, anul 2006 a reprezentat pentru Agentia Nationala de Consultanta Agricola (A.N.C.A.) un an de referinta in raport cu toti ceilalti ani care au trecut de la infiintarea agentiei, reusindu-se organizarea unui numar record de cursuri de calificare pentru producatorii agricoli (1075 de cursuri).

Pentru realizarea activitatilor specifice in domeniul pregatirii profesionale a specialistilor si a producatorilor agricoli, Agentia Nationala de Consultanta Agricola, prin Directia de Formare Profesionala si Asociatii de Producatori, vor avea de urmarit:

- elaborarea unei strategii, la nivel national, pe termen scurt si mediu, privind formarea profesionala a producatorilor agricoli, ca urmare a identificarii nevoilor de formare profesionala ale acestora;

- realizarea si implementarea unui Program de pregatire profesionala continua a producatorilor agricoli la nivelul cerintelor Uniunii Europene;

- continuarea procesului de autorizare a Oficiilor Judetene de Consultanta Agricola ca furnizori de formare profesionala;

- coordonarea implementarii Masurii 4.1 SAPARD in teritoriu.

*

Ordinul nr. 1792 / 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor la institutiile publice si organizarea, evidenta si raportare a angajamentelor bugetare si legale stabileste procedurile, persoanele implicate si documentele privind executia cheltuielilor care se efectueaza din fonduri publice.

La baza executiei bugetare sta principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil.

Ordoantorii de credite sunt autorizati sa angajeze, sa lichideze si sa ordonanteze cheltuielile pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate, in limita creditelor bugetare aprobate, iar contabilul face plata cheltuielilor.

Ordonatorii de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept pe baza actului de delegare in care se specifica limitele si conditiile delegarii si subdiviziunile clasificatiei bugetare pentru care sunt imputernicite persoanele respective si termenul de valabilitate al imputernicirii.

Actele de delegare sunt insotite de specimenele de semnaturi ale persoanelor imputernicite care se comunica persoanelor interesate:

- persoanelor imputernicite;

- conducatorului compartimentului financiar (financiar contabil), care nu poate efectua nici o plata avizata de o persoana care nu a fost imputernicita;

- persoanei imputernicite sa exercite controlul financiar preventiv.

Propunem sa se adauge aici si 'persoanei care exercita controlul delegat sicelei care exercita calitatea de auditor public intern'. Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele de venituri si cheltuieli in cadrul carora se angajeaza, ordonanteaza si efectueaza plati, reprezinta limita maxima care nu poate fi depasita. Pentru actiunile multianuale se inscriu distinct in buget credite de angajament si credite bugetare.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si potrivit destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiei publice si cu respectarea dispozitiilor legale.

Angajarea oricarei cheltuieli din fonduri publice imbraca doua forme de angajamente:

- angajamentul legal;

- angajamentul bugetar.

Pentru incadrarea in plafonul anual de credite aprobat se impune punerea in rezerva a creditelor bugetare angajate pentru platile ce se vor face in acel an bugetar. Angajamentul bugetar prin care au fost rezervate fonduri publice unei anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate, precede angajamentul legal.

Deci valoarea angajamentelor legale nu poate depasi valoarea angajamentelor bugetare si pe cea a creditelor bugetare aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli.

Angajamentul legal reprezinta orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor.

Angajamentul legal poate fi:

- individual;

- provizoriu (rezulta din norme);

- global.

Angajamentul bugetar reprezinta orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii, afecteaza fonduri publice unor anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate.

Angajamentul bugetar poate fi:

- individual;

- global;

- disponibil (care nu este definit in norme, dar rezulta din ele).

Angajamentul bugetar individual este un angajament specific unei anumite operatiuni noi care urmeaza sa se efectueze.

Angajamentul bugetar global este un angajament bugetar aferent angajamentului legal provizoriu care priveste cheltuieli curente de functionare de natura administrativa, cum ar fi:

- cheltuielile de deplasare;

- cheltuielile de protocol;

- cheltuielile de intrtinere si gospodarire;

- cheltuielile cu abonamentele,etc.

Normele prevad urmatoarele : 'In cazul angajamentelor legale provizorii ordonatorul de credite verifica faptul ca angajamentele legale individuale incheiate sa nu depaseasca valoarea angajamentelor provizorii care au fost emise anterior.

Angajamentele legale individuale aprobate pana la finele anului, acoperite de aceste angajamente legale provizorii, nu trebuie inaintate pentru viza de control financiar preventiv.

Angajamentele legale individuale care depasesc valoarea angajamentelor legale provizorii se supun vizei de control financiar preventiv.'

Fata de cele prezentate mai sus, consideram ca nu ordonatorul de credite este dator sa verifice ca angajamentele legale individuale provizorii sa nu depaseasca valoarea angajamentului bugetar global, ci persoana care da viza de control financiar preventiv. Totodata, consideram ca toate angajamentele individuale legale provizorii cand devin definitive trebuie supuse vizei de control financiar preventiv, intrucat trebuie sa se verifice incadrarea lor in angajamentul bugetar global.

Propunem sa se revizuiasca si acea prevedere din norme referitoare la momentul analizei pe care persoana imputernicita sa exercite controlul financiar preventiv o face privitor la modul de realizare a cheltuielilor care au facut obiectul angajamentelor bugetare globale si la incadrarea totalului angajamentelor legale individuale in nivelul angajamentelor legale provizorii. In opinia noastra, aceasta analiza trebuie efectuata lunar si trimestrial, nu numai la sfarsitul anului, pentru a stabili creditele bugetare disponibile pentru alte angajamente, care pot fi propuse a fi folosite la acele articole si alineate unde se cere o suplimentare.

Lichidarea cheltuielilor este faza in procesul executiei bugetare in care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate - daca aceasta este acoperita de un bun primit si receptionat, de o lucrare executata, sau serviciu prestat sau, dupa caz, daca exista un titlu care sa justifice plata: titlu executoriu, acord de imprumut, etc.

Documentele care atesta parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la baza inregistrarii in contabilitate si stabilirea obligatiei de plata fata de furnizor sau creditor .

Ordonantarea cheltuielilor este faza din procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata lor poate fi realizata . Persoana desemnata de ordonatorul de credite confirma ca exista o obligatiei certa si o suma datorata , exigibila la o anumita data inscrisa in angajamentul legal , si ordonatorul de credite bugetare poate emite documentul intern "Ordonantare de plata" pentru efectuarea platii de catre compartimentul financiar (financiar -contabil) .

Nu consideram ca normele sunt realiste aici fiindca ordonatorul de credite cel mult semneaza acest document care trebuie intocmit de persoana care confirma ca exista o obligatie certa , exigibila la acea data , pe care consideram sa o nominalizam in persoana celui care a facut si lichidarea cheltuielilor fiindca el a verificat realitatea obligatiei de plata si existenta realizarii operatiunii .

Remarcam insa ca ea are printre obiectivele de verificat de persoanele autorizate din compartimentele de specialitate "existenta unui alt titlu care sa justifice plata" ceea ce e eronat de doua ori :

- o data pentru ca serviciul financiar este cel care trebuie sa verifice acest lucru , nu compartimentele de specialitate ;

- si a doua oara pentru ca trebuie sa se verifice inexistenta nu existenta unui alt titlu care sa justifice plata obligatiei .

Ce se prevede nou acum este faptul ca documentele justificative ce stau la baza platii trebuie sa fie cele in original si pe ele trebuie trecut numarul si data notei contabile si semnatura celui care a inregistrat in contabilitate lichidarea cheltuielilor .

Plata cheltuielilor este faza finala a executiei bugetare prin care institutia publica este eliberata de obligatiile sale fata de tertii -creditori .

Instrumentele de plata folosite sunt : cecul de numerar si ordinul de plata prin trezorerie, care se semneaza de cele 2 persoane autorizate in acest sens , dintre care prima semnatura este a conducatorului compartimentului financiar (financiar-contabil), iar a doua a persoanei care efectueaza plata . Se observa aici ca ordonatorul de credite nu mai figureaza pe fisa de specimene de semnaturi si stampila .

Toate institutiile publice, indiferent de subordonare si de modul de finantare a cheltuielilor, au obligatia sa organizeze evidenta angajamentelor legale si bugetare .

BIBLIOGRAFIE

1.Neculina Chebac " Contabilitatea publica", Editura Fundatiei Academice "Danubius" Galati, 2006

2.F Moisescu "Contabilitatea institutiilor publice" Editura Universitatii "Dunarea de Jos" Galati, 2006

Cocos V.G., "Contabilitatea institutiilor publice", Editor Tribuna Economica, Bucuresti, 2006

4.Ordinul Ministerul Finantelor Publice nr.1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene

5.Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.556/2006 publicat in Monitorul Oficial nr.439/22.05.2006

6. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.616/2006 publicat in Monitorul Oficial nr.498/8.05.2006

7.Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.1649/2006 publicat in 111.2006, in vigoare de la 1 ianuarie 2007

8. Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata;

9. HG nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora;

10. OMFP nr. 1850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile.

11. Standardul International de Contabilitate pentru Sectorul Public nr.1:"Prezentarea situatiilor financiare";

12. Standardul International de Contabilitate pentru Sectorul Public nr.2:"Situatiile fluxurilor de trezorerie";

1 Regulamentul Consiliului Comunitatii Europene nr.1605/2002 privind Regulamentul Financiar aplicabil bugetului general al Comunitatii Europene nr.1605/2002;

14. Regulamentul Comisiei Comunitatii Europene nr.2342/2002 privind implementarea regulamentului financiar.

15. Ordonanta Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor publice cu modificarile si completarile ulterioare;

16. Legea nr. 493/2003 pentru aprobarea Ordonanta Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor publice;

17. Ordonanta Guvernului nr.3/2005 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr.81/2003;

18. OMFP nr. 1487/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor publice si al persoanelor juridice fara scop patrimonial;

19. Hotararea Guvernului Romaniei nr.548/1999 privind aprobarea Normelor tehnice pentru intocmirea inventarului bunurilor care alcatuiesc domeniul public al comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor;

20. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe;

21. Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatilor administrativteritoriale;

22. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 841/1995 privind procedurile de transmitere fara plata si de valorificare a bunurilor apartinand institutiilor publice, cu modificarile si completarile ulterioare.

2 OMFP nr.1753/2004 privind inventarierea elementelor de activ si de pasiv.

24. Regulamentul Comisiei Comunitatii Europene nr.2909/2002 privind managementul contabil al activelor fixe nefinanciare ale Comunitatii Europene;

25. Sistemul European de Conturi (SEC"95).

26. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 108/2004;

27. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobata prin Legea nr. 201/2003

28. OMFP nr. 1235/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

22. Legea nr. 533/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing.

29. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 108/2004;

30. Legea 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia;

31. Legea datoriei publice nr. 313/2004;

32. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 2415/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legea datoriei publice nr. 313/2004

3 Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing ;

34. Legea finantelor publice nr.500/2002;

35. Ordonanta Guvernului nr.45/2003 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare;

36. OMFP nr.1792/2002 privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea evidentei si raportarea angajamentelor bugetare si legale ;

37. Ordinul ministrului finantelor publice nr.522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv;

38. OMFP nr.1912/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind inchiderea conturilor contabile, intocmirea si depunerea situatiilor financiare privind executia bugetara la 31 dec.2004;

39. Regulamentul Consiliului Comunitatii Europene nr.1605/2002 privind Regulamentul Financiar aplicabil bugetului general al Comunitatii Europene nr.1605/2002;

40. Regulamentul Comisiei Comunitatii Europene nr.2342/2002 privind implementarea regulamentului financiar.

41.Ordinul MFP nr.1917/2005 pentru aprobarea Normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, planul de conturi pentru institutii publice si instructiunile de aplicare a acestuia.