Structura bilantului contabil, alte elemente patrimoniale reprezentand surse proprii

Structura bilantului contabil

Posturile bilantiere sunt structurate pe cele doua parti ale bilantului, ca atare ele sunt de ACTIV si de PASIV. Posturile de Activ reprezinta mijloacele economice dupa componenta lor materiala, iar posturile de Pasiv se refera la aceleasi mijloace economice privite insa dupa provenienta lor (proprie sau straina).

In Activ are loc rotatia mijloacelor economice, adica consumul si transformarea lor, iar in Pasiv este oglindita finantarea acestora, care poate fi prorpie sau straina.

Componentele Activului bilnatier:

Doua categorii principale:

Active imobilizate care se mai numesc si fixe, stabile sau de investitii.

Active circulante care poarta denumirea de mobile, de rulment sau de exploatare.

1.Activele imobilizate cuprind bunurile si valorile care isi pastreaza forma fizica initiala si care se consuma si se valorifica treptat pe parcursul mai multor cicluri de exploatare.

Se clasifica in

imobilizari corporale

imobilizari incorporale

imobilizari financiare

a) Imobilizarile corporale sunt concretizate in bunuri materiale de natura terenurilor si a mijloacelor fixe. Se considera mijloace fixe bunurile materiale cu o valoare de intrare in patrimoniu (V_i) mai mare de 1800 lei si cu o durata normala de utilizare mai mare de un an

- Constructii

- Echipamente tehnologice (masini, utilaje, instalatii de lucru)

- Aparate si instalatiinde masurare, control si reglare

- Mijloace de transport

- Animale si plantatii.

- Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorile umane si materiale si alteActive corporale.

Deoarece mijloacele fixe isi pierd treptat din valoarea lor datorita utilizarii, actiunii factorilor naturali si progresului tehnic(apar altele mai noi, mai performante)este necesar sa se faca recuperarea partii de valoare care se pierde, recuperare realizata prin amortizare adica prin includerea in cheltuielile de exploatare a unei cote din valoarea lor de intrare A_a = D_i/t (unde A_a este amortizarea anuala, t este timpul). Sa presupunem ca amortizam un mijloc de transport. Persupunem valoarea de 5 milioane lei fara TVA. Timpul = 10 ani. Rezulta ca amortizarea anuala este de 500.000 lei (A_a).

b) Imobilizarile incoporale sunt cele neconcretizate in bunuri materiale si cuprind:

- cheltuielile de constituire ce sunt ocazionate de infiintarea unitatii patrimoniale: taxe si alte cheltuieli cu inmatricularea firmei sau cu emiterea si vanzarea de actiuni, etc

cheltuielile de dezvoltare

concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica si de comert.

fondul comercial este acel plus de valoare care ofera comerciantului un castig.

programe informatice.

c) Imobilizarile financiare sunt sumele investite de unitatea patrimoniala la alte unitati, cu care ea participa la capitalul acestora, precum si sumele date ccu imprumut pe termen lung altor unitati. Cuprind trei categorii:

titlurile de participare cuprind actiuni cumparate sau parti sociale subscrise la capitalul altor societati, CU DREPT DE INTERVENTIE IN ACTIVITATEA ACESTORA, adica de a vota in adunarea generala a asociatilor

titlurile imobilizate ale Activitatii de portofoliu. Este vorba de actiuni sau alte titluri cumparate in vederea realizarii de venituri, fara drept de interventie in gestiunea unitatilor emitente.

creantele imobilizate sunt creante generate de participatii, sau pot fi imprumuturi acodate pe termen lung altor firme sau garantii platite.

2.Activele circulante cuprind bunurile si valorile care isi schimba forma fizica si funcitionala si care se consuma si se valorifica integral in cadrul unui singur ciclu de exploatare.

Se clasifica in:

Active circulante materiale - denumite si stocuri si cuprind : materii prime, materiale consumabile, produse, animale si pasari, marfuri, ambalaje, productia in curs de executie (neterminata); marfurile sunt cumparate in scopul revanzarii. In aceasta grupa includem si obiectele de inventar, adica obiectele cu valoare mai mica de 1800 lei, dar cu o durata de utilizare mai mare de un an sau invers(durata de utilizare mai mica de un an si valoare  mai mare decat 1800 lei)

Active circulante banesti sau de trezorerie denumite si Active de trezorerie sunt valori care apar sub forma banilor, sau care indeplinesc functiile banilor. Trei categorii:

1. disponibilitati banesti (ex: numerarul din casierie sau banii depusi la banci, delimitati prin "Conturi la banci" sau "Acreditive")

2. alte valori (ex: marci postale, timbre fiscale, tichete si bilete de calatorie, abonamente RATB, bilete de tratament si odihna si altele)

3. plasamentele de trezorerie ce cuprind actiunile proprii cumparate emise de firma pentru a fi distribuite salariatilor, vandute tertilor sau dupa caz anulate, precum si actiuni si obligatiuni de plasament, adica cele cumparate spre a realiza venituri.

Active circulante in decontare (in curs de incasare) denumite si creante, sunt sumele sau valorile pe care unitatea le are de primit de la terti in urma unor operatiuni anterioare si care apar sub denumirile de clienti, debitori si efecte de primit .

1. clienti, ce exprima creante pe seama tertilor cumparatori de produse, marfuri sau servicii.

2. debitori, ce exprima creante pe seama unor terti, generate de alte operatii decat cele de vanzari de produse sau marfuri, executari de lucrari, sau prestari de servicii.

3. efectele de primit, ce sunt tituluri de creanta, in baza carora untitatea are dreptul de a incasa sume de bani de la terti la locurile si scadentele mentionate in cadrul efectului de plata(ex: trata, biletul la ordin , si cambia).

Componentele Pasivului bilantier

Pasivul bilantier, sau pur si simplu Pasivul cuprinde sursele de proveninenta ale mijloacelor economice din Activul bilantier. Sursele se impart in proprii si straine.

A. Sursele proprii denumite si capitaluri proprii, sunt cele ce corespund finantarii proprii si cuprind:

capitalul social reprezinta echivalentul valoric al acelei parti din mijloacele economice ce apartin titularului patrimoniului(sau titularilor)

primele legate de capital ce reprezinta echivalentul valoric al sumelor egale cu diferenta dintre valoarea intrinseca si cea nominala a actiunilor emise(valoarea intrinseca este cea incasata de la actionari, ea fiind mai mare decat cea inscrisa pe actiuni)

- rezervele reprezinta echivalentul valoric al actiunilor destinate sa iasa din patrimoniu, ele in locul altora, in exercitiile financiare in care se inregistreaza pierderi.

CONTINUARE STRUCTURILE BILANTULUI

ALTE ELEMENTE PATRIMONIALE REPREZENTAND SURSE PROPRII

- profitul reprezinta echivalentul valoric al mijloacelor economice sau Activelor intrate in patrimoniu sub forma castigului obtinut.

- provizioanele (ajustari privind deprecierea de valoare) reprezinta echivalentul valoric al proviziilor de autoprotectie destinate preintampinarii unei eventuale deprecieri, riscuri sau cheltuieli.

- fondurile cu destinatii determinate reprezinta echivalentul valoric al Activelor constituite, pentru a i se da destinatii determinate. Includem aici *fondul de participare la profit, *fondul cresterii surselopr proprii de finantare, *fondul pentru organizarea santierului, *fondul baracamentelor si amenajarilor provizorii, etc.

- subvenctiilor pentru investitii care reprezinta echivalentul valoric al sumelor primite de la bugetul de stat, sau din alte resurse pentru finantarea investitiilor, la care este interesat si statul, precum si a imobilizarilor primite cu titlu de donatie.

B. Sursele straine cuprind obligatiile de plata si datoriile unitatii patrimoniale. Aici sunt incluse

imprumuturi obtinute din emisiuni de obligatiuni

imprumuturi obtinute de la banci pe termen scurt (pana la un an) sau pe termen mediu si lung (pana la 5 ani e mediu peste e lung)

datoriile comerciale( prin asta se inteleg datoriile fata de furnizorii de materii prime, pentru marfurile primite, imobilizari achizitionate de unitatea patrimoniala)

datorii fiscale salariale si sociale adica fata de bugetul statului din impozite si taxe, fata de personalul unitatii din salariu si stimulente (premii sau alte stimulente prevazute in contractele colective de munca sau), nu in ultimul rand fata de asigurarile sociale

efectele de platit - statele, biletele la ordin semnate si cambiile acceptate de unitatea patrimoniala.

Referat: Functiunile intreprinderii Referat: Profesia de vanzator

datorii fata de asociati si actionari din dividende de plata sau din valori si sume rambursabile aduse temporar in unitate de asociati.

datorii generate de participarea la capitalul propriu al unor alte unitati patrimoniale.

dobanzi datorate pentru imprumuturile si creditele obtinute.

Unele din sursele straine mentionate sunt denumite surse atrase, si anume : datoriile fata de furnizori, fata de personalul unitatii, catre bugetul statului, catre bugetul de asigurari sociale si altele, ele fiind generate de relatiile de decontare cu tertii.

Tertii sunt persoane fizice sau juridice pe seama carora unitatea are dreptul de creanta, purtand denumirea de terti debitori sau fata de care unitatea are datorii care sunt numiti terti creditori.

DEFINITIE: Bilantul contabil este tabelul care cuprinde prezentarea sintetizata si in expresie valorica a mijloacelor economice ale unitatii patrimoniale, sub aspectul componentei maeriale si a surselor de provenienta, precum si rezultatul financiar obtinut in urma desfasurarii Activitatii, pe o perioada data.

MODIFICARILE BILANTIERE DETERMINATE DE OPERATIILE ECONOMICE SI FINANCIARE

Patrimoniul unitatilor economice se afla intr-o continua miscare. Multitudinea de operatii economice si financiare care se desfasoara zi de zi produce modificari permanente in cadrul bunurilor, drepturilor si obligatiilor unitatii si, implicit in Activul si in Pasivul bilantier(ex: ridicari de numerar; documente din banca; depunerea de numerar in banca prin foaie de vasamant sau extras de cont; receptia unor marfuri sau materii prime sau mijloace fixe, pe baza de factura; plata unor obligatii salariale fata de angajati pe baza statului de plata. Alte documente: plata unor obligatii -ordin de plata).

Dubla reprezentare a patrimoniului unitatii prin componentele sale Activul si Pasivul, se bazeaza permanent pe egalitatea bilantiera, indiferent de natura operatiilor economice desfasurate, astfel ca in orice moment este valabila relatia:

TOTALUL ACTIVUI BILANTIER = TOTALUL PASIVULUI BILANTIER

In functie de natura, felul si continutul lor, operatiile economice si financiare pot determina atat modificari de structura cat si modificari de volum. Modificarile in structura elementelor de Activ au loc in sensul cresterii unui elemnt si concomitent, si cu acceasi suma se micsoreaza un alt element, per ansamblu totalul Activului ramanand nemodificat. Se poate trece idem in Pasiv. Modificarile de volum se produc concomitent cu aceeasi suma si in acelasi sens, plus sau minus, atat in cadrul elementelor de Activcat si ac celor de Pasiv.

BILANT INITIAL

Intocmit la 24 ianuarie 2007

Operatia 1 : cresterea unui element patrimonial de Activ concomitent cu micsorarea pe acceai marime a unui alt element patrimonaial de Activ rezultand relatia : A+x-x=P.

De exemplu in data de 21.01.2007 prin contul de "Disponibil la banca" se incaseaza de la clienti 30.000 lei. Aceasta operatie economica determina modificari de structura numai in Activul bilantier, sau, mai exact, crescand disponibiliul aflat in banca cu 30.000 lei, concomitent cu micsorarea cu aceeasi suma a creantei unitatii fata de clienti.

B I L A N T

Intocmit la 21 ianuarie 2007

450.000(TA) + 30.000(disponibilitati la banca ) - 30.000(clienti) = 450.000(TP)

Operatia 2 : cresterea unui element patrimonial de Pasiv concomitent cu micsorarea cu acceeasi marime a unui element patrimonial de Pasiv rezulta relatia A=P+y-y.

De exemplu in data lui 23.01.2007 se hotaraste majorarea "Capitalului social" cu 2.000 lei prin repartizarea pe aceasta desinatie a unei parti din profitul realizat.

B I L A N T

Intocmit la 21 ianuarie 2007

450.000(TA) = 450.000(TP) + 2.000(Capital social) - 2.000(Profit)

Cele doua operatiuni nu au modificat totalurile bilantiere ele fiind definite ca modificari de structura.

Operatiunea 3 : cresterea concomitenta cu acceasi marime a unui element patrimonial din Activ si a unui element patrimonial din Pasiv rezultand relatia A+z = P+z.

De exemplu in data de 25.01.2007 pe baza de factura unitatea patrimoniala receptioneaza materii prime la costul de achizitie de 5.000 lei, plata efectuandu-se ulterior.

Aceasta operatiune modifica elementul de Activ "Materii prime" care inregistreaza o crestere de 5.000 lei, iar pe de alta parte, crescand "Datoria fata de furnizori" tot cu 5.000 lei, creste si element patrimonial de Pasiv.

B I L A N T

Intocmit la 21 ianuarie 2007

Operatia 4 : micsorarea concomitenta cu aceeasi marime a unui elemt patrimonial de Activ cat si a unui element patrimonial de Pasiv, rezultand relatia A-w = P-w.

De exemplu in data de 26.01.2007 (Ordin Plata) se ramburseaza in totalitate creditul bancar pe termen scurt in suma de 60.000 lei, cum rezulta din datele bilantului, plata efectuandu-se din contul bancar. In urma acestei operatii economice se produce o scadere a valorii elementului patrimonial de Activ "Diponibili la banca" concomitent cu o scadere a elementului patrimonial de Pasiv "Credite bancare pe termen scurt" cu aceeasi suma.

B I L A N T

Intocmit la 21 ianuarie 2007

Operatiunile trei si patru au modificat totalurile bilantiere anterioare, ele numindi-se modificari de volum.

Schema modificarilor bilantiere (a mutatiilor bilantiere)

Modificari de structura:

1.     modificari in activ: A + x - x = P               +A = -A

2.     modificari de pasiv: A = P + z - z  -P = + P

Modificari de volum:

3.     modificari prin cresterea concomitenta a Activului si Pasivului

A + y = P + y                +A = +P

4.     modificari prin acaderea concomitenta a Activului si Pasivului

A - w = P - w              -P = -A

Principiul egalitatii bilantiere

Explica egalitatea valorica permanenta dintre totalul Activului si totalul Pasivului, indiferent de natura modificarii care are loc.

Fie egalitatile reprezentative ale modificarilor de structura:

+A = -A

-P = + P

Constatare: Modificarile din aceeasi parte a bilantului sunt de sensuri diferite.

Intrucat cele doua posturi bilantiere afectate se modifica cu aceeasi sima, dar in sensuri diferite (o crestere si o micsorare), egalitatea dintre totalul Activului si totalul Pasivului se mentine.

Fie egalitatile reprezentative ale modificarilor de volum:

+A = +P

-P = -A

Constatare: Modificarile din parti diferite ale bilantului sunt de aceelasi sens.

Intrucat cele doua posturi bilantiere afectate care se modifica cu aceeasi suma si in acelasi sens (ambele cresc sau ambele se micsoreaza) se afla in parti diferite ale bilantului, egalitatea dintre totalul Activului si totalul Pasivului se mentine.

Ca atare, se constata o contrarieritate intre partile bilantului si sensurile valorice ale celor doua posturi:

in aceeasi parte avem sensuri diferite

in parti diferite avem acelasi sens

Aceasta contrarieritate mentine un echilibru voloric permanent intre totalul Activului si totalul Pasivului unui bilant.

Din toate cele patru relatii rezulta:

+A = -A

-P = +P

+A = -A

-P = -A