Principalele forme de contabilitate

Formele de contabilitate se deosebesc prin modul de prelucrare a datelor si prin structura registrelor folosite pentru inregistrarea cronologica si sistematica.

Forma de contabilitate pe jurnale

Caracteristica esentiala a formei de contabilitate pe jurnale este inregistrarea succesiva a informatiilor financiar contabile, mai intii cronologic in registrul-jurnal si apoi sistematic in registrul cartea mare , fara ca rulajele sa fie dezvoltate pe conturi corespondente . In acest caz registrul cartea-mare, poate fi constituit din Fise de cont pentru operatii diverse.

In cadrul acestei forme de inregistrare se deschid fise de cont pentru operatii diverse pentru fiecare cont utilizat in care se preiau din registrul jurnal, toate sumele cu care respectivul cont s-a debitat si s-a creditat, cu indicarea simbolului conturilor corespondente si stabilirea soldului dupa fiecare operatie reportata.

Forma de contabilitate pe jurnale se poate practica in doua variante:

forma clasica sau cu jurnal unic - este recomandabila pentru intreprinderile mici unde volumul operatiilor ce pot fi inregistrate zilnic este limitat. Aceasta forma utilizeaza intr-o forma corelata urmatoarele registre de contabilitate: registru inventar, registru jurnal si registru cartea mare sub forma fiselor de cont pentru operatii diverse

forma evoluata sau cu jurnale multiple - se caracterizeaza prin folosirea unui sistem de jurnale auxiliare, denumite si analitice, pentru fiecare tip de operatii economico-financiare repetitive, cum ar fi: jurnalul operatiilor de casa si banca, jurnalul decontarilor cu furnizorii, jurnalul operatiilor diverse, jurnalul vanzarilor si altor iesiri. Lunar totalul inregistrarilor din registrele jurnal auxiliare se reporteaza in registrul-jurnal general.

Forma de contabilitate maestru -sah

Caracteristica de baza a formei de contabilitate maestru-sah este reportarea

cronologica a tuturor sumelor din registrul - jurnal unic sau din registrele jurnal auxiliare in fisele sintetice cartea mare (sah) deschise separat pentru debitul si creditul fiecarui cont utilizat cu defalcare pe conturi corespondente.

Lunar pe baza fiselor sintetice cartea-mare (sah) se intocmeste registrul cartea mare(propriu-zisa) sub forma fiselor de cont pentru operatii diverse sau direct balanta de verificare a conturilor contabile sintetice

Forma de contabilitate jurnal cartea-mare

Forma de conatbilitate jurnal cartea mare se bazeaza pe principiul inregistrarii unilaterale a operatiilor economice adica numai in creditul conturilor pentru care se deschid jurnale, in corespondenta cu conturile corespondente debitoare , dupa schema-sah , imbinindu-se evidenta cronologica cu evidenta sistematica, in cadrul fiecarui jurnal

Eseu: Modul de constituire si functionare a entitatii economice; etapele constituirii, modul de functionare si dizolvare/lichidare Referat: Evaluarea unui proiect de investitii SC Vel S.A.

consuma si se inlocuiesc

Al modului de procurare si de dobandire al acestor bunuri

Dupa primul punct de vedere deosebim capital fix si capital circulant

Capitalul fix - este format din bunurile investite care participa la mai multe cicluri de

exploatare si care se inlocuiesc dupa un anumit numar de ani de utilizare .Activele imobilizate se consuma treptat pe calea amortizarii

Capitalul circulant este format din bunuri economice care se consuma sau isi schimba forma de existenta si functionala dupa fiecare ciclu de exploatare finalizat

Dupa modul de dobandire ,procurare ,finantare deosebim

Capital propriu dobandit de catre agentul economic prin efortul proprietarilor (asociati sau actionari ) prin autofinantare (capitalizarea profitului ,amortizarilor si provizioanelor ) I prin subventii primite

Capitalul propriu corespunde dreptului pe care il au investitorii asupra unitatii patrimoniale

Capital strain denumit si capital imprumutat si atras ,cuprinde datoriile pe termen scurt ,mediu si lung fata de furnizori ,creditori ,salariati ,bugetul statului ,bugetul local etc.

BUNURI ECONOMICE = CAPITAL PROPRIU + OBLIGATII (CAPITAL STRAIN)

CAPITAL PROPRIU = ACTIVE - DATORII

CAPITAL FIX + CAPITAL CIRCULANT = CAPITAL PROPRIU +CAPITAL IMPRUMUTAT

3.Conceptia Financiara - considera ca obiectul de studiu al contabilitatii il constitue elaborarea si aplicarea procedeelor de evidenta ,calcul ,analiza si control in expres

Documentele reprezentative ale acestei forme de contabilitate sunt jurnalele deschise pentru creditul fiecarui cont, astfel construite incat creditul fiecarui cont utilizat se afla intr-un singur jurnal de unde se reporteaza lunar , intr-o singura pozitie, in registrul cartea mare. Debitul fiecarui cont utilizat se regaseste in jurnalele diferitelor conturi creditoare cu care are corespondenta , din care se preiau in coloane distincte din registrul cartea mare astfel incat prin insumarea acestora se formeaza pentru fiecare cont utilizat , rulajul debitor .Astfel in registrul cartea mare comparand rulajele debitoare cu cele creditoare si tinand seama si de eventualele solduri precedente se pot stabili lunar soldurile finale , a tuturor conturilor contabile sintetice utilizate.

Alte forme de contabilitate

Programele de calcul computerizat permit prelucrarea datelor ciclului contabil, in urma unei singure introduceri a acestora in baza de date, de regula pe baza articolului sau formulei contabile redactata fie direct pe documentele justificative ( primare sau centralizatoare) fie pe un document tipizat specializat "NOTA de CONTABILITATE"

In functie de maniera de organizare a inregistrarii si prelucrarii computerizate a datelor in cadrul ciclului contabil in vederea realizarii diferitelor categorii de evidenta , respectiv, cronologice si sistematice, sintetice si analitice , pot fi identificate trei tipuri de prelucrari computerizate a informatiilor financiar contabile si anume:

1.Prelucrarea paralela - in cadrul careia pornind de la introducerea datelor in sistem , pe baza Notei de contabilitate, softurile (programele) informatice definitiveaza prelucrarea acestora in fluxuri informationale paralele care asigura obtinerea concomitenta atat a evidentelor cronologice si sistematice cat si a celor sintetice si analitice

2.Prelucrarea succesiva - in cadrul careia softurile informatice asigura transformarea evidentelor cronologice, si respectiv, analitice, in surse de date pentru validarea evidentelor sistematice, si respectiv, sintetice.

3. Prelucrarea integrata - in cadrul careia categoriile perechi de evidente : cronologico-sistematica; sintetico-analitica si sintetico-sistematica (analitica si cronologica) se realizeaza concomitent prin transcopiere.