Planificarea auditului

PLANIFICAREA AUDITULUI

1. Notiuni introductive

Standardele de audit stabilesc in sarcina auditorilor planificarea activitatii de audit, ca etapa menita sa asigure eficienta activitatii.

Planificarea adecvata a activitatii de audit, orienteaza auditul asupra domeniilor importante de auditat, asupra identificarii riscurilor potentiale si asigura operativitatea auditului.

Intinderea planificarii va fi diferita in functie de marimea entitatii, complexitatea auditului, experienta auditorului si cunoasterea activitatii entitatii. Dobandirea cunostintelor despre activitatea entitatii este o parte foarte importanta a planificarii auditului. Cunostintele auditorului privind activitatea entitatii, contribuie la identificarea evenimentelor, a tranzactiilor si practicilor care pot avea un efect semnificativ asupra situatiilor financiare.

In etapa planificarii, auditorii elaboreaza Planul general de audit si Programele de audit.

Planul general de audit intocmit de auditorul financiar reprezinta o formulare a strategiei generale de audit, care stabileste directia auditului, descrie sfera de cuprindere si desfasurarea auditului, constituind un ghid pentru elaborarea programului de audit.

Planul general de audit va trebui sa fie suficient de detaliat, forma sa precisa si continutul vor diferi in functie de marimea entitatii, complexitatea auditului, metodologia specifica si tehnologia utilizata de auditor. Auditorul trebuie sa elaboreze si sa documenteze un program de audit care sa stabileasca natura, durata si intinderea procedurilor de audit planificate si cerute, pentru implementarea planului general de audit.

2. Etapele cunoasterii activitatii entitatii

Cunoasterea si intelegerea activitatii entitatii de auditat este un proces etapizat si consta in :

2.1. Elaborarea unui plan pentru obtinerea informatiilor privind activitatile entitatii

Planul pentru obtinerea informatiilor va include :

a) descrierea informatiilor necesare ;

b) descrierea surselor de informatii ;

c) descrierea metodelor de colectare a informatiilor ;

d) graficul de desfasurare a activitatilor cuprinse in plan.

a) Descrierea informatiilor necesare

In general, pentru intelegerea entitatii auditate, auditorul va lua in considerare identificarea si analizarea urmatorilor factori :

▬ factori externi

▬ factori interni

Factori externi

Factorii externi pot include factori politici, legislativi sau factori privind modul in care opereaza entitatea, factori economici si sociali.

Aceasta enumerare nu este limitativa si nici exhaustiva si ca atare, auditorii pot identifica si alti factori externi, care pot afecta material entitatea auditata.

Cadrul legislativ este unul din cei mai importanti factori externi. Intelegerea activitatii entitatii implica cunoasterea cadrului legislativ sub incidenta caruia functioneaza entitatea. Este foarte importanta intelegerea legislatiei si a modificarilor aparute deoarece acestea pot influenta procesul auditului.

Factori interni

Intelegerea activitatii entitatii auditate este sustinuta si de identificarea si analizarea factorilor interni ce pot influenta procesul de audit.

Factorii interni includ planul strategic si planurile anuale ale entitatii auditate, informatiile ce se refera la sistemele de management, contabil si control intern si operatiunile economico-financiare efectuate de entitate, rapoartele precedente de audit intern si extern, sistemul si politica contabila, precum si gradul de utilizare al sistemului informatic in activitatea entitatii. Acesti factori nu sunt limitativi, auditorii putand sa aiba in vedere si alte elemente.

b) Descrierea surselor de informatii

Auditorul trebuie sa decida ce surse de colectare a informatiilor va utiliza. Lista urmatoare prezinta, fara a fi limitativa, principalele tipuri de surse de informatii :

▬ dosarul permanent - care contine date privind istoricul entitatii, precum si date relevante ce urmeaza a fi examinate de auditor;

▬ legislatia aferenta (actul normativ, de infiintare, statutul, regulamentul de organizare si functionare si alte norme interne);

▬ rapoartele compartimentului de audit intern;

▬ documentele de lucru ale auditului anului anterior;

▬ interviuri cu managementul si personalul cheie;

▬ discutii cu echipa de audit intern din cadrul entitatii;

▬ diverse rapoarte intocmite de entitate, conform cadrului de raportare intocmite de entitate, conform cadrului de raportare stabilit, pentru conducere si pentru utilizatori externi.

Informatiile cu privire la entitate trebuie sa fie actualizate la inceputul fiecarui audit.

2.2. Descrierea metodelor de colectare a informatiilor

Auditorii pot utiliza urmatoarele metode :

▬ analiza dosarului permanent si documentele de lucru din dosarele curente ale anilor anteriori;

▬ studierea legislatiei;

▬ discutii cu conducerea si personalul entitatii auditate;

▬ analiza rapoartelor interne si externe care nu sunt cuprinse in dosarul permanent.

d) Graficul de desfasurare a activitatilor cuprinse in plan

Graficul trebuie sa cuprinda perioada in care se vor desfasura activitatile de colectare a informatiilor.

Colectarea informatiilor privind cunoasterea activitatii entitatii auditate consta in aplicarea efectiva a planului intocmit.

2. Descrierea activitatii entitatii si a modului in care se vor utiliza informatiile colectate

Informatiile colectate vor fi structurate si ulterior vor fi prezentate in planul de audit, astfel incat sa asigure acoperirea urmatoarelor aspecte referitoare la entitatea auditata :

▬ istoricul entitatii;

▬ structura organizatorica;

▬ cadrul legal al functionarii entitatii;

Eseu: Comunicare de baza cu bazele de date externe prin intermediul importului si al combinarilor Document online: UCM RESITA - piata tinta - strategii de intrare pe piata

▬ politicile contabile;

▬ sistemul de control intern;

▬ sistemul IT utilizat.

▬Utilizarea informatiilor colectate

Cunoasterea activitatii entitatii auditate sta la baza :

▬ obtinerii unei intelegeri preliminare a sistemului contabil, precum si a sistemului de control intern;

▬ stabilirii riscului de audit;

▬ stabilirii nivelului materialitatii;

▬ planificarii procedurilor de audit.

Auditorul va evalua daca situatia financiara in ansamblul sau corespunde cunoasterii obtinute asupra entitatii auditate.

Tinand cont de elementele mentionate, in general, un plan de audit va cuprinde urmatoarele capitole si subcapitole :

Cadrul general al auditului

1.Scurta prezentare a entitatii auditate si a activitatii acesteia.

2.Cadrul juridic al auditului - Auditorii vor realiza o scurta prezentare a cadrului juridic al auditului precizand actul normativ de abilitare, functie de care se va realiza auditul respectiv.

Factori care influenteaza procesul de audit in sensul duratei, ariei de cuprindere si a scopului acesteia.

4.Forma si continutul documentelor prin care se va finaliza auditul (raport de audit, certificat de audit).

5.Perioada auditata.

1. Obiectivele auditului

1.Obiectivul general.

2.Obiective principale (sub-obiective).

Obiective specifice.

2. Abordarea auditului

1.Concluzii privind evaluarea preliminara a sistemului contabil si a sistemului de control intern al entitatii auditate si impactul acestora asupra auditului. Prezentarea riscurilor specifice identificate la nivelul entitatii auditate si impactul acestora asupra auditului.

2.Stabilirea principalelor domenii ce vor fi auditate.

Stabilirea riscului de audit si evaluarea riscului inerent si a riscului de control.

4.Stabilirea nivelului materialitatii, prezentarea metodelor de alegere a acestuia si aspectele care trebuie avute in vedere.

5.Stabilirea tipului de abordare a auditului si a modului de obtinere a probelor de audit.

Resurse umane si de timp necesare

1.Resursele necesare vor fi evaluate pe diferitele faze de realizare a auditarii.

Pe timpul efectuarii actiunii de audit, se vor forma mai multe echipe de lucru, repartizate pe domenii diferite de activitate ale entitatii auditate, ca de exemplu: audit intern, contabilitate, etc.

Cand situatia o va impune, echipa de auditori va apela la serviciile unor experti tehnici externi.

2.Calendarul activitatii de audit.

Calendarul activitatilor cuprinse in planul de audit va include:

▬ perioada de elaborare si aprobare a planului de audit;

▬ perioada de realizare a actiunii de audit;

▬ termenul limita de elaborare a proiectului raportului de audit;

▬ termenul limita pentru discutarea proiectului raportului de audit cu conducerea entitatii auditate;

▬ termenul limita de aprobare a raportului de audit;

▬ termenul limita pentru transmiterea raportului/ certificatului de audit (in cazul auditului fondurilor alocate de Uniunea Europeana) utilizatorilor finali.

4. Informatii privind persoanele de contact din cadrul entitatilor auditate

Auditorii vor specifica informatiile disponibile privind persoanele de contact din cadrul entitatilor auditate (numele, compartimentul in care lucreaza, functia detinuta, numarul de telefon, adresa de e-mail).

5. Verificarea si supervizarea planului de audit

In acest sens, se vor specifica persoanele responsabile cu verificarea si supervizarea muncii desfasurate pe parcursul activitatii de audit.

Dupa determinarea abordarii auditului si intocmirea planului de audit, auditorii trebuie sa intocmeasca programele detaliate de audit.

4. Elaborarea programelor detaliate de audit

4.1. Definirea programului de audit

Planificarea auditului presupune deopotriva elaborarea planului de audit si a programelor detaliate de audit.

Pentru a aduce la indeplinire planul de audit care reflecta strategia adoptata in vederea efectuarii auditului situatiilor financiare, auditorii vor elabora programe detaliate, in care vor descrie proceduri de audit pe care le vor utiliza pentru auditarea diferitelor sectiuni ale situatiilor financiare.

Impartirea pe sectiuni a situatiilor financiare are ca scop imbunatatirea calitatii auditului prin planificarea de proceduri specifice pentru venituri, cheltuieli, subventii, achizitii, transferuri etc. Impartirea pe sectiuni a situatiilor financiare va depinde de marimea entitatii auditate si de complexitatea activitatii acesteia.

Programul de audit consta intr-o lista a procedurilor de audit care vor fi utilizate de catre auditori pentru auditarea fiecarei sectiuni a situatiei financiare.

Programul de audit este un instrument prin care auditorii si conducatorii ierarhici ai acestora urmaresc activitatea efectiva de audit.

Elaborarea programelor de audit constituie ultimul pas al fazei de planificare a auditului.

Faza de executie a auditului consta in fapt, in punerea in aplicare a programelor de audit, prin aplicarea procedurilor de audit prevazute de acestea.

Programele de audit pot fi revizuite si amendate in situatiile in care intervin modificari in premisele si conditiile avute in vedere la elaborarea initiala a acestora.

4.2. Continutul si formatul programelor de audit

Procedurile de audit constituie principala componenta a programelor de audit. Pe langa procedurile de audit, in mod obisnuit un program de audit trebuie sa cuprinda si urmatoarele elemente :

▬ organismul care efectueaza auditul;

▬ exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare;

▬ entitatea auditata;

▬ aria/sectiunea auditata;

▬ data inceperii si incheierii auditului;

▬ numarul de zile alocate pentru audit;

▬ obiectivele generale si specifice;

▬ procedurile de audit;

▬ teste de control;

▬ proceduri de fond;

▬ semnatura auditorilor;

▬ data incheierii auditului;

▬ controlul calitatii auditului - data si semnatura supervizorului.

4. Sursele de informatii pentru intocmirea programelor de audit

Principala sursa de informatii pentru intocmirea programelor de audit o constituie planul de audit. Cele mai importante informatii cuprinse in planul de audit, pe baza carora se determina procedurile de audit necesare atingerii obiectivului auditului, sunt cele referitoare la determinarea materialitatii, evaluarea riscului, precum si la abordarea auditului.

Auditorii vor utiliza si alte surse de informatii, interne sau externe, in masura in care sunt utile in stabilirea procedurilor de audit.

4.1. Evaluarea riscului si stabilirea materialitatii

Sunt cele mai importante activitati parcurse de auditori in faza de planificare a auditului. In mare masura, rezultatele acestor activitati determina tipurile de proceduri de audit care vor fi utilizate in etapa de executie a auditului, precum si intinderea aplicarii acestora.

Auditorii trebuie sa-si exercite rationamentul profesional in evaluarea riscului pentru selectarea procedurilor de audit necesare reducerii acestuia la un nivel acceptabil.

Pe baza modelului riscului, care prezinta legatura dintre componentele riscului de audit (riscul inerent, riscul de control, riscul de nedetectare), auditorii utilizeaza rationamentul profesional pentru a decide proportia utilizarii procedurilor de fond si a celor de control.

Auditorii trebuie sa determine materialitatea pentru a stabili nivelul acceptabil al erorilor din situatiile financiare (nivel care nu afecteaza imaginea utilizatorilor raportului asupra pozitiei financiare a entitatii).

Materialitatea si riscul de audit sunt invers profesionale. Cu cat este mai mare nivelul de materialitate, cu atat este mai scazut riscul de audit si viceversa. Auditorii trebuie sa ia in considerare aceasta legatura intre materialitate si risc cand determina ce tipuri de proceduri vor folosi, perioada pentru care le vor folosi si intinderea acestora.

4.2. Tipul de abordare a auditului

Este esential in determinarea testelor de audit care se vor efectua.

In cazul abordarii bazate pe proceduri de fond se utilizeaza teste pentru obtinerea probelor de audit, in timp ce in cazul abordarii bazate pe sistem, auditorii vor efectua o evaluare amanuntita a sistemului de control intern. Daca rezultatele evaluarii sunt satisfacatoare, auditorii vor efectua un numar mai redus de proceduri de fond.

Totusi, prin utilizarea unei combinatii de teste de control si proceduri de fond, auditorul trebuie sa obtina probe de audit suficiente si relevante pe care sa-si bazeze concluziile auditului desfasurat.

4.4. Procedurile de audit

Principala componenta a programului de audit o constituie procedurile de audit, care pot fi :

▬ teste de control

▬ proceduri de fond

4.4.1. Testele de control

Auditorii trebuie sa verifice sistemul de control intern al entitatii auditate.

De fapt, inca din faza de planificare, pentru evaluarea riscului de control, auditorii evalueaza sistemele contabil si de control intern.

In faza de executie, auditorii efectueaza teste de control in cazurile in care, din faza de planificare au estimat ca isi pot baza concluziile pe controalele interne ale entitatii. Testele de control confirma ca sistemul de control intern functioneaza potrivit evaluarii initiale a auditorilor.

Pentru testarea organizarii si functionarii sistemul de control intern, auditorii pot utiliza :

▬ chestionare

▬ teste computerizate (in cazul auditului asistat pe calculator);

▬ observatia directa a procedurilor de control intern aplicate la nivelul entitatii;

▬ intervievarea persoanelor care au aplicat procedurile de control intern;

▬ intervievarea altor parti implicate etc.

4.4.2. Procedurile de fond

La auditarea situatiilor financiare auditorii vor efectua intotdeauna proceduri de fond.

Procedurile de fond sunt acele proceduri de audit aplicate pentru obtinerea de probe de audit care sa ateste ca situatiile financiare nu contin informatii eronate materiale (semnificative).

Prin contrast cu testele de control, al caror scop este sa verifice controalele interne ale entitatii auditate, pentru a evalua in ce masura se pot baza pe rezultatele acestora, procedurile de fond constituie verificari directe ale operatiunilor/tranzactiilor si ale informatiilor contabile.

Prin procedurile de fond se verifica, de asemenea, daca operatiunile din situatiile financiare sunt in conformitate cu legislatia si reglementarile in vigoare. Scopul procedurilor de fond este acela de a reduce riscul de nedetectare la minim, pentru a determina un nivel acceptabil al riscului de audit.

In practica se intalnesc doua tipuri de proceduri de fond:

a)teste ale detaliilor tranzactiilor si soldurilor conturilor;

b)proceduri analitice.

a)Testele detaliilor tranzactiilor si soldurilor conturilor

Aceasta categorie de teste consta in aplicarea unor proceduri de audit, cum ar fi: inspectia documentelor si a activelor, observatia asupra proceselor si procedurilor, controlul calculelor, investigarea si confirmarea.

b)Procedurile analitice

Acestea sunt proceduri care utilizeaza comparatii ale indicatorilor sintetici si alte tehnici similare pentru a evalua caracterul rezonabil al informatiilor contabile si a identifica potentiale zone de risc. Procedurile analitice orienteaza auditorul catre posibile erori materiale (semnificative) in informatiile contabile. Deviatiile mari fata de evolutia obisnuita a cifrelor nu sunt insa suficiente pentru a identifica un risc de audit ridicat. Ca urmare, acestea trebuie combinate cu teste ale detaliilor tranzactiilor si soldurilor conturilor. Aplicarea procedurilor analitice se bazeaza pe prezumtia ca exista relatii intre date si ca aceste relatii vor continua sa existe. De mentionat ca auditorii trebuie sa aiba in vedere atingerea unui nivel de asigurare rezonabil pentru utilizarea unei combinatii de teste de control si proceduri de fond, in vederea obtinerii unor probe de audit relevante, pe baza carora sa stabileasca concluziile auditului. Setul de proceduri de fond stabilit de auditori constituie in fapt partea cea mai importanta a programului de audit. Auditorii trebuie sa atinga un nivel de asigurare rezonabil in cel mai eficient mod posibil. In acest scop, auditorii trebuie sa utilizeze o combinatie de teste de control si proceduri de fond pentru a obtine probe de audit relevante pe baza carora sa stabileasca concluziile auditului.

Lista procedurilor stabilite de auditori pentru efectuarea auditului constituie in fapt programul de audit.

Etapa de executie a auditului consta in aplicarea procedurilor cuprinse in programul de audit.