Lucrare contabilitate si informatica de gestiune analiza utilizarii imobilizarilor corporale la s.c. jiul impex prod. com. s.r.l.

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA

CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

SE APROBA,

SEF CATEDRA

LUCRARE DE LICENTA

TEMA:

ANALIZA UTILIZARII IMOBILIZARILOR CORPORALE LA S.C. JIUL IMPEX PROD. COM. S.R.L.

TEMA

1. Tema proiectului este :

ANALIZA UTILIZARII IMOBILIZARILOR CORPORALE

LA S.C. JIUL IMPEX PROD. COM. S.R.L.

Termenul pentru predarea proiectului este IULIE 2011

Elmentele initiale pentru proiect sunt:

- bibliografie recomandata;

- situatiile financiare ale S.C. JIUL IMPEX PROD. COM. S.R.L.

4. Continutul proiectului (cu enumerarea capitolelor):

Capitolul I: CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR

Capitolul II: AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Capitolul III: STUDIU DE CAZ PRIVIND TRATAMENTUL CONTABIL AL IMOBILIZARILOR CORPORALE LA S.C. JIUL IMPEX PROD. COM. S.R.L

Capitolul IV: ANALIZA EFICIENTEI CONSUMULUI DE MILOACE FIXE

Concluzii

5. Enumerarea materialului grafic (daca este cazul):

4 tabele si 4 figuri

6. Consultatii pentru proiect (cu indicarea partilor din proiect pentru care solicita consultarea):

periodice

7. Data eliberarii temei: 19.10.2010

Cuvant inainte

Motto:

,,Contabilitatea este judecatorul nepartinitor al trecutului,

ghidul necesar al prezentului si consilierul viitorului,

in fiecare intreprindere.

(J.Fr. Schar)

Nevoia de contabilitate s-a simtit inca din cele mai vechi timpuri ale existentei umane, pentru a evidentia, sistematiza, controla, analiza si interpreta fenomenele legate de activitatile economic-sociale, devenind indispensabila pentru orice unitate care urmareste sa obtina profit. Definita de Luca Paciolo drept o ,,stiinta a afacerilor mari si marunte", contabilitatea a evoluat continuu de-a lungul secolelor, iar in prezent se dovedeste a fi un instrument util si necesar fara de care nu se pot lua decizii economice.

Ca limbaj al afacerilor, contabilitatea trebuie sa tina pasul cu evolutiile generate de procesul de globalizare si sa ofere perspectiva gasirii unui limbaj contabil universal, care sa fie acceptat de majoritatea utilizatorilor de informatii.

In contextul globalizarii pietelor financiare, mari investitori internationali solicita informatii contabile corecte si oneste, care sa le permita sa aprecieze, dupa criterii unanim recunoscute, oportunitatea plasarii cat mai eficiente a capitalului lor in diferite tari. De aceea, informatiilor contabile trebuie elaborate avand la baza solide cunostinte teoretice si practice in domeniu, precum si o larga deschidere asupra problemelor economice privite la nivel mondial, in contextul globalizarii.

In activitatea agentilor economici, imobilizarile denumite si active imobilizate, ocupa un loc deosebit de important, constituind baza si mijloacele de actiune ale intreprinderii, suportul tehnico-material si financiar, care sustin activitatea, in mod durabil, pe o perioada mai mare de un an, nefiind destinate comercializarii[1].

CAPITOLUL I

CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR

Delimitari privind imobilizarile intreprinderii

Activele imobilizate ocupa un loc deosebit de important, constituind baza si mijloacele de actiune ale intreprinderii, suportul tehnico material si financiar, care sustin activitatea, in mod durabil, pe o perioada mai mare de un an, nefiind destinate comercializarii.

Activele imobilizate reprezinta resurse controlate de intreprindere sub forma de bunuri si valori, ca rezultat al unor evenimente trecute si de pe urma carora intreprinderea estimeaza ca va obtine beneficii economice viitoare. Conform OMFP nr. 3055 / 2009, aceste beneficii ,,reprezinta potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie catre entitate. Potentialul poate fi unul productiv, fiind parte a activitatilor de exploatare ale entitatii

Activele imobilizate nu se consuma la prima utilizare, iar valoarea lor se recupereaza, in mod esalonat, prin includerea pe cheltuieli a partii consumate.

Dupa continutul economic, forma pe care o imbraca si destinatia lor in cadrul circuitului economic, deosebim[2]:

Imobilizari necorporale;

Imobilizare corporale;

Imobilizari financiare.

1). Imobilizarile necorporale, denumite si active intangibile, nu se concretizeaza in bunuri, fiind reprezentate de documente juridice sau comerciale.

Dintre acestea amintim: cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare, fond comercial si alte imobilizari necorporale.

2). Imobilizari corporale, denumite si active tangibile, cuprind bunurile de folosinta durabila, fiind reprezentate de: terenuri, constructii, instalatii, masini, utilaje, instalatii de lucru, mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier, aparatura birotica.

3). Imobilizari financiare, denumite si investitii financiare sau de portofoliu, cuprind valorile financiare investite de intreprindere pe termen lung in patrimoniul altor societati comerciale, fiind reprezentate de: actiuni detinute la entitatile afiliate, interese de participare, alte titluri imobilizate, creante imobilizate.

Imobilizarile in curs si avansurile pentru imobilizari, formeaza o categorie distincta de imobilizari, ce cuprind valorile avansate de unitatea patrimoniala sub forma activelor corporale si necorporale, ce urmeaza a fi terminate pe parcursul unei perioade mai indelungate. Acestea sunt reprezentate de:. Imobilizari corporale in curs de executie, avansuri acordate pentru imobilizari corporale, imobilizari necorporale in curs de executie si avansuri acordate pentru imobilizari necorporale.

Documentele de evidenta a imobilizarilor

Operatiunile legate de intrarile, iesirile si alte miscari ale imobilizarilor, sunt inregistrate in contabilitate pe baza documentelor de evidenta, care se grupeaza astfel:

Documente privind intrarea in gestiune a imobilizarilor[3]

Recunoasterea si evaluarea imobilizarilor

Delimitari si tipuri de evaluari

Recunoasterea este procesul incorporarii in bilant sau in contul de profit si pierdere a unui element care indeplineste criteriile de recunoastere stabilite in Cadrul general.

Acest element trebuie recunoscut numai atunci cand[4]:

a). este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa din intreprindere; si

b). elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil.

Evaluarea imobilizarilor consta in determinarea valorilor la care structurile situatiilor financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. In acest scop, vor fi utilizate diverse baze de evaluare, prin consultarea Cadrului general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare.

Evaluarea imobilizarilor este o operatiune complexa, care se efectueaza in diferite momente, utilizand mai multe valori: valoarea de intrare, valoarea de inventar, valoarea contabila neta, valoarea bilantiera, valoarea reziduala.

a). Valoarea de intrare (contabila), se utilizeaza in momentul intrarii imobilizarilor in gestiunea unitatii patrimoniale. Avand in vedere modalitatea de intrare, prin valoare de intrare se intelege:

- costul de achizitie, utilizat pentru imobilizarile procurate cu titlu oneros (prin cumparare) de la furnizori. Acesta este format din pretul de cumparare + taxe nerecuperabile + cheltuielile de transport aprovizionare + alte cheltuieli accesorii, necesare pentru punerea in stare de utilizare a imobilizarilor

- costul de productie, utilizat pentru imobilizarile obtinute din productie proprie.

Acesta este format din cheltuielile directe + cota de cheltuieli indirecte repartizate in mod rational, ocazionate de obtinerea bunului respectiv

Valoarea de aport, utilizata pentru imobilizarile aduse ca aport la capitalul social, de catre actionari (asociati), este valoarea stabilita de expertii evaluatori autorizati si recunoscuta de parti

Valoarea justa, utilizata pentru imobilizarile intrate cu titlu gratuit. Aceasta este suma pentru care un activ imobilizat poate fi valorificat pe piata.

b). Valoarea de inventar se utilizeaza in momentul efectuarii operatiei de inventariere, aceasta fiind stabilita in functie de utilitatea activului imobilizat, starea bunului, locul unde acesta se afla, pretul pietei. Pentru titlurile imobilizate cotate la bursa, valoarea actuala sau de utilitate se stabileste la nivelul valorii lor de cotare la 31 decembrie, iar pentru titlurile necotate, valoarea actuala este valoarea probabila de vanzare.

c). Valoarea contabila neta, denumita si valoarea ramasa, se calculeaza prin deducerea din valoarea contabila a valorii amortizarilor si ajustarilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor. In aceasta relatie, amortizarea reprezinta echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a imobilizarilor.

d). Valoarea bilantiera se realizeaza avand in vedere valoarea de intrare, respectiv valoarea contabila, pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

In cazul activelor corporale si necorporale, acestea vor fi prezentate in bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare. Trebuie, de asemenea retinut ca, in cazul imobilizarilor corporale si necorporale, valoarea contabila de intrare poate fi modificata in cursul duratei lor de viata. In acest sens, IAS 16,,Imobilizari corporale si IAS 18 ,,Active necorporale" recomanda doua tratamente:

Tratamentul contabil de baza, care prevede ca, ulterior recunoasterii initiale ca activ, o imobilizare trebuie inregistrata la cost, mai putin orice amortizare cumulata aferenta si orice pierdere din depreciere, cumulata

Tratamentul contabil alternativ permis, care arata ca ulterior recunoasterii initiale ca activ, o imobilizare corporala, respectiv necorporala, trebuie inregistrate la valoarea reevaluata, care reprezinta valoarea justa in momentul reevaluarii, mai putin orice amortizare ulterioara cumulata aferenta si pierderile ulterioare cumulate, rezultate din depreciere.

Reevaluarile trebuie efectuate cu suficienta regularitate, in asa fel incat, valoarea contabila sa nu difere in mod semnificativ de valoarea care poate fi determinata pe baza valorii juste la data bilantului.

e). Valoarea reziduala se utilizeaza in anumite situatii, astfel:

- in cazul cedarii unui activ imobilizat, cand din valoarea estimata a se obtine, se scad cheltuielile ocazionate de aceasta operatie

- in cazul casarii unui activ imobilizat, cand din valoarea rezultata in urma valorificarii materialelor si pieselor recuperate prin casare, se scad cheltuielile de dezmembrare.

Reevaluarea imobilizarilor reprezinta operatia de modificare si inlocuire a valorilor contabile nete, cu valoarea justa, stabilita pe baza unor calcule efectuate de evaluatori autorizati.

Conform OMFP nr. 3055/ 2009 ,,entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar , iar ,,acest lucru trebuie prezentat in notele explicative impreuna cu elementele supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum si elementul afectat din contul de profit sau pierdere .

In conformitate cu prevederile legale, in urma reevaluarii, imobilizarile amortizabile vor primi o noua valoare, denumita valoarea contabila actualizata (VCA), care se calculeaza dupa formula:

VCA = VALOAREA JUSTA - AMORTIZAREA ACTUALIZATA

AMORTIZAREA ACTUALIZATA (A_a), se calculeaza dupa formula:

A_a = amortizarea calculata x valoarea justa/ valoarea contabila neta

Reevaluarea trebuie facuta cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data intocmirii bilantului.

Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data intocmirii bilantului.

Daca un active dintr-o clasa de active reevaluate nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exista o piata activa pentru acesta, atunci acel active trebuie prezentat in bilant la costul sau, mai putin amortizarea cumulata si pierderile din depreciere, cumulate. In acest context, o piata activa este o piata unde sunt indeplinite cumulative urmatoarele conditii:

a). elementele de comercializare sunt omogene;

b). se gasesc in permanenta, atat cumparatori, cat si vanzatori interesati;

c). publicul cunoaste preturile.

In scopul prevenirii unor evaluari selective effectuate la date diferite, activele corporale care fac parte din aceeasi clasa vor fi reevaluate simultan. Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, aceasta se trateaza ca o crestere a rezervei din reevaluare.

Contabilitatea imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale, denumite si imobilizari material sau tangibile, sunt bunuri material ce alcatuiesc impreuna baza tehnica a unitatii, cu rol deosebit de important in activitatea de productie si comerciala. Conform OMFP nr. 3055/ 2009 ,,imobilizarile corporale reprezinta active care:

a). sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative; si

b). sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an."

Imobilizarile corporale cuprind: terenuri si amenajari de terenuri; constructii; instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii; mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale.

Sunt considerate mijloace fixe amortizabile:

a). investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea

b). mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor

c). investitiile efectuate pentru descoperire in vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatirea extractiei in subteran si la suprafata

d). investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare, realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix

e). investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor apartinand domeniului public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietatea publica si amenajarile de terenuri.

Existenta si miscarea imobilizarilor corporale se tine cu ajutorul conturilor din grupa 21 ,,Imobilizari corporale

Eseu: Comunicare de baza cu bazele de date externe prin intermediul importului si al combinarilor Document online: UCM RESITA - piata tinta - strategii de intrare pe piata

CAPITOLUL II

AMORTIZAREA IMOBILIZARILOR CORPORALE

2.1. Evaluarea imobilizarilor corporale

Pentru a fi recunoscuta, o imobilizare corporala trebuie sa poata fi evaluata.

A. Evaluarea la intrare este utilizata la inregistrarea curenta a operatiilor economice care genereaza miscari de natura intrarilor. La data intrarii in unitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileste conform O.M.F.P. nr. 3055/2009 la:

1. Costul de achizitie - achizitia este cea mai frecventa modalitate de a detine imobilizari corporale. Costul este valoarea cu care bunul respectiv va fi inregistrat in contabilitate. Componentele costului de achizitie sunt:

- pretul de cumparare;

- taxele vamale si taxele nerecuperabile;

- cheltuieli direct legate de punerea in functiune;

- reducerile comerciale;

- costuri initiale de amenajare a amplasamentului, costuri initiale de livrare si manipulare, montaj, onorarii;

- costurile estimate pentru demontarea si mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului;

- costul indatorarii.

2. Costul de productie - productia, in regie proprie, este o alta modalitate de intrare a imobilizarilor corporale. In aceasta situatie valoarea initiala a activului este data de costul de productie, compus din:

- cheltuieli directe de productie (consumul de materii prime si materiale, manopera directa);

- cota de cheltuieli indirecte, alocata sistematic bunului obtinut (amortizarea, intretinerea sectiilor si utilajelor, conducerea si administrarea sectiilor);

3. Contractele de leasing reprezinta o modalitate din ce in ce mai solicitata pentru obtinerea de imobilizari corporale. In aceasta varianta, valoarea de intrare a activului in contabilitatea locatarului (beneficiarului) depinde de tipul de contract si trebuie sa ia in considerare urmatoarele aspecte:

- valoarea reziduala si taxele vamale aferente (daca locatorul este nerezident), in contractele de leasing operational. Inregistrarea intrarii activului se face la data transferului de proprietate stipulata in contract (de regula la sfarsitul vietii utile a activului);

- minimul dintre valoarea justa sau valoarea actualizata a platilor minime de leasing, in contractele de leasing financiar. Momentul recunoasterii activului in contabilitatea locatorului se face din momentul inceperii utilizarii (dobandirii beneficiilor economice).

4. Imobilizarile corporale pot fi subventionate, ca urmare a unor programe de asistenta guvernamentala. In aceasta varianta valoarea de intrare este influentata de valoarea corespunzatoare subventiilor guvernamentale. In cazul in care subventia guvernamentala este reprezentata de transferul unui activ nemonetar, valoarea de intrare este data de valoarea justa. Astfel, subventiile pentru active vor aparea ca venit amanat sau vor fi scazute din valoarea contabila a activului. De asemenea, subventiile guvernamentale se recunosc, pe o baza sistematica, ca venituri in perioadele in care cheltuielile aferente (legate de activul respectiv) sunt inregistrate. Deci, in cazul unei imobilizari corporale subventionate, valoarea subventiei va fi trecuta pe venituri pe toata durata de amortizare.

5. O alta varianta care trebuie luata in considerare se refera la imobilizarile care intra in intreprindere ca urmare a schimbului (total sau partial) cu alte active. In situatia in care sunt schimbate active diferite (ca utilitate si valoare), costul de intrare este dat de valoarea justa a activului primit in schimb, egala cu valoarea justa a activului cedat, corectata cu valoarea oricarei sume transferata in numerar sau echivalente de numerar. Daca sunt schimbate active similare (aceeasi utilitate si valoare justa similara), valoarea activului primit este data de valoarea contabila neta a activului cedat. Daca valoarea justa a activului primit este mai mica decat valoarea contabila neta a activului cedat trebuie inregistrata o depreciere de valoare a activului nou (in cazul activelor care nu sunt similare).

B. Cheltuielile ulterioare intrarii in intreprindere a imobilizarilor trebuiesc recunoscute. Astfel, valoarea initiala a imobilizarii corporale va fi majorata cu valoarea unor cheltuieli ulterioare numai daca se estimeaza ca se vor obtine beneficii economice suplimentare in viitor fata de cele estimate initial. Exemple de imbunatatiri care genereaza cheltuieli care trebuie capitalizate sunt: modificarea unui activ pentru a-i extinde durata de viata, modernizarea unor componente, adoptarea unui proces de productie care reduce substantial costurile de exploatare etc. Cheltuielile cu reparatiile curente sau de intretinere, care sunt destinate mentinerii sau atingerii performantelor initiale, vor fi cheltuieli ale perioadei.

C. Un alt moment important legat de evaluare este cel la data bilantului

Tratamentele contabile ce pot fi utilizate pentru evaluarea ulterioara a imobilizarilor sunt [7] :

tratamentul contabil de baza, care prevede ca ulterior recunoasterii initiale ca activ, o imobilizare trebuie inregistrata la cost, mai putin orice amortizare cumulata aferenta si orice pierderi din depreciere cumulate;

tratamentul contabil alternativ, care prevede ca ulterior recunoasterii initiale ca activ, o imobilizare corporala, trebuie inregistrata la valoarea reevaluata care reprezinta valoarea justa la momentul reevaluarii, mai putin orice amortizare ulterioara cumulata aferenta si pierderile ulterioare cumulate din depreciere.

2.2. Amortizarea imobilizarilor corporale

Activele imobilizate corporale isi pierd in timp din valoare ca urmare a uzurii determinate de utilizarea lor, de actiunea agentilor naturii si progresului ethnic.

Constatarea contabila a pierderii de valoare suferita de imobilizarile corporale, cu exceptia terenurilor, si includerea sa in costuri poarta numele de amortizare.[8]

Durata amortizarii reprezinta perioada in ani estimata liber de catre managementul entitatii sau impusa de prevederile legale, pentru alocarea sistematica in timp a valorii amortizabile.

Durata amortizarii poate fi: durata de viata utila sau durata normala de functionare.

Conform IAS 16 "Imobilizari corporale ", durata de viata utila reprezinta[9] :

. perioada in care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate ;

. numarul de unitati de productie similare preconizate sa se obtina din activ de catre o entitate .

Durata normala de functionare a imobilizarilor corporale, este notiunea adoptata in contabilitatea din Romania pentru a desemna durata de viata utila.

Amortizarea poate fi analizata:

. din punct de vedere contabil (amortizarea reprezinta micsorarea valorii unui element de activ ca urmare a deprecierii prin folosirea lui de catre intreprindere).

. din punct de vedere economic (diminuarea valorii unui element de activ, rezultand din depreciere, solicita pregatirea si inlocuirea acestuia cu altul nou).

. din punct de vedere financiar (amortizarea este o sursa de autofinantare a capitalului imobilizat care se constituie).

2.3. Metodele de amortizare utilizate in cazul imobilizarilor corporale

Metoda de amortizare aleasa trebuie aplicata in mod consecvent de la o perioada la alta, in afara de cazul in care apare o situatie speciala care necesita schimbarea metodei. In perioada in care se schimba metoda, efectul trebuie prezentat si cuantificat, iar motivul schimbarii trebuie mentionat.

Potrivit OMFP nr.3055/2009, "entitatile amortizeaza imobilizarile corporale utilizand unul dintre urmatoarele regimuri de amortizare":

Amortizarea liniara consta in aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea de intrare a mijlocului fix.

Relatiile de calcul a amortizarii[10] conform acestei metode sunt:

Amortizarea anuala = Valoarea contabila x Rata anuala a

de intrare amortizarii

Rata anuala a amortizarii =

In situatia in care imobilizarea corporala a intrat in cursul anului, se pune problema calcularii amortizarii pentru un numar mai mic de luni.

Pentru aceasta, se calculeaza amortizarea lunara, dupa care aceasta valoare se inmulteste cu numarul de luni de functionare, incepand cu luna urmatoare datei de intrare.

Amortizarea degresiva presupune folosirea unor coeficienti de multiplicare, care se inmultesc cu cotele medii de amortizare liniara, astfel:

daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;

daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;

daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

Acesti coeficienti pot fi modificati numai prin hotararea Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor.

In felul acesta, rezulta cota medie anuala de amortizare degresiva, care se aplica in primul an la valoarea de intrare, iar in continuare la valoarea ramasa. Aceasta cota se aplica pana in anul in care amortizarea astfel calculata este mai mica sau egala cu amortizarea calculata dupa metoda liniara. Din acel an, valoarea ramasa de amortizat se imparte la numarul de ani ramasi.

Folosind metoda amortizarii degresive, unitatea poate sa isi recupereze mai devreme, pe seama cheltuielior, o valoare mai mare fata de valoarea calculata prin metoda liniara, pornindu-se de la considerentul ca in primii ani randamentul imobilizarilor corporale este mai mare.

Amortizarea accelerata, in acest caz amortizarea se calculeaza astfel:

- pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50 % din valoare de intrare a mijlocului fix;

- pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza, prin raportatea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.

Comparativ cu amortizarea liniara, amortizarea degresiva si accelerata prezinta avantajul de a atenua influenta uzurii morale, intrucat permit recuperarea intr-un interval de timp mai scurt a unei parti mai mari din valoarea de intrare a imobilizarilor corporale.

In acelasi timp, aceste doua metode ofera si un avantaj fiscal, prin amanarea la plata a impozitului pe profit, aferent cresterii cheltuielior cu amortizarea, in primii ani de utilizare a imobilizarilor corporale.

Conform prevederilor Legii nr.571/2003[11] privind Codul Fiscal, actualizat " regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli":

. in cazul constructiilor se aplica metoda de amortizare liniara;

. in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata;

. in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.

Terenurile nu se amortizeaza. Investitiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor, iazurilor, terenurilor si pentru alte lucrari similare se recupereaza pe calea amortizarii, prin includerea in cheltuielile de exploatare intr-o perioada determinata de administratori sau persoanele care au obligatia gestionarii entitatii, pe baza duratelor de viata utile ale acestora.

2.4. Iesirea imobilizarilor corporale

O imobilizare corporala trebuie scoasa din evidenta la cedare sau casare, atunci cand nici un beneficiu economic viitor nu mai este asteptat din utilizarea sa ulterioara.[12]

Castigurile, respectiv pierderile, obtinute in urma casarii sau cedarii unei imobilizari corporale trebuie determinate ca diferenta intre veniturile generate din cedare si valoarea sa neamortizata, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acesteia si trebuie recunoscute ca venit, respectiv cheltuiala, in contul de profit si pierdere. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea sau scoaterea din functiune a mijloacelor fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe diminuata cu amortizarea fiscala.

Principalele modalitati de iesire a mijloacelor fixe din patrimoniu sunt: casarea si cesiunea catre terti.

a) CASAREA mijloacelor fixe

Documentul justificativ care sta la baza iesirii din patrimoniu a mijloacelor fixe prin casare este "Procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe / de declasare a unor bunuri materiale". Acest document se intocmeste in baza unei documentatii compusa din note privind starea tehnica a mijloacelor fixe propuse a fi scoase din functiune, devize estimative ale reparatiilor capitale, acte constatatoare ale averilor, avize ale unor organe de specialitate, etc. si indeplineste urmatoarele functii:

- document de constatare a indeplinirii conditiilor scoaterii din functiune a mijloacelor fixe, obiectelor de inventar in folosinta si de declasare a altor bunuri materiale;

- document de consemnare a scoaterii efective din functiune a mijloacelor fixe, obiectelor de inventar in folosinta sau de declasare efectiva a altor bunuri materiale;

- document de predare la magazie a ansamblelor, subansamblelor, pieselor si materialelor rezultate din casarea mijloacelor fixe, scoaterea din uz a obiectelor de inventar din folosinta si din declasarea altor bunuri materiale;

- document justificativ de inregistrare a materialelor rezultate din casarea mijloacelor fixe, scoaterea din uz a obiectelor de inventar in folosinta si din declasarea altor bunuri materiale in evidenta operativa a magaziilor si in contabilitatea analitica si sintetica.

Schematic circulatia acestui document este prezentata mai jos:

	Se intocmeste in 2 exemplare de: - comisia de analiza, avizare sau casare a mijloacelor fixe, obiectelor de inventar si a bunurilor declasate

	Circula la: persoana autorizata sa aprobe casarea (ambele exemplare) locul de folosinta a bunurilor casate (ambele exemplare) magazia primitoare a materialelor rezultate din casare compartimentul financiar contabil (1 exemplar) compartimentul care a facut propunerea de casare (exemplarul 2)

	Se arhiveaza la: compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1) compartimentul care a facut propunerea de casare (exemplarul 2)

In momentul iesirii mijloacelor fixe din patrimoniu prin casare, valoarea de intrare a acestora in patrimoniu poate sau nu sa fie complet recuperata pe calea amortizarii. In cazul nerecuperarii integrale, pe calea amortizarii, a valorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din functiune, agentii economici asigura acoperirea valorii neamortizate din sumele rezultate in urma valorificarii acestora. Diferenta ramasa neacoperita se include in cheltuielile exceptionale, nedeductibile fiscal, pe o perioada de 5 ani sau diminueaza capitalurile proprii, cu respectarea dispozitiilor legale. Durata recuperarii si anuitatilor de acoperire a valorii neamortizata se stabilesc de catre Consiliul de Administratie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, in cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ (prevazut in Legea nr.15/1994). Persoanele juridice fara scop lucrativ amortizeaza numai acele mijloace fixe pe care le folosesc in activitatile desfasurate in scopul obtinerii de profit si pentru care sunt platitoare de impozit pe profit.

2.5. Analiza si gestiunea imobilizarilor corporale

Resursele materiale constituie o parte din ansamblul intrarilor in sistemul intreprindere, care prin combinare si comensurare concura la realizarea iesirilor reprezentand bunuri si servicii destinate pietei.

In mod concret, resursele materiale formeaza suportul material al capitalului fix (mijloace fixe, respectiv active fixe de exploatare) si al capitalului circulant (stocuri, ca element de baza in structura activelor circulante). Ca structuri specifice, activele fixe si cele circulante constituie elementele definitorii, suportul realizarii functiei productive in cadrul sistemului intreprindere.

2.5.1. Analiza dinamicii, structurii si starii functionale a mijloacelor fixe

a) Analiza in dinamica imobilizarilor corporale, constituie o problema interna a fiecarei intreprinderi, care urmareste sa evidentieze, pe de o parte, materializarea programului investitional, iar pe de alta parte, dinamica si masa efectelor produse.

In analiza dinamicii mijloacelor fixe se recomanda a se utiliza valoarea de intrare a acestora, precum si valoarea medie anuala, deoarece efectele produse sunt supuse fluctuatiilor preturilor. Ratiunea utilizarii acestora este justificata prin aceea ca valoarea de intrare caracterizeaza dimensiunea mijloacelor fixe la un moment dat, in timp ce valoarea medie anuala ia in calcul si timpul de functionare.

Modificarea in dinamica a mijloacelor fixe este rezultatul modificarilor intervenite intre intrarile si iesirile acestora in cursul perioadei ponderate cu timpul de utilizare si respectiv de neutilizare al acestora.

Valoarea ramasa a mijloacelor fixe nu este concludenta, deoarece nu reflecta proportionalitatea cu randamentul acestora, ea fiind totodata influentata si de sistemul de amortizare.

Evolutia mijloacelor fixe pe un anumit orizont de timp, evidentiaza categoriile in care au avut loc mutatii ca urmare a finalizarii investitiilor.

Structurarea mijloacelor fixe se poate realiza dupa mai multe criterii, mai importante fiind:

. Dupa modul de participare la realizarea obiectului de activitate al intreprinderii, distingem:

- mijloace fixe direct productive (mijloace fixe active);

- mijloace fixe care nu participa la realizarea productiei, dar creeaza cadrul desfasurarii acesteia.

. Dupa modul de grupare, potrivit prevederilor legale (Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, precum si Normele metodologice de aplicare ale prevederilor acesteia);

. Dupa apartenenta mijloacelor fixe, deosebim:

- mijloace fixe proprii;

- mijloace fixe inchiriate.

In principal, se urmareste dinamica mijloacelor fixe direct productive, pentru ca de modificarea acestora depinde baza tehnico-materiala a intreprinderilor, suport al realizarii obiectivelor propuse.

b) Analiza structurii mijloacelor fixe, permite evidentierea acelor categorii spre care s-a orientat programul investitional al intreprinderii. De obicei, programul investitional este orientat in directia acelor mijloace fixe care participa direct si nemijlocit la obtinerea de produse finite, executarea de lucrari, etc.

Predilect obiectivului propus, se urmareste ponderea diferitelor categorii de mijloace fixe la inceputul, dar si la sfarsitul perioadei analizate, prioritate acordandu-se mijloacelor fixe active.

In literatura de specialitate, raportul dintre mijloacele fixe active ( Mfa ) si mijloacele fixe ( Mf ), este cunoscut sub denumirea de compozitia tehnologica a mijloacelor fixe (in acceptiunea de compozitie tehnologica a capitalului fix). Cerinta de baza, este urmatoarea:

, in care :

- reprezinta valoarea de intrare sau medie a mijloacelor fixe active;

- valoarea de intrare sau medie a mijloacelor fixe;

- compozitia tehnologica a mijloacelor fixe sau ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe aferente exploatarii;

n - perioada.

Intre compozitia tehnologica a mijloacelor fixe si efectele de baza ale performantei intreprinderii, se desprind legaturi cauzale de tip nedeterminist, cat si aleatoriu. Cu cat ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe este mai mare, cu atat este mai puternica influenta exercitata asupra indicatorilor de eficienta a utilizarii mijloacelor fixe (cifra de afaceri, productia exercitiului, valoarea adaugata, profitul la 1000 lei mijloace fixe), existand o limita dupa care eficienta incepe sa scada.

Pentru evidentierea corelatiei dintre ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe (variabila independenta, notata cu x) si unul dintre indicatorii de eficienta mentionati (de exemplu, cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe reprezentand variabila dependenta, notata cu y), exista o stransa corelatie exprimata prin functia de regresie de tip parabolic, astfel:

y = a + bx + cx

Cu cat se imbunatateste structura mijloacelor fixe active, cu atat exista posibilitatea cresterii eficientei utilizarii mijloacelor fixe totale.

c) Starea mijloacelor fixe, poate fi caracterizata cu ajutorul urmatorilor indicatori:

. Gradul de reinnoire a mijloacelor fixe (Gr), exprima raportul dintre valoarea mijloacelor fixe intrate ca urmare a realizarii programului de investitii (Iv) si valoarea mijloacelor fixe existente la sfarsitul exercitiului financiar ( Mf ):

Gr = x 100

Analiza poate fi efectuata pe total mijloace fixe, cat si pe categorii de mijloace fixe.

. Gradul de uzura a mijloacelor fixe (Gu), se determina ca raport intre amortizarea cumulata (A) si valoarea de intrare in patrimoniu a mijloacelor fixe ( Mf ):

Gu = x 100

Gradul de uzura a mijloacelor fixe poate fi determinat pe total mijloace fixe, cat si pe principalele categorii de mijloace fixe, atat la inceputul cat si la sfarsitul anului.

Potrivit reglementarilor legale, gradul de uzura mai poate fi determinat si ca raport intre durata consumata (Dc) si durata normala de functionare (Dnf), astfel:

Gu = x 100

2.5.2. Analiza utilizarii extensive a mijloacelor fixe

In analiza utilizarii extensive a mijloacelor fixe, in principal, a masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru, se folosesc indicatorii:

. Gradul de programare a fondului de timp calendaristic (Gp), care se determina ca raport intre fondul de timp maxim disponibil al utilajelor (Tmax) si fondul de timp calendaristic (Tc):

Gp = x 100

. Gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (Gu), determinat ca raport intre fondul de timp efectiv lucrat de utilajele intreprinderii (T ) si fondul de timp maxim disponibil (Tmax) :

Gu = x 100

. Gradul de folosire a fondului de timp calendaristic (Gf), stabilit ca raport intre fondul de timp efectiv lucrat (T ) si fondul de timp calendaristic (Tc) :

Gf = x 100

2.5.3. Analiza utilizarii intensive a mijloacelor fixe

Analiza utilizarii intensive a mijloacelor fixe se face, in principal, pe baza urmatorilor indicatori:

- gradul de utilizare a capacitatii de productie;

- indicele de utilizare intensiva;

- randamentul mediu pe utilaj sau pe unitatea de timp.

a) Gradul de utilizare a capacitatii de productie, se determina ca raport intre volumul efectiv al productiei (Q1) si volumul maxim al acesteia, aferent capacitatii de productie (Qmax), astfel :

Cp = x 100

b) Indicele de utilizare intensiva (Iu), reprezinta productia medie pe unitatea de caracteristica a utilajului, pe unitatea de timp, astfel:

Iu = , unde :

Q reprezinta capacitatea de productie, respectiv volumul productiei;

K - caracteristica utilajului (dimensiunea);

T - timpul de lucru.

Cu cat indicele de utilizare intensiva este mai mare, cu atat si gradul de folosire a capacitatii de productie este mai mare. Potrivit acestei logici, inseamna ca volumul productiei apare sub forma functiei Q = f (K, T, Iu), ceea ce faciliteaza determinarea influentei fiecaruia din cei trei factori.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND TRATAMENTUL CONTABIL AL IMOBILIZARILOR CORPORALE LA

SC.JIUL IMPEX PROD COM.SRL

3.1. Prezentarea firmei SC.JIUL IMPEX PROD. COM.SRL

Societatea Comerciala JIUL Impex Prod. Com. SRL are sediul in Orasul Urlati, Strada 1 Mai, Numarul 145, Judetul Prahova, Email: JIULsrl@yahoo.com.

Societatea comerciala a fost infiintata in baza Sentintei Civile / Hotararea Judecatoreasca numarul 2078 / 15.12.1994 a Tribunalului Prahova.

Numarul de ordine in Registrul Comertului: J29/3766/1994 atribuit in data de: 30.12.1999.

Forma de organizare a societatii este: Societate comerciala cu raspundere limitata si este constituita pentru o durata nelimitata.

Cod unic de inregistrare: 6824222 atribuit in data de: 12. 01. 1995.

Certificat de inregistrare: B1548614, emis pe data de 14.07.2008 si eliberat la data de 17.07.2008.

Act constitutiv actualizat prin mentiunea numarul 3048 din 14.01.2009

La constituire societatea a avut un capital de 1.301.000 Ron, capital social subscris si integral varsat, divizat in 130.100 parti sociale, a cate 10 Ron fiecare.

Data ultimei inregistrari in registrul comertului: 15.10.2009.

3.1.1. Scurt istoric

Societatea comerciala JIUL IMPEX PROD. COM. SRL este producator atestat cu o vechime in domeniul panificatiei de 15 ani, lider de piata in judetul Prahova, atunci, cat si acum.

Dispune de mijloace tehnice de ultima generatie achizitionate de la firme de prestigiu, a caror mare productivitate asigura o capacitate de productie zilnica de circa 100.000 de unitati in conditii de maxima siguranta alimentara.

Impreuna cu cei 236 lucratori cu inalta calificare, firma este permanent preocupata in a oferii clientilor sai produse de calitate, diversificate si livrate la timp.

Ca urmare au fost achizitionate autofurgonete IVECO cu o capacitate sporita de transport, si in acelasi timp a crescut frecventa aprovizionarilor, astfel incat produsele livrate vor fi proaspete intreaga zi.

Firma este furnizor pentru retelele KAUFLAND, PROFI, PLUDI DISCOUNT, PRIMAVARA, MEGA IMAGE.

Firma in cei 15 ani de activitate a reusit sa mentina treaz interesul clientilor pentru produsele sale, sa atraga noi parteneri si sa impuna respect si incredere in randul acestora prin calitate, seriozitate si profesionalism.

3.1.2. Scopul si obiectul de activitate al S.C.JIUL IMPEX PROD. COM. SRL

Activitatea principala conform codificarii (ordin 337/2007):

● 1061 - Fabricarea produselor de morarit

Activitati secundare conform codificarii (ordin 337/2007):

● 0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase;

0112 - Cultivarea orezului;

0113 - Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si a tuberculilor;

0114 - Cultivarea trestiei de zahar;

0115 - Cultivarea tutunului;

0116 - Cultivarea plantelor pentru fibre textile;

SEDII SECUNDARE / PUNCTE DE LUCRU:

Productie si magazin

Dovada sediu: Adeverinta primarie, numarul 4117 din data 23.03.2004;

Data infiintarii: 29.12.1994;

Perioada valabilitate: nelimitata;

Adresa: Romania, Oras Urlati, Str. Socului, Nr. 20A, Judetul Prahova.

Alte categorii

Dovada sediu: Contract de vanzare - cumparare, numarul 65 din data 31.01.2000;

Data infiintarii: 03.10.2003;

Perioada valabilitate: nespecificata;

Adresa: Romania, Oras Urlati, Str. 1 Mai, Nr. 145, Judetul Prahova.

Atelier productie

Dovada sediu: Contract de vanzare - cumparare, numarul 2282 din data 07.06.2005;

Data infiintarii: 13.03.2006;

Perioada valabilitate: nelimitata;

Adresa: Romania, Oras Urlati, Str. 1 Mai, numarul 28.

Magazin

Davada sediu: Contract de asociere in participatiune din data 16.07.2007;

Data infiintarii: 01.01.2008;

Perioada valabilitate: 3 ani;

Adresa: Romania, Mun. Ploiesti, Str. Grivitei, Platoul Halelor Centrale, Judetul Prahova.

Punct de lucru

Dovada sediu: Contract de vanzare - cumparare, numarul 4523 din data 08.08.2008;

Perioada valabiliate: nelimitata;

Adresa: Romania, Oras Urlati, Str. 1 Mai, nr.31 C, Judetul Prahova.

Punct de lucru

Dovada sediu: Contract de inchiriere, nr. 10 din data 05.01.2009;

Data infiintarii: 05.01.2009;

Perioada valabilitate: 1 an;

Adresa: Romania, Oras Urlati, Ferma 14 - valea Nucet, Judetul Prahova.

Punct de lucru

Dovada sediu: contract de locatiune, nr. 90 din data 28.09.2009;

Data infiintarii: 01.10.2009;

Perioada valabiliate: 6 luni;

Adresa: Romania, Mun. Ploiesti, P-ta Aurora Vest, Amplasament 10, Judetul Prahova.

Activitatea societatii s-a diversificat in ultimii ani, la cea de panificatie si comert en gross, adaugandu-se si activitatea de morarit.

Activitatea societatii se desfasoara cu forta de munca angajata pe baza de contracte de munca pe perioada nedeterminata, evolutia personalului angajat in ultimii ani fiind urmatoarea:

In prezent, activitatea societatii se bazeaza pe activitatea de morarit si panificatie: fabricarea painii si patiserie.

Sortimentele de paine si faina obtinute si ofertate, adaptate permanent la cerintele pietei sunt preocupari permanente ale conducerii firmei, reusind in acest fel impunerea lor pe piata in competitie cu celelalte firme producatoare din zona.

Piata de desfacere a produselor de panificatie si morarit este reprezentata printr-un segment de piata bine definit, respectiv zona orasului Urlati si a localitatilor invecinate ale acestuia, precum si a unor localitati din judetul Prahova: Ploiesti, Campina, Breaza, Plopeni, Mizil, etc.

Odata cu intrarea in productie a noii capacitate de productie panificatie ( brutarie 1 Mai), aria de distribuire a produselor respective s-a extins si in zonele limitrofe ale judetului Prahova, precum si in noile supermarketuri: in prezent JIUL deruleaza contracte de desfacere paine si produse de patiserie cu Kaufland Ploiesti, Primavara, Mega Image.

Anul 2010 a fost anul in care JIUL a finalizat implementarea a 2 proiecte de investitii cu impact major asupra veniturilor si rezultatelor financiare, proiecte complementare, respectiv:

Retehnologizarea si marirea capacitatii de productie existente - utilaje moara Ocrim.

● Modernizarea capacitatii de procesare primara a cerealelor, extinderea capacitatii pentru depozitare si achizitionarea de utilaje pentru transport, proiect SAPARD.

Constructie fabrica de paine - fonduri structurale - se va finaliza in anul 2011.

Implementarea acestor proiecte va insemna utilizarea unei tehnologii avansate si cu grad mare de utilizare a capacitatii productive, costuri reduse si productivitate marita, conform cu noile cerinte ale Uniunii Europene.

3.1.3. Mediul de afaceri al SC.JIUL IMPEX PROD COM.SRL

Piata de desfacere: orasul Urlati si localitatile limitrofe acestuia, orasul Ploiesti si alte localitati din judetul Prahova, localitati din judetele limitrofe judetului Prahova.

Cota de piata estimata la productia de panificatie este de 8 - 10 %, iar la produsul faina de 23 % ( pe judet).

Concurenti existenti: S.C. LIDO GARBEA SRL Ploiesti, S.C. DACIA Urlati SRL, S.C. ADRIANA BOLGIU SRL Urlati.

SC.JIUL IMPEX PROD. COM. SRL preconizeaza o oferta diversificata la produsul faina ca rezultat al tendintei pietii interne de a se indrepta catre specialitati:

● faina 3 nule pentru produse de patiserie;

● faina tip 650;

● faina tip 550;

● faina graham;

● faina neagra gris;

Societatea va practica preturi medii de vanzare cu 6 - 7 % mai mici decat concurenta, in conditiile cresterii randamentului de extractie la macinat grau de pana la 80 %.

Odata cu implementarea celor trei proiecte de investitii si in conditiile in care 12 - 15 % din productia de faina estimata a se realiza, va fi utilizata pentru consumul propriu, aproximativ 25 - 30 tone/ zi, acest lucru va permite diversificarea sortimentelor de panificatie si obtinerea unor preturi de productie sub nivelul celor realizate de concurenta.

Distribuirea productiei se realizeaza cu mijloace de transport proprii, societatea avand in dotare 25 de autoutilitare, 5 mijloace de transport auto cu capacitatone, iar odata cu implementarea proiectului SAPARD au fost achizitionate alte 4 autotractoare SCANIA si 4 semiremorci.

Pentru desfacerea productiei, SC. JIUL IMPEX PROD. COM. SRL are realizate o parte din contractele de vanzare catre diversi clienti, prin intremediul serviciului aprovizionare - desfacere, urmand a se realiza contractarea intregii productii planificate anual.

Principalii furnizori ai SC. JIUL IMPEX PROD COM. SRL:

● S.C.CEREALCOM DOLJ.S.A.

● S.C.CONSTANDACHE COM.S.R.L.

● S.C.ZOOTRANS IMPEX.S.R.L.

● S.C.PRUTUL.S.A.

● S.C.GENERAL AGRO.S.R.L.

● S.C.HOLDING CEREALE.S.R.L.

Principalii clienti ai SC.JIUL OMPEX PROD COM.SRL:

● S.C.EDEN GARDEN.S.R.L.

● S.C.COMPAN.S.A.

● S.C.LABRADOR TRADE.S.R.L.

● S.C.SOT PAN GROUP.S.R.L.

● S.C.POPASUL TREBES.S.R.L.

Produsele oferite de SC.JIUL IMPEX PROD COM.SRL :

● Paine alba 280gr      ● Paine rustica 600 gr ● Buseu cu rahat 250 gr

● Paine alba 200gr ● Paine secara 300 gr ● Rulou 100 gr

● Paine alba 500 gr ● Bagheta 350 gr ● Gogosi cu vanilie 100 gr

● Paine neagra 350 gr      ● Chifle simple 80 gr ● Branzoaice 100 gr

● Paine graham 300 gr ● Paine cu cartof 750 gr ● Cozonac 500 gr

● Paine turist 400 gr ● Paine toast 600 gr ● Covrigi 100 gr

● Paine neagra 450 gr ● Saleuri 250 gr ● Pateu cu branza 100 gr

● Paine graham 450 gr ● Cornulete cu rahat 250 gr ● Strudel cu mere 100 gr

Cifra de afaceri a S.C.JIUL IMPEX PROD COM.SRL are o evolutie majora in anul 2008, cifra de afaceri crescand cu 184,07 %, iar in anul 2009 a crescut cu 18,78 %.

Profitul Societatii comerciale .JIUL IMPEX PROD COM.SRL , ca si in cazul cifrei de afaceri are o evolutie majora in anul 2008, crescand cu 245,28 %, iar in anul 2009 a crescut cu 19,81 %.

Pe toata perioada analizata se observa faptul ca Societatea comerciala JIUL IMPEX PROD. COM.SRL nu a inregistrat pierderi.

3.2. Lucrare monografica

I. Operatiuni privind intrarea de mijloace fixe in patrimoniul SC. JIUL IMPEX PROD. COM. SRL:

1. Prin achizitie de la furnizori:

La data de 02.02.2011, s-a achizitionat o semiremorca la pret de achizitie de 127.500 lei, TVA 24 %, cheltuieli de transport 500 lei, care a fost pusa in functiune.

a) Evaluare la cost de achizitie

Costul de achizitie = pretul de achizitie+cheltuielile de transport

Cost achizitie = 127.500 + 500 = 128.000 lei

b) Recunoasterea elementelor privind achizitia si punerea in functiune a utilajului

% = 404 Furnizori 158.720 lei

2133 Mijloace de transport 128.000 lei

4426 TVA deductibila 30.720 lei

2. Prin achizitie din import :

La data de 16.03.2011 s-a achizitionat din import un echipament tehnologic in vederea extinderii sferei de activitate.Cheltuielile care s-au efectuat pentru achizitia si punerea in functiune a echipamentului sunt:

- pretul de cumparare al utilajului 5000 lei;

- T.V.A. achitat la vama 1200 lei;

- taxa vamala 200 lei.

a) Evaluarea la cost de achizitie:

Costul de achizitie = Pretul de cumparare + Taxe vamale =5000 + 200 = 5.200 lei

b) Receptia echipamentului:

2131 Echipamente tehnologice = % 5.200 lei

404 Furnizori de imob 5.000 lei

446 Alte impozite, taxe 200 lei

c) Punerea in functiune a echipamentului:

2131 Echipamente tehnologice = 401 Furnizori 5.000 lei

3. Prin productie proprie:

La data de 01.04.2011, s-au demarat lucrarile pentru constructia unei cladiri in regie proprie, iar cheltuielile efectuate pe parcursul exercitiului sunt:

- consum de materiale 18000 lei;

- prestari de servicii 24000 lei;

- transport materiale 2500 lei .

a) Inregistrarea consumului de materii prime

601 Cheltuieli materii prime = 301 Materii prime 18. 000 lei

b) Inregistrarea prestarilor de servicii

628 Alte cheltuieli cu serviciile = 401 Furnizori 24. 000 lei executate de terti

c) Inregistrarea cheltuielilor cu transportul

624 Cheltuieli cu transportul = 401 Furnizori 2.500 lei

de bunuri si personal

In data de 01.01.2010 se da in folosinta cladirea avand valoarea de inventar de 1.300.000 lei.

212 Constructii = 231 Imobilizari corporale in curs 1.300.000 lei

II. Operatiuni contabile privind inregistrarea amortizarii mijloacelor fixe la SC.JIUL IMPEX PROD. COM.SRL:

1. La data de 05.05.2011 s-a achizitionat un autotractor marca SCANIA in valoare de 250. 000 lei, TVA 24 %. Metoda de amortizare este cea liniara, durata de viata utila este de 8 ani.

a) Inregistrarea achizitiei mijlocului de transport

% = 404 310.000 lei

2133 Mijloace de transport Furnizori de imobilizari 250.000 lei 4426 TVA deductibila 60.000 lei

b) Valoarea de intrare = 250.000 lei

Rata anuala a amortizarii = 100/8 = 12,5 %

Amortizarea anuala = 250.000 x 12,5 % = 31.250 lei /an

c) Inregistrarea amortizarii mijlocului de transport

6811 = 2813 31.250 lei /an

Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor, mijloacelor

privind amortizarea de transport , animalelor si

imobilizarilor plantatiilor

2. La data de 02.06.2011 s-a achizitionat o semiremorca Meiller in valoare de 127.500 lei, TVA 24 %. Metoda de amortizare este cea liniara, durata de viata utila este de 6 ani .

a) Inregistrarea achizitiei mijlocului de transport

% = 404 158.100 lei

2133 Mijloace de transport Furnizori de imobilizari 127.500 lei 4426 TVA deductibila 30.600 lei

b) Valoarea de intrare = 127.500

Rata anuala a amortizarii = = 16,67 %

Amortizarea anuala = 127.500 x 16,67 % = 21.250 lei

c) Inregistrarea amortizarii mijlocului de transport

6811 = 2813 21.250 lei /an

Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor, mijloacelor

privind amortizarea de transport , animalelor si

imobilizarilor plantatiilor

III. Operatiuni contabile privind iesirea de mijloace fixe din patrimoniul SC.JIUL IMPEX PROD. COM.SRL:

1. Prin casare:

La data de 15.06.2011, societatea hotaraste casarea unui utilaj cu valoarea contabila de intrare de 5000 lei, pentru care s-a inregistrat pana in prezent o amortizare de 2000 lei.

% = 2131 Echipamente tehnologice 5.000 lei

2813 Amortizarea instalatiilor 2.000 lei

6583 Cheltuieli privind activele cedate 3.000 lei

si alte operatii de capital

Prin vanzare:

La data de 17.06.2011, societatea vinde un mijloc de transport conform facturii nr. 9001190 la pretul de 1.680 lei, TVA - 24 %, valoarea de inventar 2.500 lei, valoarea amortizata 1.800 lei.

a) 461 Debitori diversi = % 2.000 lei

7583 Venituri din vanzarea activelor 1.680 lei

si alte operatii de capital

4427 TVA colectata 404 lei

b) % = 2133 Mijloace de transport 2.500 lei

2813 Amortizarea instalatiilor 1.800 lei

6583 Cheltuieli privind activele 700 lei

cedate si alte operatii de capital

CAPITOLUL IV

ANALIZA EFICIENTEI CONSUMULUI DE MIJLOACE FIXE

4.1. Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe

Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe presupune corelarea dimensiunii acestora cu rezultatele obtinute prin utilizarea lor.

Pentru caracterizarea eficientei utilizarii mijloacelor fixe se folosesc in principal doi indicatori:

- cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe;

- analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe.

=·1000.

Analiza acestui indicator are in vedere faptul ca la realizarea cifrei de afaceri contribuie doar mijloacele fixe active F_a.

=·1000 =·1000 · = ··1000 = g _FA ·.

Prin urmare depinde de doi factori directi:

g _FA = (structura mijloacelor in total mijloace fixe) si

= (cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active).

Profitul la 1000 lei mijloace fixe() care se analizeaza factorial:

=·1000 =·1000 ·=·1000·=·;

deci depinde si el de doi factori diferiti:

=·1000 (cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe) si

= (rata rentabilitatii comerciale, care indica eficienta politicii de pret promovata de firma).

Tabelul 4.1. Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe

Relatia de calcul pentru a analiza cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe este = g _F ·.

Modificarea cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe:

D=-=1250-2000-750 lei;

din care:

- datorita modificarii structurii mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe:

D=·--·=0.8·2500-0.75·2500= -125 lei;

- datorita modificarilor cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active:

D()=·-·=0,75·1667-0,75·2500=1250-1875=

= -625 lei;

Se constata ca cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe a scazut cu 750 lei, indeosebi datorita scaderii cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active care a influentat cu -625 lei, influenta factorului de structura fiind mai mica, de -125 lei. Situatia este nefavorabila, deoarece a avut loc reducerea eficientei cu care sunt utilizate mijloacele fixe de catre firma.

Influenta negativa a scaderii structurii mijloacelor fixe (g _F) se explica prin scaderea ponderii mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe in perioada curenta fata de cea de baza (de la 80% la 75%); fenomenul a fost posibil datorita faptului ca mijloacele fixe active cresc, in perioada analizata, mai lent (de la 400 la 1500, respectiv de 3,75 ori) decat mijloacele fixe neproductive si mai repede decat CA (care se mareste de la 2000 la 5000, respectiv de 2,5 ori).

Influenta negativa a scaderii cifrei de afaceri la 1000 de lei mijloace fixe ()se explica prin reducerea cifrei de afaceri la 1000 de lei mijloace fixe active (de la 2500 la 1667 de lei).

Eficienta utilizarii mijloacelor fixe poate fi analizata si pe baza datelor ipotetice din tabelul urmator:

Tabelul 4.2. Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe

Modificarile profitului la 1000 lei mijloace fixe va fi analizata pornindu-se de la relatia:

= ·.

Modificarea fenomenului analizat:

D=-=125-400 = -275 lei.

Cuantificarea influentei factorilor:

D()=·-·=1250·0,2-2000·0,2=

=250-400= -150 lei;

D()=·-·= 1250·0,1-1250·0,2=

=>125-250= -125 lei.

Din exemplu dat rezulta scaderea eficientei utilizarii mijloacelor fixe. Profitul la 1000 lei mijloace fixe se diminueaza cu 275 lei pe seama influentei ambilor factori directi ( si ).

Scaderea valorica a cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe a condus la diminuarea profitului la 1000 lei mijloace fixe cu 150 de lei, iar diminuarea ratei rentabilitatii (de la 0,2 in anul de baza la 0,1 in anul curent) are o influenta negativa de 125 lei.

Concluzii:

In prezenta lucrare am incercat sa realizez un model asupra modului cum se inregistreaza in contabilitate imobilizarile corporale.

Evaluarea facuta societatii S.C.JIUL IMPEX PROD COM.SRL nu reprezinta doar stabilirea valorii unor proprietati sau bunuri din patrimoniul acesteia, ci si determinarea reala a capacitatii societatii de a genera profit.

Prin cunoasterea tuturor laturilor activitatii societatii, respectiv comerciala, juridica, tehnica, financiara, precum si a punctelor slabe dar si forte se poate face un diagnostic corect al valorii societatii.

Maximizarea eficientei economice, a profitului, are o importanta deosebita.

 Realizarea ei implica o judicioasa alocare a resurselor, presupune o optimizare a structurilor productiei, in deplina concordanta cu obiectivele societatii. Se are in vedere optimizarea tuturor proceselor economice: productie, transport, depozitare, comercializare care alcatuiesc fluxul complet productie-consum.

Pentru o evidenta mai clara a situatiei privind imobilizarile corporale din cadrul intreprinderii S.C.JIUL IMPEX PROD COM.SRL propun utilizare unui sistem informatic adecvat specificului unitatii.

Pentru mijloacele fixe propun corectarea valorii contabile prin constituirea de provizioane pentru deprecierea acestora,  deoarece pot aparea diverse riscuri cum sunt: aparitia unei uzuri morale de care nu s-a tinut seama cu ocazia amortizarii sau supraevaluarea mijloacelor fixe prin folosirea unor coeficenti neadecvati.

In vederea imbunatatirii lichiditatii firmei se vor avea in vedere urmatoarele strategii si planuri de actiune: sporirea vanzarilor prin diversificarea si cresterea numarului de clienti, urmarirea termenelor de incasare de la clienti, optimizarea achizitiilor si a volumului sistructurii stocurilor, diminuarea datoriilor curente, urmarirea termenelor de plata catre salariati, furnizori, institutiile statului.

BIBLIOGRAFIE

1. Iov Daniela Rodica, Straoanu Boni, Tatu Maria, Contabilitate, Editura Economica, Bucuresti, 2006

2. Mares Coriolan, Tegledi Monica Adriana, Contabilitate de gestiune, comentarii, aplicatii si grile, Ed. Universitatii Petrol-Gaze, 2006

3. Mares Coriolan, Tegledi Monica Adriana, Contabilitate de gestiune comentarii, aplicatii si grile, editia a II a, Ed. Premier, 2006

4. Pantea Iacob Petru, Bodea Gheorghe, Contabilitatea financiara, Editura Intelcredo Deva, 2011

5. Possler Ladislau, Lambru Gheorghe, Lambru Bogdan, Contabilitatea intreprinderii, indrumar practice, actualizat si completat prin Reglementarile contabile prevazute de Directivele Europene a IV a si a VII a aprobate de O.M.F.P. nr. 3055/ 2009, Editia a X a, Editura Fundatiei Andrei Saguna, Constanta, 2011

6. Ristea Mihai, Contabilitate financiara a intreprinderii, Editura Universitara, 2005

7. Salceanu Alexandru, Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura UPG Ploiesti, 2007

8. Salceanu Alexandru, Caiet de lucrari practice la contabilitatea financiara, Notiuni de baza, Teste grile, Aplicatii rezolvate, Aplicatii de rezolvat, Editura Universitatii Petrol - Gaze din Ploiesti, 2009

9. Tegledi Monica Adriana, Note de curs, 2010

10. Tegledi Monica Adriana, Contabilitate financiara -partea a doua - suport de curs pentru invatamantul la distanta, Ed. UPG, 2005

11. Vasile Fumea-Contabilitate-indrumar pentru seminar, Editura Fundatiei Ergonom 1999, Bucuresti, 2008.