CAPITOLUL I

S . C . AGRO-SOMES S . A . SEBES − UNITATE DE PRESTARI SERVICII IN AGRICULTURA − PREZENTARE GENERALA

In acest capitol:

Scurt istoric al firmei

Obiectul de activitate al S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes

Structura organizatorica a S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes

Caracterizarea procesului de productie al unitatii

SCURT ISTORIC AL FIRMEI

S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes s-a infiintat in anul 1991, prin H . G . nr . 192 din 22 martie 1991, ca urmare a reorganizarii S . M . A . (Statiunea de Masini Agricole) Sebes, in temeiul Legii nr . 15/1990 privind transformarea unitatilor economice de stat in regii autonome sau societati comerciale .

Unitatea este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni (S . A . ), fiind constituita si functionand in baza Legii nr . 15/1990, a Legii nr . 31/1990 privind societatile comerciale si a H . G . nr . 92/1991 . Aceasta este organizata si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia in vigoare si cu statutul propriu .

S . C . AGRO-SOMES S . A . are sediul in Sebes str . Calarasi, nr . 41, jud . Alba . La infiintare a fost inregistrata la Oficiul Registrul Comertului cu numarul J01/536/1991 . Societatea este constituita pe durata nelimitata, fiind inregistrata la Directia generala a Finantelor Publice sub nr . R1771500 .

Societatea este privatizata in totalitate in baza Legii nr . 55/1995, capitalul social este de 152 . 960 lei, representand 1 . 529 . 600 actiuni cu o valoare nominala de 0 . 1 pe actiune, fiind in intregime capital privat . Un numar de 917 . 750 actiuni prin preschimbare de cupoane nominative si certificate de proprietate, 300 actiuni cesionate de F . P . S . managerului societatii prin contractul de cesiune incheiat in 15 decembrie 1995, iar restul de 611 . 550 sunt detinute de Asociatia Salariatilor pe baza contractului de cumparare nr . 1301 din 29 octombrie 1996, incheiat de F . P . S . Bucuresti .

Structura actionariatului la S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes se prezinta astfel

Tabel nr . 1

Asociatia P . A . S . are in prezent 85 de actionari, care detin inpreuna 39,98% din capitalul social, managerul unitatii 0,02%, iar restul de 60% este detinut de un numar de 982 actionari .

Asociatia salariatilor si membrilor conducerii dnumita Asociatia AGRO-SOMES Sebes P . A . S . a achizitionat, in 1996, 40% din actiunile societatii, acestea fiind vandute de F . P . S . la un pret de 66 . 000 lei . Avansul de 20% respective 13 . 200 lei a fost achitat in termen de 60 de zile de la data semnarii contractului de vanzare-cumparare, iar restul de 52 . 800 lei vor fi achitati de cumparator in termen de 10 ani in 10 rate fixe in valoare de 5 . 280 lei . Pana in prezent Asociatia P . A . S . a respectat graficul de plata achitand 9 rate in valoare totala de 47 . 520 lei .

1 . 2 . OBIECTUL DE ACTIVITATE LA S . C . AGRO-SOMES S . A . SEBES

S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes are un important rol social, asigurang aprovizionarea populatiei cu o serie de produse agroalimentare de stricta necesitate si realizeaza lucrari agricole mecanizate pentru detinatorii de terenuri agricole .

Obiectul de activitate al societatii este urmatorul:

Executarea de lucrari agricole mecanizate detinatorilor de terenuri agricole;

Executarea de intretineri, service, reparatii si reconditionari de tractoare, masini agricole, mijloace de transport, utilaje zootehnice si de uz gospodaresc proprii si ale agentilor economici;

Transport marfa si persoane;

Fabricarea si reconditionarea de utilaje agricole, piese de schimb, confectii metalice;

Executarea de lucrari de constructii civile si industriale;

Cultivarea terenurilor agricole arendate, producerea de cereale, plante tehnice, legume, furaje, seminte si seminceri, prelucrarea si comercializarea produselor animaliere;

Comercialzarea cu amanuntul sau en gros a produselor agricole, alimentare, industriale, petroliere, a materialelor de constructii, ingrasaminte chimice si substante fitosanitare;

Servicii de intermediere, comisionari, consignatie, activitati de import-export, comercializarea produselor importate;

Activitati de proiectare, documentati, asistenta tehnico-economica, prelucrarea automata a datelor, servicii de informatica si contabilitate;

Activitati de scolarizare in domeniul mecanizarii agriculturii si transporturilor .

1 . 3 . STRUCTURA ORGANIZATORICA A S . C . AGRO-SOMES S . A . SEBES

Structura organizatorica ar putea fi definita ca fiind ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea, orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale intreprinderii .

Structura organizatorica este componenta a structurii generale a intreprinderii si reflecta autonomia unitatii .

Aceasta cuprinde urmatoarele:

Structura organizatorica functionala care cuprinde persoanele si compartimentele organizationale si relatiile dintre acestea astfel ancat sa creeze conditiile tehnice, economice si organizatorice pentru desfasurarea proceselor de executie si conducere;

Structura organizatorica de productie sau organizationala prin care se intelege ansamblul compartimentelor organizationale, al persoanelor si relatiilor dintre acestea, de o asemenea maniera incat sa se poata realiza obiectul de activitate al firmei .

Rezulta ca structura organizatorica a oricarei unitati patrimoniale este alcatuita din doua categorii de organisme: organisme productive si organisme functionale . Acestea sunt verigile organizatorice in cadrul carora se desfasoara doua categorii de activitati: activitati legate de obiectul de activitate si activitati functionale .

Dimensiunea si configuratia unei structuri organizatorice depind de o serie de factori interni si externi ai firmei . Acesti factori se numesc variabilele structurii organizatorice si sunt dimensiunea firmei, nivelul dotarii tehnice, gradul de mecanizare si automatizare, etc .

Structura organizatorica a unei societati comerciale se exprima prin urmatoarele documente: regulamentul de organizare si functionare, fisa postului, organigrama .

Adunarea Generala a Actionarilor este forumul suprem de conducere a activitatii desfasurate de S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes . Aceasta numeste comisia de cenzori, formata din trei membrii, care isi exercita activitatea in conformitate cu prevederile Legii 31/1990 republicata .

Conducerea si administrarea societatii este asigurata, intre adunarile generale ale actionarilor, de catre Consiliul de Administratie, format din sapte membrii alesi de catre A . G . A . In subordinea Consiliului de Administratie se gaseste Comitetul de directie (consiliul director) care duce la indeplinire hotararile Consiliului de Administratie .

Adunarea Generala a Actionarilor decide asupra activitatii firmei si asigura politica ei economica . A . G . A . are urmatoarele atributii generale:

Aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi, precum si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de productie;

Alege membrii Consiliului de Administratie si a Comisiei de Cenzori, stabileste atributiile acestora si poate revoca membrii acestora;

Numeste directorii, le stabileste atributiile si ii revoca;

Aproba si modifica programele de activitate si bugetul societatii;

Analizeaza rapoartele Consiliului de Administratie privind stadiul si perspectivele societatii, cu referire la profit, protectia mediului, pozitia pe piata interna si internationala, nivelul tehnic, forta de munca, relatiile cu clientii . De asemenea, hotaraste asupra nivelului fondurilor pentru cercetari stiintifice care au ca obiectiv fundamentarea strategiilor de dezvoltare, cresterea calitatii produselor si serviciilor, elaborarea de produse si tehnologii noi, mai competitive;

Hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare pe termen lung, inclusive a celor externe la nivelul imprumuturilor bancare curente si la conditiile de acordare a garantiilor, stabileste conditiile de acordare a creditelor comerciale si aproba orice fel de credit financiar acordat de societate;

Examineaza, aproba sau modifica bilantul contabil dupa analiza rapoartelor Consiliului de Administratie si ale Comisiei de Cenzori, aproba repartizarea beneficiilor intre actionari;

Hotaraste cu privire la infiintare si desfiintarea de sucursale si filiale;

Hotaraste cu privire la marirea sau reducerea capitalului social, precum si la cesionarea actiunilor;

Hotaraste cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum si la transformarea formei juridice a societatii;

Hotaraste cu privire la comasarea, divizarea sau dizolvarea societatii;

Hotaraste cu privire la efectuarea de reparatii capitale si realizarea de investitii noi;

Hotaraste cu prilejul stabilirii bugetului, asupra modului de remunerare a membrilor Consiliului de Administratie, hotaraste asupra nivelului salariilor si a primelor directorilor .

Adunarile generale ale actionarilor sunt de doua feluri: ordinare si extraordinare . Adunarile generale ale actinarilor se convoaca de presedintele Consiliului de Administratie sau de unul dintre administratori, desemnat de catre presedinte .

Adunarile generale ordinare au loc o data pe an, la doua luni de la incheierea exercitiului economico-financiar pentru examinarea bilantului contabil pe anul precedent, pentru stabilirea programului de activitate si a bugetului pentru anul urmator .

Adunarile generale extraordinare se convoaca la cererea actionarilor, reprezentand 1/10 din capitalul social sau la cererea Comisiei de Cenzori .

Actionarii isi vor exercita dreptul de vot, proportional cu numarul de actiuni detinute . Ei vor putea reprezenta pe altii in Adunarea Generala in baza unei procure speciale, care se tine la dosarul adunarii .

La fiecare sedinta a Adunarii Generale se intocmeste un proces verbal in care se consemneaza discutiile si legalizarea adunarii, procesul verbal care se semneaza de presedinte si secretar . Hotararile A . G . A . sunt obligatorii si pentru actionarii absenti sau neprezenti .

Consiliul de Administratie este ales de catre A . G . A . prin vot secret pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi . Acesta este condus de catre un presedinte care indeplineste si functia de director, asigurand conducerea curenta, aducerea la indeplinire a hotararilor A . G . A . si ale C . A . El va reprezenta societatea in relatiile cu tertii .

Consiliul de administratie are urmatorele atributii:

Angajeaja si concediaza personalul;

Stabileste indatoririle si imputernicirile personalului societatii pe compartimente;

Aproba incheierea de contracte de inchiriere pe baza hotararii A . G . A . ;

Stabileste tactica si strategia de marketing, de cercetare dezvoltare, de asigurare a calitatii, de protectie a mediului;

Supune anual A . G . A . in termen de 60 zile de la incheierea exercitiului financiar raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul contabil pe anul precedent, precum si proiectul de buget al societatii pe anul in curs;

Aproba operatiunile de incasari si plati potrivit competentelor acordate;

Aproba operatiunile de cumparare si vanzare de bunuri, potrivit drepturilor conferite de statut;

Aproba incheierea sau realizarea contractelor potrivit competentelor;

Rezolva orice alte probleme stabilite de A . G . A .

Comisia de Cenzori de la nivelul S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes este cea care alaturi de actionari controleaza gestiunea societatii .

Comisia de Cenzori are urmatoarele atributii:

In cursul exercitiului financiar verifica gospodarirea fondurilor fixe si a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa si registrele de evidenta contabila si informeaza Consiliul de Administratie asupra neregulilor constatate;

La incheierea exercitiului financiar controleaza exactitatea inventarului, a documentelor si informatiilor prezentate Consiliului de Administratie asupra fondurilor societatii, a bilantului contabil, prezentand A . G . A . un raport scris prin care se propune aprobarea sau modificarea bilantului contabil;

Sa convoace A . G . A . , cand nu a fost convocata de administratori;

Sa aduca la cunostiinta administratorilor neregulile si incalcarile dispozitiilor legale .

Adunarea generala nu poate aproba bilantul contabil daca acesta nu este insotit de raportul cenzorilor . De precizat ca cenzorilor le este interzis sa comunice actionarilor sau tertilor date referitoare la operatiile societatii .

Comitetul de Directie functioneaza in baza regulamentului de functionare stabilit de catre Consiliul de Administratie al societatii si actioneaza in limitele programului administrativ, avand la baza Statutul Societatii si Regulamentul de Ordine Interioara .

Comitetul de Directie are dreptul sa dea dispozitii clare si precise subalternilor in nume personal sau prin alte persone pe cale ierarhica, si este obligat sa controleze efectuarea dispozitiilor date . De asemenea, are obligatia de a informa Consiliul de Administratie, cel putin o data pe luna, de modul cum au fost indeplinite hotararile acestuia .

S . C . AGRO-SOMES S . A . are in prezent 47 de salariati cu care isi desfasoara activitatea . Analizand evolutia numarului de angajati ai societatii in ultimii 5 ani, si anume: 52 in anul 2003, 50 in anul 2004, 48 in anul 2005, 50 in anul 2006, si in anul 2007, 50 de salariati .

Structura organizatorica a S . C . AGRO-SOMES S . A . poate fi prezentata schematic prin organigrama urmatoare:

ORGANIGRAMA S . C . AGRO-SOMES S . A . SEBES

Figure

1 . 4 . CARACTERIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE AL UNITATII

O particularitate a procesului de productie din agricultura este faptul ca pamantul apare atat in calitate de obiect al muncii ci si in calitate de mijloc de munca .

In agricultura apare o neconcordanta intre timpul de munca si cel de productie, in sensul ca cel din urma este mai mare .

Cheltuielile de productie in agricultura se efectueaza, desi neuniform, in mod continuu pe tot parcursul timpului de productie, iar recuperarea acestora se realizeaza dupa recoltare . Prin urmare mijloacele materiale si banesti raman imobilizate pe tot parcursul perioadei de productie, acestea putand fi recuperate abia dupa recoltare .

Ilustrarea cheltuielilor aferente cultivarii unui hectar cu grau la S . C . AGRO-SOMES S . A . in anul agricol 2006-2007 se face cu ajutorul urmatorului table:

Tabelul nr . 2

Se constata ca s-au prestat lucrari mecanizate in valoare de 499,5 lei/ha si s-au utilizat materiale consumabile in valoare de 370,39 lei/ha .

Activitatea de productie agricola incepe toamna si se incheie anul urmator in aceeasi perioada, ceea ce inseamna ca anul agricol nu coincide cu anul financiar, prin urmare ponderea productiei in curs de executie este mai mare decat cea a productiei realizate .

Evolutia productiei in curs de executie este reflectata in urmatorul table:

Tabelul nr . 3

In agricultura rezultatele productiei sunt influentate de conditiile naturale in care se desfasoara procesul de productie .

Deosebit de important in activitatea unui fermier este si evaluarea productiei deoarece pe baza acestei actiuni se poate stabili necesarul de mijloace pentru recoltarea si transportul productiei, necesarul de spatii de depozitare si incheierea de contracte pentru valorificarea recoltei . Se poate efectua o prima evaluare la inceputul vegetatiei culturilor, cand se determina densitatea si se apreciaza vigoarea plantei . Determinarea cu cea mai mare precizie a nivelului productiei posibil de realizat se asigura prin evaluarea efectuata dupa definitivarea elementelor de productivitate ale culturii analizate .

In procesul de productie din agricultura participa atat plantele cat si animalele, astfel ca procesul economic de productie se impleteste cu procesul natural de reproductie .

Pentru caracterizarea procesului de productie al S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes vom analiza principalele culture pe care este axata aceasta societate, si anume: cultura graului de toamna, cultura porumbului si cea de floarea soarelui .

a)     Cultura graului de toamna

S . C . AGRO-SOMES S . A . cultiva cu precadere soiurile de grau Apullum si Turda 81 care au determinat obtinerea de-a lungul anilor a unei productii mari la hectar .

Pentru cultivarea graului aratura se efectueaza cu cel putin 15 zile inainte de semanat, pentru asezarea solului si buna pregatire a patului germinativ . De regula se executa imediat dupa recoltarea plantei premergatoare . Vara adancimea araturii este de 20-22 cm, iar toamna de 18-20 cm sau discuit la 15 cm .

Pregatirea patului germinativ se realizeaza imediat inaintea semanatului prin mobilizarea solului la adancimea de semanat . Se urmareste ca terenul sa fie nivelat, iar solul maruntit, curatit de buruieni si resturi vegetale .

Epoca de semanat este la inceputul lunii octombrie tinandu-se cont si de conditiile meteo, adancimea de semanat fiind de 3-6 cm, in functie de textura solului . Numarul de boabe germinabile la metru patrat este intre 450 si 600 .

Plantele premergatoare cultivarii graului de toamna:

foarte bune: leguminoase anuale si perene, inul pentru ulei si fibra;

bune: floarea soarelui, hibrizii timpurii de porumb;

medii: cereale paioase anul I, porumbul, sfecla de zahar;

Nu se recomanda semanatul pe suprafete unde:

sa manifestat atac de boli transmisibile prin sol (malure, taciune);

s-au cultivat cereale paioase mai mult de doi ani;

au fost aplicate erbicide triazinice in doze cu efect remanent;

culturile au fost recoltate tarziu si nu este posibila insamantarea in epoca optima;

Pentru intretinerea culturii se impune utilizarea de ingrasaminte (azot, fosfor, potasiu) in cantitati (kg/ha) care depind de fertilitatea solului . De asemenea, este necesara combaterea integrala a buruienilor prin respectarea rotatiei culturilor in cadrul asolamentelor stabilite, adancimii si epocii de executare a araturilor si prin mentinerea organelor curate de buruieni, iar acolo unde situatia o impune se va executa erbicidarea .

Combaterea integrala a bolilor si daunatorilor se realizeaza prin respectarea rotatiei culturilor in cadrul asolamentului incorporarea completa a resturilor vegetale, respectarea epocilor optime de semanat, utilizarea de seninte tratate .

Recoltarea graului se face mecanizat, cand umiditatea scade la 14-15% luandu-se masuri de reglare corecta a cambiei pentru evitarea pierderilor .

b)     Cultura porumbului

Porumbul desi este o planta introdusa in cultura noastra doar de 3 secole s-a aclimatizat bine si se cultiva pe intinderi mari, avand multiple utilizari, incepand cu cea din alimentatia umana si animala, apoi si ca materie prima industriala .

Pentru cultivarea porumbului este necesara, in prealabil pregatirea patului germinativ, care se realizeaza imediat inaintea semanatului . Se urmareste obtinerea unei suprafete nivelate cu un strat de sol maruntit pe adancimea de semanat . Aratura se efectueaza la o adancime de 25-30 cm pe solurile mijlocii si grele, respective de 20-25 cm pe solurile usoare . Nu se recomanda aratura de primavara .

Semanatul incepe cand la adancimea de incorporare a semintei temperatur in sol este de 9° Celsius; de regula, lucrarea trebuie incheiata pana la inceputul lunii mai . Adancimea de semanat este de 5-7 cm pe solurile mijlocii si grele, respectiv 6-8 cm pe soluri usoare .

Densitatea la semanat se stabileste in functie de hibridul cultivat, de nivelul de aprovizionare a solului cu apa, de gradul de fertilizare al solului ce se cultiva cu porumb, de sistemul de cultura in conditii de irigare sau la neirigat, etc . Cantitatea de samanta necesara variaza intre 15-25 kg/ha .

Plantele premergatoare culturii porumbului sunt:

foarte bune: cereale paioase, leguminoase anuale si perene, inul, cartofii;

bune: floarea soarelui, porumbul anii I, II, sfecla de zahar, plante furajere;

medii: porumbul mai mult de trei ani, ricinul, sorgul .

Intretinerea culturii de porumb presupune fertilizarea solului utilizandu-se ingrasaminte: gunoi de grajd, fosfor, potasiu si azot . Se recomanda folosirea gunoiului de grajd o data la 4 ani, 20-40 tone/ha, incorporate prin aratura de baza . Dozele de ingrasaminte se reduce in cazul aplicarii gunoiului de grajd sau cand porumbul urmeaza dupa leguninoase .

Combaterea integrala a buruienilor se realizeaza prin respectarea asolamentului, a adancimii si epocii de executare a araturii prin prasile mecanice si manuale si prin aplicarea de erbicide . La aplicarea erbicidelor se tine seama de gradul de infestare, de buruienile predominante, de tipul de sol de conditiile climatice .

In ceea ce priveste combaterea integrala a daunatorilor si a bolilor aceasta se va realiza prin folosirea unor rotatii optime si executarea lucrarilor de baza la timp, precum si prin tratamente chimice .

Recoltarea mecanica si manuala a porumbului va incepe cand umiditatea boabelor ajunge la 32% .

c)      Cultura de floarea soarelui

Floarea soarelui, introdusa in cultura din tara noastra relativ tarziu (acum aproximativ 100 si ceva de ani) s-a raspandit repede in intreaga tara .

Este o planta iubitoare de caldura si lumina, fiind folosita la obtinerea uleiului comestibil .

S . C . AGRO-SOMES S . A . a cultivat de-a lungul timpului mai multe soiuri . Cele mai eficiente s-au dovedit a fi: Favorit, Select si Turbo, care au o mare rezistenta la seceta si la scuturare .

Cultura de floarea soarelui presupune efectuarea unei araturi imediat dupa recoltarea plantei premergatoare, in vara sau toamna, la adancimea de 25 cm . Pregatirea patului germinativ se efectueaza imediat inainte de semanat . Se urmareste obtinerea unui strat de sol maruntit pe adancimea de semanat si o suprafata nivelata .

Semanatul se efectueaza cand in sol la adancimea de semanat se realizeaza temperature de 6-7°C . Adancimea de semanat este de 4-6 cm . Numarul de boabe germinative la metru patrat este de 5-6 .

Plantele premergatoare cultivarii de floarea soarelui sunt:

foarte bune: cereale paioase;

bune: porumbul;

medii: sfecla de zahar, lucerna .

Poate reveni pe acelasi loc dupa minim 4-5 ani . Pentru fertilizare se aplica ingrasaminte . Combaterea integrala a buruienilor se realizeaza prin respectarea rotatiei culturilor, a adancimii si epocii de executare a araturilor, prasile mecanice si manuale, prin aplicarea erbicidelor .

Combaterea bolilor si a daunatorilor se realizeaza prin tratamentul semintelor pentru prevenirea atacului de mana si al putregaiurilor, precum si al daunatorilor .

Recoltarea la floarea soarelui incepe cand umiditatea semintelor ajunge la 15%, luandu-se masuri de reglare corecta a combinei pentru evitarea pierderilor prin structura si spargerea semintelor .

Pentru obtinerea productiei S . C . AGRO-SOMES S . A . foloseste masini agricole produse in tara, avand in dotare urmatoarele tipuri: U302, U445, SP4, SPC6, SERO6 .

Investitiile efectuate de societate in mijloace fixe in ultimii 5 ani de activitate s-au concretizat in achizitionarea a:

2 buc . masini de inprastiat ingrasaminte chimice;

1 buc . masina de tratat seminte;

25 buc . grape cu colti ficsi;

2 buc . culegatoare porumb boabe;

1 buc . centrala termica;

1 buc . copiator;

2 buc . calculatoare .

S . C . AGRO-SOMES S . A . utilizeaza pentru obtinerea unei productii de calitate superioara seminte, pe care le achizitioneaza de la S . C . Semrom S . A . Combaterea daunatorilor se face cu erbicide, care sunt furnizate de Protectia Plantelor . Pentru fertilizarea solului societatea utilizeaza ingrasaminte pe care le obtine pe baza unui contract de colaborare cu S . C . Azomures S . A . , fiind si distribuitor al acestor produse in orasul Sebes . Desfacerea si comercializarea productiei se realizeaza prin magazinul propriu, dar si prin diversi beneficiari din tara .

CAPITOLUL II

SITUATIILE FINALE, SURSE DE INFORMATIE PENTRU INDICATORII         DE PERFORMANTA AI SOCIETATII

In acest capitol:

Informatii generale cu privire la situatiile financiare anuale

Aspecte generale privind notiunea de bilant contabil ca document de sinteza

Structurile bilantului contabil

Rolul si functiile bilantului

Contul de profit si pierdere

Notele explicative la situatiile financiare anuale

Evaluarea curenta si evaluarea de bilant

2 . 1 . INFORMATII GENERALE CU PRIVIRE LA SITUATIILE FINANCIARE ANUALE

In procesul de luare a deciziei este deosebit de important sa se asigure informatiile necesare tuturor celor interesati . Pentru realizarea acestui deziderat si totodata a obiectului ce-i revine contabilitatii financiare se impune sa se infaptuiasca centralizarea si sintetizarea periodica a datelor pe care acestea le furnizeaza, ceea ce se realizeaza prin intermediul documentelor de sinteza .

De astfel, documentelor de sinteza, denumite in literatura de specialitate si situatii financiar-contabile, li se acorda importanta deosebita, ele intocmindu-se in scopul furnizarii informatiilor utile celor care iau decizii economice . In acest sens se retine ca in definitia data obiectului contabilitatii financiare de catre organismul international de nominalizare a contabilitatii (I . A . S . C . ) se arata ca: "informatiile financiare sunt furnizate in principal printr-un bilant, cele privind performantele, printr-un cont de profit si pierderi, iar informatiile privind evolutia situatiei financiare, printr-un tablou de flux (tablou de finantare sau tabloul trezoreriei)" .

Conform prevederilor Legii contabilitatii nr . 82/1991, exercitiul financiar coincide cu anul calendaristic, respectiv 01 ianuarie-31 decembrie . Aceasta este perioada pentru care se determina rezultatul activitatii intreprinderii si se prezinta pozitia financiara, performantele, situatia modificarii capitalurilor proprii si situatia fluxurilor de trezorerie sau conturi anuale, cum mai sunt denumite . Pe baza bilantului se poate determina rezultatul exercitiului ca diferenta intre situatia neta a patrimoniului la sfarsitul exercitiului si situatia neta la inceputul exercitiului . Cu ocazia inchiderii exercitiului financiar intreprinderile au obligatia sa intocmeasca un set de documente de sinteza contabila, care, de fapt, reprezinta tocmai situatiile financiare .

Structura situatiilor financiare ale intreprinderilor difera in functie de marimea intreprinderii, criteriile dupa care se judeca marimea intreprinderilor sunt prezentate in OMFP 1752/2005 . Acestea sunt: cifra de afaceri, totalul activului si numarul mediu de salariati:

total active:

cifra de afaceri neta:

nr . mediu de salariati in cursul exercitiului financiar:

In functie de acestea intreprinderile pot fi incluse intr-o categorie sau alta .

Cele care au cel putin doua criterii mai mari decat cele prevazute legal, intocmesc situatiile financiare complete (bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarii capitalurilor proprii, situatia fluxurilor de trezorerie, notele explicative la situatiile financiare) in timp ce restul intreprinderilor intocmesc numai situatii financiare simplificate (bilant prescurtat, cont de profit si pierdere si note explicative) .

S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes, in anul 2007, a intocmit situatii financiare simplificate, in conformitate cu OMFP 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate .

Situatiile financiare anuale simplificate intocmite de S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes sunt:

bilantul prescurtat;

contul de profit si pierderet

situatia modificarii capitalului propriu;

situatia fluxurilor de trezorerie;

notele explicative la situatiile financiare anuale simplificate .

"Toate aceste documente de sinteza contabila trebuie sa constituie un tot unitar si sa fie stabilite si prezentate cu claritate astfel incat sa redea o imagine fidela a patrimoniului, situatiei economico-financiare si a rezultatului exercitiului" .

In Romania, bilantul, contul de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu si o buna parte din notele explicative se intocmesc dupa machete elaborate de catre Ministerul Finantelor Publice, intreprinderile neavand posibilitatea unor optiuni . Doar situatia fluxurilor de trezorerie nu este formalizata sub forma unei machete .

Indiferent de categoria de situatii financiare pe care intreprinderile urmeaza a le intocmi, pentru a asigura imaginea fidela, este necesar ca atat in pregatirea intocmirii acestora cat si in intocmirea propriu-zisa a situatiilor financiare, pe langa principiile contabilitatii sa se respecte o ordine a desfasurarii lucrarilor necesare . Lucrarile premergatoare situatiilor financiare sunt:

intocmirea unei balante de verificare provizorie;

inventarierea generala a patrimoniului;

regularizarea diferentelor constatate la inventariere;

delimitarea exercitiilor financiare;

determinarea rezultatului exercitiului si reprezentarea profitului net;

intocmirea balantei de verificare definitive;

intocmirea situatiilor financiare .

Prevederile unor acte normative complementare, conform carora rezultatul se determina lunar, nu contravin celor prezentate mai sus . Volumul mare de munca pentru determinarea rezultatului in felul cum am prezentat mai sus, ne face sa afirmam ca trebuie acceptat provizoratul unui rezultat lunar, un rezultat definitiv, cert, putand fi stabilit numai anual in urma efectuarii lucrarilor prezentate .

2 . 2 . ASPECTE GENERALE PRIVIND NOTIUNEA DE BILANT CONTABIL CA DOCUMENT DE SINTEZA

2 . 2 . 1 . Notiunea de bilant contabil

Bilantul contabil reprezinta "documentul oficial utilizat la incheierea exercitiului financiar " .

Desi bilantul apare ca un instrument contabil, "tablou contabil al activului si pasivului unei intreprinderi sau al unei activitati financiare pentru o anumita perioada de timp" , cu timpul notiunea se extinde, utilizandu-se actualmente in sens larg, generalizat, semnificand un "rezultat sintetic al activitatii desfasurate intr-o perioada data" .

In literatura contabila occidentala, Franta, Anglia, Germania, darea de seama sau altfel spus conturile anuale sunt: "o asociere de informatii intr-o anumita forma, obligatorii si regulate prin care persoanele neinitiate sunt informate in legatura cu rezultatele administrarii intrepriderii" .

"Bilantul ca procedeu informational contabil, permite o analiza si o caracterizare ampla sub aspect financiar-contabil a activitatii agentului economic (nivel microeconomic), prin directa lui elaborare, dar si o analiza la nivelul economiei nationale (nivel macroeconomic) prin centralizarea la nivel national a informatiilor pe care le cuprinde" .

Dar bilanturile contabile nu sunt o practica specifica doar contabilitatii contemporane . Ele au inceput sa se intocmeasca odata cu descoperirea contabilitatii . Dupa unele pareri cuvantul bilant provine din latinescul "bilanx" care inseamna "cu doua talere" sau "billancium", care desemneaza notiunea de "cantar", cuvant format mai tarziu din acelasi "bilanx" . Cu alte cuvinte, "bilantul este considerat o balanta cu doua talere pe care se gasesc cele doua structuri ale patrimoniului intreprinderii" .

Indiferent de explicatia data etimologiei cuvantului, notiunea de bilant are acelasi sens desemnand o balanta cu doua talegere care se regasesc in echilibru perfect .

Fiind o lucrare de sinteza cu un continut bogat pentru analiza si studierea economiei unitatilor, de-a lungul anilor s-au emis o serie de definitii bilantului contabil . In lucrarea "Contabilitatea Stiinta Fundamentala si Aplicativa" a autorilor C . G . Demetrescu, L . Possler, V . Puchita si V . Voica sunt prezentate mai multe definitii . Se considera utila enumerarea catorva dintre acestea:

v    B . Collase defineste bilantul ca "o schematizare conceptuala (un model), este schema situatiei intreprinderii sub forma unui tablou similar structurii conturilor" .

v    Fritz Reinhardt spunea ca "bilantul este un rezumat al situatiei averii intreprinderii", iar Wilchem Rieger "un calcul specific intocmit cu ocazia si pentru cautarea unor marimii" .

v    Profesorul I . Evian definea bilantul ca "prezentarea sumara a inventarului intreprinderii sub forma unui tablou similar structurii conturilor" .

v    T . Stefanescu numeste bilantul "oglinda fidela a trecutului si in acelasi timp o calauza sigura a operatiunilor viitoare" .

v    C . G . Demetrescu considera bilantul "situatie sub forma contabila a patrimoniului, contine sintetic ceea ce este descris in mod analitic in inventar, cu deosebirea ca in inventar in afara de valoare aveam specificata si calitatea elementelor patrimoniale" .

Din aceasta suita de definitii se considera potrivita, pentru a concluziona continutul si rolul situatiilor financiare anuale, definitia data de V . Voica: "cel mai reprezentativ instrument de inregistrare si control folosit de contabilitate, pentru realizarea acesteia, deosebit de util pentru analiza situatiei financiare si caracterizarea activitatii economice a intreprinderii intr-o perioada de gestiune, atat in totalitatea lor cat si pe diferite stadii ale circuitului economic, cu indicarea beneficiului sau pierderii realizate; elementul principal pentru explicarea dublei inregistrari; mijlocul de a oglindi la un moment dat situatia intreprinderii evaluata in bani prin punerea fata in fata a mijloacelor si resurselor; un calcul de sinteza a contabilitatii prin care se prezinta la un moment dat situatia economica dintr-un perimetru al valorilor de miscari, evaluata in bani, punandu-se fata in fata a activului cu pasivul" .

Acelasi autor mai defineste bilantul ca fiind "un document contabil alcatuit pe baza datelor evidentei contabile, asa cum resulta ele din inregistrarile curente facute in conturi; instrument specific contabilitatii cu ajutorul caruia se prezinta in mod centralizat si sunt grupate systematic datele contabile privind situatia valorica a mijloacelor economice, sursele de formare ale acestora si rezultatele activitatii unei intreprinderi la un moment dat" .

Bilantul evidentiaza deci cifric in etalon monetar echilibrului dintre bunurile ecomice si sursele lor de finantare, precum si rezultatele obtinute ca urmare a investirii si folosirii capitalurilor .

Totodata, prin bilant se organizeaza controlul asupra realizarii deciziilor, se asuma drepturi si obligatii, se stabilesc raspunderi si cointerese cu privire la gospodarirea si dezvoltarea patrimoniului . De asemenea bilantul este folosit ca instrument de cunoastere si respectare a normelor referitoare la conservarea, administrarea si dreptul de dispozitie asupra patrimoniului .

Bilantul trebuie intocmit, elaborat, analizat si prezentat utilizatorilor respectand:

un set sau pachet de principii sau conventii fundamentale sau derivate, prin prisma caruia persoane de specialitate autorizate pot sa certifice pertinenti, fidelitatea si utilitatea informatiei utilizate;

prezentarea bilantului intr-o forma standardizata, inteligibila pentru o masa cat mai mare de potentiali care sa-si poata determina rapid indicatori semnificativi si utili pe care doresc sa le ia in afaceri curente si viitoare .

Structurile calitative prin care bilantul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului sunt cele de active si pasiv, situatii ce vor fi prezentate in continuare .

2 . 2 . 2 . Structurile bilantului contabil

Fiecare intreprindere are obligatia sa intocmeasca situatiile financiare anuale, adica sa prezinte starea acesteia la un moment dat .

"Contabilitatea stabileste situatia activa si pasiva a patrimoniului" fiind deci "un calcul de sinteza a contabilitatii prin care se prezinta la un moment dat situatia economica a miscarilor de valori evaluate in bani, punandu-se fata in fata activul si pasivul" .

In scopul aderarii la practica normalizata, se considera bilantul ca o stare la un moment dat, mai precis starea drepturilor si obligetiilor sale .

Punctul de plecare in studierea bilantului este egalitatea iar ecuatia bilantiera fundamentala este:

ACTIV=PASIV[15]

Atat in active cat si in pasiv se face prezentarea acelorasi elemente de avere, adica de mijloace economice, cu deosebirea ca in activ se face prezentarea dupa componenta materiala, iar in pasiv dupa sursele de provenienta .

Bilantul unei unitati la un moment dat nu face altceva decat sa concretizeze aceasta ecuatie .

Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt: Activul, Datoriile si Capitalul propriu .

v    Activele - "reprezinta o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere", adica ansamblul bunurilor economice care formeaza patrimonial economic .

v    Datoriile - "reprezinta obligatiile actuale ale intrepriderii ce decurg din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice" .

v    Capitalul propriu - "reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale" .

Cercetand egalitatile date de modificarile patrimoniale , se observa ca, atunci cand posturile afectate sunt in aceeasi parte a bilantului, schimbarile valorice suferite de cele doua posturi au sensuri diferite: unul creste si celalalt scade, iar atunci cand posturile afectate sunt in parti diferite ale bilantului, schibarile valorice suferite de cele doua posturi au acelasi sens: ambele cresc sau ambele scad . Exista deci, o contrarietate intre partile bilantului si sensurile schimbarilor valorice ale celor doua posturi: in aceeasi parte, avem sensuri diferite si in parti diferite avem acelasi sens . Aceasta contrarietate mentine un echilibru valoric permanent intre totalul actiunii activului si pasivului unui bilant . De fapt, principiul egalitatii bilantiere nu este altceva decat o consecinta a principiului dublei reprezentari a mijloacelor economice .

2 . 2 . 2 . 1 . Activul si pasivul

Clasificarea activelor se sprijina in special pe destinatia lor economica si in mod secundar pe gradul lor de lichiditate; principala destinctie este intre activul numit circulant si cel numit imobilizat, distinctie apropiata de aceea pe care o fac economistii intre capitalurile fixe si cele circulante .

ACTIVUL

I . Activele imobilizate cuprind elemente destinate sa serveasca pe termen lung unitatii; adica au o perioada de utilizare si lichiditate mai mare de un an, ele alcatuind baza si mijloacele de actiune ale intreprinderii . Se subdivide in trei categori de imobilizari:

A .      Active necorporale sau nemateriale cuprind valori economice de investitie care nu imbraca fizic forma bunurilor materiale . Ele sunt reprezentate de: cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare dezvoltare, concesiuni, brevete, licente, marcile de fabricatie, alte drepturi similare .

B .      Imobilizari corporale (materiale) denumite si active fixe tangibile, cuprind bunurile materiale de folosinta indelungata in activitatea unei intreprideri . Se gasesc sub forma de terenuri si mijloace fixe (cladiri si constructii, masini si utilaje energetice, instalatii de lucru, mijloace de transport, animale de munca, unelte, accesorii de productie, plantatii si aparate de masura si control) . Cu exceptia terenurilor, toate activele imobilizate corporale isi pierd in timp valoarea ca urmare a uzurii determinate de utilizarea lor, actiunea agentilor naturali si progresul tehnic .

C .      Imobilizarile financiare denumite si investitii financiare sau de portofoliu cuprind valori financiare investite in unitate, in patrimonial altor societati sub forma titlurilor de valoare, creante atasate participantilor, imprumuturi acordate si altor imobilizari financiare .

II . Active circulante denumite si active curente, cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor si a productiei in curs de executie, creantelor, valori imobiliare de plasament si disponibilitati banesti . Caracteristica lor de baza este ca perioada lor de rotatie este mai mica de un an, iar dupa forma pe care o imbraca si destinatia pe care o capata in cadrul circuitelor de exploatare acestea se impart in: stocuri si productie in curs de executie, creante, plasamente si disponibilitati banesti .

PASIVUL

Evidentiaza modul de finantare al bunurilor economice si gradul de exigibilitate al surselor de finantare . Pentru procurarea bunurilor economice o intreprindere foloseste finantarea proprie si straina . Cea proprie este realizata direct de titularul de patrimoniu prin contributia sa materiala sub forma de capital individual si prin autofinantare, iar finantarea straina a activului este asigurata de terte persoane in raport cu titularul de patrimoniu .

Pasivul patrimonial se imparte in: Capital propriu si Datorii, alaturi de Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli .

In raport cu gradul de exigibilitate pasivele se grupeaza in: capital permanent format la randul sau din capital propriu, provizioane pentru riscuri si cheltuieli si datorii pe termen scurt si lung .

A .      Capitalurile proprii, denumite si fonduri proprii de finantare, corespund finantarii proprii a bunurilor economice aflate in circuitul patrimonial al intrepriderii . Aceste capitaluri se delimiteaza in capital social, fondul primelor de capital, diferente, rezerve, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului, subventii pentru investitii, provizioane reglementate si fonduri proprii .

B .      Datoriile, denumite si fonduri straine, obligatii sau capital strain exprima fondurile sau capitalul furnizat de terti pentru care unitatea trebuie sa acorde o prestatie sau un echivalent banesc . Se include aici imprumuturile de la banci, imprumuturile de la emisiunea de obligatiuni si datoriile create in cadrul relatiilor de decontare ale unitatii cu alte persoane fizice sau juridice .

Din cadrul datoriilor fac parte:

Datoriile financiare

Datoriile comerciale

Datoriile fiscale

Datoriile sociale

Alte datorii .

2 . 2 . 3 . Rolul si functiile bilantului contabil

2 . 2 . 3 . 1 . Rolul bilantului contabil

Exercitiul financiar se incheie de regula la sfarsitul anului calendaristic cu scopul determinarii situatiei patrimoniului si calcularii rezultatului obtinut pe parcursul acestei perioade . In acest context bilantul contabil are un rol deosebit de important, atat in teoria cat si in practica contabila .

Intocmit obligatoriu anual, sau in alte situatii specificate concret de normele legale in vigoare din tara noastra, bilantul reprezinta documentul contabil de gestiune care trebuie sa redea fidel, clar si complet situatia financiara, patrimonial si rezultatul obtinut la un moment dat .

Pe plan teoretic bilantul are menirea de a demonstra valabilitatea principiilor metodei contabile: dubla reprezentare si dubla inregistrare, pe care se bazeaza contabilitatea in partida dubla, in ideea ca, prin intermediul acesteia se pun fata in fata cele doua laturi importante prin care contabilitatea isi studiaza obiectul, mijloacele economice dupa natura, destinatia si sursa lor de finantare . De asemenea pe baza bilantului se face fundamentarea regulilor de functionare a conturilor si verificarea teoriei conform careia indiferent de natura si numarul miscarilor ce au avut loc in totalitatea elementelor patrimoniale, respectiv de active si pasiv, dintre marimea in expresie valorica a celor doua laturi - mijloace si surse - sub care se studiaza contabilitatea, obiectul se mentine .

Sub aspectul activitatii practice, bilantului contabil ii revine un loc deosebit de important, prin aceea ca se realizeaza cu ajutorul lui sistematizarea si generalizarea datelor din conturi pentru caracterizarea sub diverse aspecte a activitatii economico-financiare desfasurate de unitate . La fel ca si in cazul oricarei unitati patrimoniale, la S . C . AGRO-SOMES S . A . , bilantul este acelasi atat sub aspect practic cat si teoretic .

Si in acest caz bilantul contabil constituie "principalul instrument prin care se realizeaza legatura dintre contabilitatea perioadei anterioare si cea a perioadei viitoare in sensul ca, la inceputul fiecarui exercitiu financiar nou, indicatorii din bilantul final sunt preluati in solduri initiale ale conturilor redeschise in contabilitatea anului curent" .

Se impune a specifica faptul ca orice unitate are norme metodologice proprii de intocmire ale bilantului contabil, norme adaptate la specificul acesteia, dar care nu difera semnificativ de cele specificate in actele normative ale tarii .

Teoria bilantului contabil are un rol deosebit de important atat pentru conducerea unitatii patrimoniale, la nivelul careia circumscriu informatiile din el, pe de o parte; pentru organele din afara unitatii, organe interesate sa cunoasca activitatea si rezultatele ei, de exemplu: unitati bancare, fiscale, administrative, etc . pe de alta parte; cat si pentru persoane neinitiate dar care doresc sa cunoasca activitatea unitatii respective .

Bilantul este parte integrata din categoria documentelor contabile oficiale de gestiune pentru exercitarea controlului si analizei patrimoniului si activitatii acesteia putand fi admis ca proba in justitie . De aceea societatile au obligatia conform legii de a elabora, furniza, publica si pastra informatiile cu privire la activitatea desfasurata .

Datele continute de bilant constituie suportul fundamentarii unor decizii cu privire la activitatea curenta, dar mai ales cu privire la cea de perspectiva . In acelasi timp aceasta reprezinta un factor mobilizator pentru imbunatatirea calitatii conducerii si organizarii contabilitatii care trebuie sa asigure date, informatii necesare, complete si la timp in scopul elaborarii bilantului in termini si conditii stabilite de lege .

In concluzie, rolul bilantului, respectiv al situatiilor financiare anuale, este de a furniza informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori, in luarea deciziilor economice .

Situatiile elaborate in acest scop satisfac necesitatile commune ale majoritatii utilizatorilor insa ele nu sunt apte sa ofere toate datele de care acestia au nevoie in luarea deciziilor economice, deoarece ele releva efectele financiare ale unor evenimente din trecut, si nu ofera de regula informatii nefinanciare . Acestea mai prezinta de asemenea rezultatele administrarii de catre conducatori, inclusiv modul de gestionare de catre cei in fapt a resurselor incredintate .

Utilizatorii care doresc sa evalueze modul de administrare realizeaza acest lucru pentru a putea lua decizii economice, aceste decizii vizand, de exemplu, optiunea de a pastra sau vinde investitia in intreprinderea respectiva sau inlocuirea ori reconfirmarea conducerii .

Informatiile privind pozitia financiara sunt oferite in primul rand de bilant . Informatiile privind performanta sunt oferite, in special, de contul de profit si pierdere, iar informatiile despre modificarile pozitiei financiare sunt furnizate in situatiile financiare prin intermediul unei situatii distincte .

De mentionat este faptul ca, situatiile financiare se interlationeaza, deoarece acestea reflecta diferite aspecte de aceleasi tranzactii sau alte evenimente .

Desi fiecare situatie ofera informatii diferite, este probabil ca nici una sa nu serveasca unui singur scop sau sa ofere toate informatiile impuse de necesitatile specifice ale utilizatorilor, de exemplu, contul de profit si pierdere ofera o imagine incompleta a performantei daca nu este folosit impreuna cu bilantul si anexele acestuia .

2 . 2 . 3 . 2 . Functiile bilantului

Bilantul, ca instrument principal al metodei contabilitatii are diverse functii a caror cunoastere este oportuna si necesara utilizarii acestuia in concordanta cu rolul sau informational al tuturor intreprinderilor .

Bilantul, ca unul din instrumenbtele de lucru principale si caracteristice ale metodei contabilitatii, are mai multe functii a caror cunoastere este necesara, pentru a-l utiliza in raport cu rolul pe care il are in sistemul de informatii, a tuturor unitatilor gestionare .

Functiile bilantului sunt:

Functia de reflectare si generalizare;

Functia de control si analiza;

Functia de asigurare a echilibrului economic si financiar;

Functia de decontare a patrimoniului;

Functia previzionala si cea de informare;

Importanta acestora e diferita sub aspectul teoriei si practicii contabile . De exemplu, pentru teoria contabilitatii o functie importanta a acestuia este cea de generalizare, in timp ce pentru practica contabila prezinta importanta alte functii . Nu trebuie omis faptul ca, indifferent de gradul de semnificatie al acestora in teoria si practica contabila functiile bilantului sunt in permanenta interdependente .

Functia de reflectare si generalizare - consta in aceea ca bilantul alcatuieste un sistem de indicatori cu caracter rezultativ, in care datele individuale din conturi sunt grupate si sistematizate in raport cu natura lor, cu corelatiile dintre ele, prin care se consolideaza si se prezinta informatiile referitoare la alocarea si finantarea, productia capitalurilor din punct de vedere patrimonial .

Prin generalizare se intelege faptul ca indicatorii dau expresie trasaturilor comune ale elementelor de patrimoniu avansate si consumate in circuitul economico-financiar .

Functia de generalizare a bilantului, se manifesta in primul rand in cadrul fiecarei unitati gestionare, generalizarea informatiilor fiind facuta la nivelul acesteia . Dar, prin centralizare se obtin in mod succesiv si date si informatii sintetice relevatoare la nivelul tuturor treptelor organizatorice ale economiei nationale, prin intocmirea bilanturilor pe organe coordonatoare, subramuri, ramuri si chiar pe economia nationala .

Functia de generalizare a bilantului actioneaza si se realizeaza deci, in continuare, pe toata sfera de cuprindere a obiectului contabilitatii . Prin intermediul datelor si informatiilor centralizate si generalizate, prin bilant se creeaza conditii pentru indeplinirea celorlalte functii ale sale .

Functia de control si analiza - se manifesta in procesul de urmarire si interpretare a modului de realizare al obiectivelor programate privind angajarea si utilizarea capitalurilor delimitate patrimonial, determinarea abaterilor de la indicatorii economico-financiari stabiliti, instituirea masurilor necesare si oportune cresterii calitatii desfasurate etc .

Functia de analiza - se exprima si se realizeaza prin certificarea diverselor corelatii ce trebuie sa existe intre datele din bilantul propriu-zis: corelatii intre grupele bilantului, intre capitole si posturi in bilant sau cele dintre bilant si anexa la bilant etc . Aceasta functie isi gaseste concretizare mai ales prin raportul de gestiune, raport in care se analizeaza de catre compartimentul financiar-contabil, toti indicatorii economico -financiari efectiv sub aspectul abaterii lor de la cei planificati si a factorilor care le-au determinat .

In acest fel, cunoasterea contabila prin bilant pune in evidenta impletirea stransa dintre aceste functii, conditionarea lor reciproca . Informatiile contabile la un nivel superior nu sunt posibile fara generalizarea prin bilant a datelor si a informatiilor din conturi, realizata prin functia de generalizare . Generalizarea datelor din conturi se face tocmai cu scopul obtinerii unor informatii necesare conducerii unor ansambluri organizate . Odata cu informarea se cer precizati factorii care au determinat marimea si tendinta de dezvoltare a fenomenelor si proceselor economice despre care se informeaza prin indicatorii economici, financiari, ceea ce se realizeaza prin intermediul functiei de analiza a bilantului .

Obiectivul prioritar al analizei informatiei contabile furnizate utilizatorilor externi, in conditiile in care se presupune ca imaginea fidela a fost realizata este determinarea situatiei patrimoniale prin prisma echilibrului financiar, lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii .

Functia de asigurare - a echilibrului economic financiar consta in cunoasterea, dirijarea relatiilor bilantiere dintre activ si pasiv . Acest echilibru este reflectat, reglat si controlat la nivel de ansamblu al patrimoniului dar si structural pe parti componente ale patrimoniului .

Functia de decontare - se realizeaza la sfarsitul perioadei de gestiune, caz in care bilantul este utilizat ca instrument de justificare a recuperarii cheltuielilor din venituri sau finantarilor destinate, in acest sens, precum si de stabilire a raspunderilor si co-interesarilor materiale privind asigurarea relatiei de conservare si dezvoltare a patrimoniului .

Functia previzionala - consta in aceea ca, pe baza informatiilor pe care le ofera bilantul asupra activitatii desfasurate, se pot lua decizii in vederea orientarii activitatii viitoare pentru ai spori eficienta si calitatea . La stabilirea indicatorilor previzionali se impune sa existe o conlucrare stransa intre toti factorii de decizie pentru ca acestia sa fie determinati cu exactitate, in vederea realizarii si depasirii programului stabilit .

Functia de informare - este esentiala pozitiei bilantului in sistemul informational contabil si demonstrarii rolului important pe care il ocupa in cadrul acestuia . Ea este asigurata de bilant prin informatiile pe care le include, informatii cu privire la mijloacele, sursele, rezultatele economice obtinute . Acestea sunt indispensabile conducerii unitatii .

2 . 3 . CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Contul de profit si pierdere, in conceptia normelor contabile internationale, constituie un element component al situatiei financiare, care masoara performantele sctivitatii intreprinderii, iar in calitatea sa de instrument de informare financiara serveste la satisfacerea nevoilor unei game largi de utilizatori .

Elementele care masoara performantele intreprinderii, potrivit cadrului conceptual I . A . S . C . , sunt veniturile si cheltuielile . Acestea sunt definite prin optica conceptului de profit (determinat ca diferenta intre venituri si cheltuieli), deoarece constituie criteriul de apreciere a performantelor intreprinderii .

Veniturile reprezinta cresteri de avantaje economice, in cursul exercitiului financiar ca urmare a cresterii de active sau diminuarii de pasive, iar aceasta crestere poate fi masurata in mod evident . Veniturile definitive potrivit acestei concepttii provin din activitatea curenta (vanzari, chirii, comisioane, dobanzi, dividende) a intreprinderii, cat si din alte venituri si plusuri de valori sau castiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor, profiturile din cedarea imobilizarilor) .

Cheltuielile sunt definite ca diminuari de avantaje economice pe parcursul exercitiului financiar si se prezinta ca diminuari de avantaje pe parcursul exercitiului financiar sub forma diminuarii activelor sau cresterii pasivelor, cu consecinte directe asupra scaderii capitalurilor proprii, alta decat distribuirea catre proprietarii de capital . Constituie o cheltuiala orice diminuare a capitalurilor proprii, alta decat reducerea capitalului social sau distribuirea de dividende .

Orice cheltuiala este contabilizata in contul de profit si pierdere, atunci cand s-a produs o diminuare a avantajelor economice viitoare, generata de o diminuare de activ, si o diminuare de pasiv, diminuare care poate fi masurata in mod fiabil .

Pentru ordonarea cheltuielilor si veniturilor in contul de rezultate se pot folosi doua criterii de clasificare si anume cel al naturii si cel al destinatiei .

Conform Cadrului general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare, elaborate de Comitetul pentru Standardele Internationale de Contabilitate, elementele de venituri si cheltuieli sunt definite dupa cum urmeaza:

v    Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor .

v    Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari .

Daca bilantul contabil constata rezultatul exercitiului, contul de profit si pierdere indica formarea lui .

Contul de profit si pierdere evidentiaza si explica, in forma analitica rezultatele prin prisma raporturilor de echilibru dintre cheltuieli si venituri .

Ecuatia generala are forma:

CHELTUIELI +/− REZULTATE = VENITURI[23]

Contul de profit si pierdere ofera informatii asupra activitatii de productie, comercializare si financiare a firmei si cuprinde:

Cifra de afaceri;

Veniturile si cheltuielile exercitiului financiar, grupate dupa natura lor si ordonate pe trei tipuri de activitati: exploatare, financiara si exceptionala;

Rezultatul exercitiului financiar .

Activitatea de exploatare (de baza) face referire la sectoarele: industrial, investitional, comercial si cel al prestarilor de servicii .

Activitatea financiara la participatiile la capitalul altor societati si alte actiuni de plasament pe piata monetara si financiara formand impreuna activitatea curenta a intreprinderii .

Activitatea extraordinara genereaza o seama de venituri si cheltuieli din operatiuni extraordinare de gestiune, respectiv de capital ale firmei .

Categoria de venituri se diferentiaza pe feluri de activitati - exploatare, financiara, extraordinara - si in functie de natura rezultatelor .

Veniturile din exploatare cuprind:

cifra de afaceri, insumarea veniturilor din vanzarea marfurilor si a celor din productia vanduta;

productia stocata;

subventii din exploatare;

venituri din reluari de provizioane care nu s-au utilizat doar partial;

alte venituri din exploatare;

Vnituri financiare se diferentiaza urmatoarele elemente:

venituri din participatii sub forma dividendelor si a dobanzilor cuvenite din creantele imobilizate;

venituri din plasamente;

sconturi obtinute de intreprindere de la furnizorii sai;

diferente favorabile de curs valutar;

reluarea provizioanelor financiare constituite si ramase fara obiect;

venituri nete din cesiunea valorilor mobiliare de plasament;

alte venituri financiare .

Veniturile extraordinare cuprind:

subventiile pentru evenimente extraordinare si cele asimilate;

In raport de natura lor, cheltuielile sunt grupate pe feluri de activitati - de exploatare, financiara si extraordinara - iar in cadrul lor, pe elemente primare in raport de felul resurselor utilizate .

Atfel, cheltuielile de exploatare cuprind in principal, urmatoarele feluri de cheltuieli:

cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile;

cheltuieli cu lucrarile si serviciile primite de la terti;

cheltuieli cu personalul;

cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate;

alte cheltuieli de exploatare .

Cheltuielile financiare cuprind:

pierderile din creante legate de participatii;

sconturile de decontare acordate de intreprinderile clientilor (exemplu, un client primeste o reducere pentru a-si achita factura inainte de scadenta prevazuta in document);

cheltuielile nete din cesiunea valorilor mobiliare de plasament;

cheltuieli din diferentele nefavorabile de curs valutar;

cheltuieli privind dobanzile acordate;

alte cheltuieli financiare .

Cheltuielile exraordinare sunt reprezentate de pierderile determinate de calamitati si alte evenimente similare .

O categorie distincta de cheltuieli o reprezinta amortizarile si provizioanele de toate categoriile (reglementare, pentru riscuri si cheltuieli, pentru deprecierea activelor) .

Prin compararea cheltuielilor cu veniturile se determina rezultatul total . Acesta imbraca forma de profit in situatia cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile si pierdere, in situatia inversa .

Conturile de cheltuieli si conturile de venituri in care se inregistreaza, in functie de natura lor, cheltuielile, respectiv veniturile, se inchid, provizoriu, prin rezultatul exercitiului, adica prin transferal in contul de profit si pierdere . Contul de profit si pierdere evidentiaza si explica intr-o forma analitica rezultatele prin prisma raportului de echilibru dintre venituri si cheltuieli .

Tinand seama de necesitatile de intocmire a contului de profit si pierdere, ca document contabil de sinteza, este indicat ca transferul sa se realizeze in diferite conturi, dupa fiecare etapa obtinandu-se diferite rezultate .

Astfel, veniturile de exploatare comparate cu cheltuielile de exploatare pun in evidenta rezultatul de exploatare; veniturile financiare comparate cu cheltuielile financiare releva rezultatul financiar, care insumate reprezinta rezultatul curent al exercitiului . Veniturile extraordinare comparate cu cheltuielile extraordinare reprezinta rezultatul extraordinar, care adaugat la rezultatul curent determina rezultatul brut al exercitiului . Dupa impozitarea acestuia avem de-a face cu rezultatul net al exercitiului care poate fi profit sau pierdere .

Rezultatul este in concluzie "diferenta dintre venituri, ca expresie a efectelor activitatii intreprinderii, si cheltuieli, ca expresie a eforturilor acestei activitati" . In cazurile in care veniturile perioadei sunt mai mari decat cheltuielile perioadei rezultatul apare sub forma profitului, iar in caz invers, rezultatul apare sub forma pierderii .

Profitul obtinut face obiectul repartizarii pe destinatii astfel:

a .      In mod provizoriu in cursul sau la sfarsitul exercitiului;

b .      In mod definitiv la inceputul exercitiului urmator cu aprobarea A . G . A . ;

c .       Poate fi amanat la repartizare, pentru a fi repartizat pe destinatii intr-o perioada urmatoare;

Destinatiile legale ale profitului sunt:

constituirea rezervelor statutare si a altor rezerve;

constituirea unor fonduri cu destinatii determinate;

distribuire dividende;

acoperire pierderi din anii precedenti;

Pierderea determinata face obiectul acoperirii dupa cum urmeaza:

a)     integral, la inceputul exercitiului cu aprobarea A . G . A . ;

b)     poate fi amanata la acoperire total sau partial, fiind lasata in asteptare pentru a fi acoperita intr-o perioada ulterioara, tot cu aprobarea A . G . A .

Modalitati de acoperire a pierderii pot fi urmatoarele, cu respectarea succesiunii lor:

profitul urmatorilor trei ani;

rezervele legale sau alte rezerve; .

Capitalul social varsat .

2 . 4 . NOTELE EXPLICATIVE LA SITUATIILE FINANCIARE ANUALE

Notele explicative trebuie sa prezinte informatii despre reglementarile contabile care au stat la baza intocmirii situatiilor financiare anuale si despre politicile contabile folosite . Mai trebuie sa ofere informatii suplimentare care nu sunt prezentate in bilant, contul de profit si pierdere, si dupa, in situatia modificarii capitalurilor proprii si/sau situatia fluxurilor de trezorerie, dar sunt relevante pentru intelegerea oricarora dintre acestea .

POLITICILE CONTABILE

Politicile contabile reprezinta principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale . Ca si exemple de politici contabile regasim urmatoarele: amortizarea imobilizarilor (alegerea metodei si a duratei de amortizare), reevaluarea imobilizarilor corporale sau pastrarea costului istoric al acestora, capitalizarea dobanzii sau recunoasterea acesteia drept cheltuiala, alegerea metodei de evaluare a stocurilor .

Conducerea fiecarei entitati trebuie sa stabileasca politici contabile pentru operatiunile derulate . Aceste politici trebuie elaborate avand in vedere specificul activitatii, de catre specialisti in domeniul economic si tehnic, cunoscatori ai activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de entitate . La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile contabile generale prevazute de prezentele reglementari . Ele trebuie elaborate astfel incat sa se asigure furnizarea, prin situatiile financiare anuale, a unor informatii care trebuie sa fie:

relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor;

credibile in sensul ca: reprezinta fidel activele, datoriile, pozitia financiara si profitul sau pierderea entitatii, sunt neutre, sunt prudente, sunt complete sub toate aspectele semnificative;

Modificarea politicilor contabile este permisa doar daca este ceruta de lege sau are ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile entitatii .

NOTELE EXPLICATIVE

Notele explicative trebuie sa prezinte pentru fiecare element semnificativ din situatiile financiare anuale informatii aferente . Mai cuprind informatii privind metodele de evaluare aplicate diferitelor elemente din situatiile financiare anuale si metodele utilizate pentru calcularea ajustarilor de valoare . Pentru elementele incluse situatiilor financiare care sunt sau au fost initial exprimate in moneda nationala .

Componentele principale ale notelor explicative sunt:

Nota 1 - Active imobilizate cuprind urmatoarele informatii:

denumirea elementelor de imobilizari;

valoarea bruta, din care soldul la inceputul exercitiului financiar, cresteri, cedari, transferuri si alte reduceri, soldul la sfarsitul exercitiului financiar;

ajustari la valoare;

soldul la inceputul exercitiului financiar;

ajustari inregistrate in cursul exercitiului financiar;

reduceri sau reluari;

soldul la sfarsitul exercitiului financiar .

Nota 2 - Provizioane pentru riscuri si cheltuieli, cuprind urmatoarele informatii:

denumirea provizioanelor;

soldul la inceputul exercitiului financiar;

transferuri in conturi si din conturi;

soldul la sfarsitul exercitiului financiar .

Nota 3 - Repartizarea profitului: dupa denumire, este usor de dedus, faptul ca aceasta componenta ofera informatii asupra destinatiilor profitului net realizat de firma (societate comerciala, regie autonoma) . Repartizarea profitului cuprinde urmatoarele informatii:

destinatia profitului;

profitul net de repartizare total, din care rezerva legala, acoperirea pierderilor contabile, dividende;

profitul nerepartizat .

Nota 4 - Analiza rezultatului de exploatare, cuprinde informatii referitoare la: cifra de afaceri neta, costul bunurilor vandute si a serviciilor prestate, cheltuielile activitatii de baza, cheltuielile activitatii auxiliare, cheltuielile indirecte de productie, rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete, cheltuielile de desfacere, cheltuielile generale de administratie, alte venituri din exploatare, rezultatul din exploatare .

Nota 5 - Situatia creantelor si datoriilor, grupeaza creantele si datoriile dupa componenta si vechime (apreciem ca formularea "termen de lichidarea activului " nu este cea mai potrivita) . Astfel creantele sunt grupate in creante din active imobilizate, active circulante si cheltuieli inregistrate in avans . Datoriile sunt grupate in datorii financiare si asimilate si obligatii, precum si venituri inregistrate in avans .

Nota 6 - Principii, politici si metode contabile, cuprinde informatii referitoare la:

reglementari contabile aplicate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale;

abaterile de la principiile si politicile contabile, metodele de evaluare si de la alte proceduri din reglementarile contabile;

daca valorile prezentate in situatiile financiare nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentata in notele explicative;

valoarea reziduala pentru imobilizari stabilita in situatiile in care nu se cunoaste pretul de achizitie sau costul de achizitie al acesteia;

suma dobanzilor incluse in costul activelor imobilizate si circulante cu ciclu lung de fabricatie;

daca activele fac obiectul ajustarilor exceptionale de valoare, suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate, trebuie prezentate in notele explicative;

daca valoarea prezentata in bilant rezulta dupa aplicarea metodelor FIFO, LIFO sau CMP, difera in mod semnificativ la data bilantului, valoarea acestei diferente trebuie prezentata in notele explicative ca total si pe categorii de active .

Nota 7 - Participatii si surse de finantare, cuprinde informatii referitoare la:

existenta oricaror certificate de participare, valori mobiliare, obligatiuni convertibile;

capital social subscris;

numarul si valoarea totala a fiecarui tip de actiune emise, mentionarea daca au fost integral varsate si dupa caz, numarul actiunilor pentru care s-au cerut fara rezultat efectuarea varsamintelor;

actiuni rascumparabile;

actiuni emise in timpul exercitiului financiar;

obligetiuni emise .

Nota 8 - Informatii privind salariatii - se vor face mentiuni referitoare la:

indemnizatiile acordate membrilor, organelor de administatie, conducere si de supraveghere;

obligatiile contractuale cu privire la plata pensiilor de catre fostii membrii ai organelor de administratie, conducere si supraveghere, indicandu-se valoarea totala a angajamentelor pentru fiecare categorie;

valoarea avansurilor si a creditelor acordate membrilor organelor de administratie, conducere si supraveghere in timpul exercitiului, cum sunt: rata dobanzii, principalele clause ale creditului, suma rambursata pana la acea data, obligatiile viitoare de genul garantiilor asumate de entitate in numele acestora;

salariati (numarul mediu cu defalcarea pe fiecare categorie, salarii platite sau de platit aferente exercitiului, cheltuieli cu asigurarile sociale, alte cheltuieli pentru pensii) .

Nota 9 - Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari . Sunt calculati urmatorii indicatori economico-financiari:

Indicatori de lichiditate:

a) Indicatorul lichiditatii curente sau indicatorul capitalului circulant, care ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente si se calculeaza astfel:

Indicatorul lichiditatii curente= ,unde          Ac - active curente ; Dc - datorii curente Indicatorul lichiditatii curente arata masura in care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt acoperite de valoarea activelor care pot fi transformate la nevoie in bani lichizi . Valoarea recomandata, acceptabila a acestui indicator, este in jurul valorii de doi .

b) Indicatorul lichiditatii imediate sau indicatorul test acid, se calculeaza astfel:

Indicatorul lichiditatii imediate = , unde

Ac - active circulante;

St - stocuri;

Dc - datorii curente .

Dintre toate componentele activelor circulante (curente), stocurile sunt cel mai putin lichide, fiind cel mai greu vandabile, iar in multe cazuri sunt vandute sub valoarea lor reala . Datorita acestui fapt, s-a introdus acest indicator al lichiditatii imediate, ca sa prezinte in ce masura datoriile curente, pot fi acoperite din creante si disponibilitati .

Indicatorii de risc, cuprind:

a) Indicatorul gradului de indatorare, care se poate calcula in doua moduri, astfel:

Indicatorul gradului de indatorare =

sau

Indicatorul gradului de indatorare =

unde:

Ci - capital imprumutat = credite peste un an;

Ca - capital angajat = capital imprumutat + capital propriu;

Cp - capital propriu .

Indicatorul gradului de indatorare arata cat la suta din totalul fondurilor de care dispune firma provine din credite .

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor determina de cate ori societatea poate achita cheltuielile cu dobanda . Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia societatii este considerata mai riscanta .

numar de ori, unde

Pr . pl . dob . si . imp/pr . -profitul inaintea platii dobanzii si a impozitului pe profit;

Ch . dob - cheltuili cu dobanda .

Indicatori de activitate sau indicatori de gestiune formeaza informatii referitoare la:

viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de numerar ale intreprinderii;

capacitatea intreprinderii de a controla capitalul circulant si activitati de bava ale intreprinderii .

a) Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar si se calculeaza astfel:

=numar de ori

sau

Numarul de zile de stocare indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate, si se calculeaza astfel:

numar de zile de stocare, unde

St . mediu -stocul mediu;

Ct . vanz . - costul vanzarilor .

b) Viteza de rotatie a debitelor-clienti:

calculeaza eficacitatea intreprinderii in colectarea creantelor sale;

exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre intreprindere;

Viteza de rotatie a debitorilor-clienti = * 365, unde

Sd . m . cl . - sold mediu clienti;

CA - cifra de afaceri .

O valoare in crestere a indicatorului, poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici) .

c) Viteza de rotatie a creditelor - furnizori, aproximeaza numarul de zile de creditare pe care intreprinderea il obtine de la furnizorii sai . In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali . Acest indicator se calculeaza astfel:

Viteza de rotatie a creditelor - furnizor = * 365, unde

Sd . m . furn . - sold mediu furnizori;

Achiz . bun . fara . serv . - achizitii de bunuri fara servicii .

Pentru aprovizionarea achizitiilor se poate utilize costul vanzarilor sau cifra de afaceri .

d) Viteza de rotatie a activelor imobilizate - evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate . Acest indicator se calculeaza astfel:

Viteza de rotatie a activelor imobilizate =, unde

CA - cifra de afaceri;

Ai - active imobilizate .

e) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine intreprinderea in banii investiti in afacere . Acest indicator se calculeaza astfel:

Rentabilitatea capitalului =, unde

Pr . pl . dob . si . imp . /pr . - profitul inaintea platii dobanzii si a impozitului pe profit;

Ca - capital angajat .

Capitalul angajat se refera la banii investiti in intreprindere atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung, include capitalul propriu si datoriile pe termen lung, sau active totale minus datorii curente .

f) Marja bruta din vanzari se calculeaza astfel:

Marja bruta din vanzari =* 100,unde

Pb - profitul brut din vanzari;

CA - cifra de afaceri .

O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca societatea nu este capabila sa-si controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim .

Nota 10 - Alte informatii, se prezinta:

informatii cu privire la prezentarea entitatii raportoare;

informatii privind relatiile entitatii cu filiale, entitatile asociate sau cu alte entitati, in care se detin participatii;

bazele de conversie utilizate pentru exprimarea in moneda nationala a elementelor de activ si pasiv, veniturilor si cheltuielilor evidentiate intr-o moneda straina;

informatii referitoare la impozitul pe profit;

cifra de afaceri - prezentarea acesteia pe segmente de activitati si pe piete geografice;

atunci cand evenimentele ulterioare datei bilantului au o asemenea importanta incat reprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizarilor situatiilor financiare de a face evaluari si a lua decizii corecte, o entitate trebuie sa prezinte urmatoarele informatii pentru fiecare categorie semnificativa de astfel de evenimente: natura evenimentului, o estimare a efectului financiar dau o mentiune conform careia, o astfel de estimare nu poate fi facuta;

explicatii despre valoarea si natura veniturilor si cheltuielilor extraordinare, veniturile si cheltuielile inregistrate in avans;

ratele achitate in cadrul unui contract de leasing financiar;

in cadrul unui leasing financiar, locatarul va prezenta informatii referitoare la: o descriere generala a contractelor semnificative de leasing, dobanda de incasat aferenta perioadei viitoare;

onorariile platite auditorilor, cenzorilor si onorariile platite pentru alte servicii de certificare, servicii de consultanta fiscala si alte servicii decat cele de audit;

efectele comerciale scontate si neajunse la scadenta;

atunci cand suma de rambursat pentru datorii este mai mare decat suma primita, diferenta se prezinta in notele explicative;

datoriile probabile si angajamentele acordate;

angajamentele sub forma garantiilor in orice fel, trebuie, in orice caz in care nu exista obligatia de a le prezenta ca datorii, sa fie in mod clar prezentate in notele explicative si trebuie facuta distinctia intre diferitele tipuri de garantii recunoscute de legislatia nationala;

daca un active sau o datorie are legatura cu mai mult de un document trebuie prezentata in notele explicative daca o asemenea prezentare este esentiala pentru intelegerea situatiilor anuale;

orice detaliere a elementelor din situatiile financiare anuale, atunci cand aceste elemente sunt semnificative si relevante pentru utilizatorii situatiilor financiare .

2 . 5 . EVALUAREA CURENTA SI EVALUAREA DE BILANT

Evaluarea posturilor din bilant a constituit si constituie una din problemele dezbatute in literature contabila, formand obiectul unor aprige controverse intre teoreticienii bilantului . Acesta a format de-a lungul timpului obiectul unei cautari neancetate de solutii optime de rezolvat, luand astfel nastere conceptii si metode diferite cu privire la evaluarea elementelor patrimoniale, specifice fiecarei etape de dezvoltare a vietii economice .

Prin evaluare se intelege exprimarea valorica a existentei si miscarii elementelor patrimoniale, atat de activ cat si de pasiv . Numai cunoasterea exacta a volumului si structurii acestora in orice moment poate asigura obtinerea informatiilor necesare luarii deciziilor de catre corpul managerial al agentilor economici, reprezentand totodata un procedeu al contabilitatii fara de care nu ar fi posibila realizarea obiectului sau .

Referat: Functiunile intreprinderii Referat: Profesia de vanzator

Evaluarea consta de asemenea in cuantificarea si exprimarea prin bani a marimii elementelor patrimoniale si a operatiunilor privind miscarea acestor elemente .

In contabilitatea sintetica se foloseste numai etalonul banesc iar in contabilitatea analitica, alaturi de exprimarea valorica pentru anumite elemente patrimoniale se utilizeaza si etalonul natural pentru masurarea si exprimarea cantitativa a unitatilor de masura specifice unor bunuri economice .

Componentele evaluarii sunt:

obiectivul evaluarii;

etalonul monetar ca unitate de masura;

pretul .

Obiectul evaluarii il reprezinta toate structurile patrimoniale si extra patrimoniale si anume: activele, pasivele, cheltuielile, veniturile, rezultatele si alte operatii care fac obiectul contabilitatii .

Etalonul monetar reprezinta unitatea de calcul care asigura compararea si masurarea bunurilor si valorilor economice si financiare, el identificandu-se cu functia sa de masura a valorii .

Pretul este rezultatul compararii si masurarii structurilor ce fac obiectul evaluarii prin utilizarea etalonului monetar . Sunt asimilate pretului si costurile, respectiv tarifele .

In teoria si practica de contabilitate la baza evaluarii stau doua criterii si anume: valoarea de utilitate si timpul . La aceste doua criterii se mai adauga doua restrictii: mentinerea si reconstituirea structurii de finantare . Pornind de la cele doua criterii si respectiv de la cele doua restrictii s-au stabilit urmatoarele principii: principiul stabilitatii monetare, principiul prudentei si al costului istoric .

Evaluarea in contabilitate se utilizeaza atat in mod curent, pentru reflectarea operatiunilor economice si financiare care au loc in cursul perioadei de gestiune si care duc la modificarea valorica a elementelor patrimoniale si elaborarii documentelor de sinteza financiar-contabila . Evaluarea este deci prezenta in toate momentele rotatiei capitalului precum si in momentele de sintetizare, raportare si analiza a situatiei patrimoniului si rezultatele obtinute .

EVALUAREA CURENTA se aplica in contabilitate in cursul perioadelor de gestiune, pentru a exprima valoric modificarile cauzate de operatiile economice si financiare asupra eleentelor patrimoniale in cadrul circuitelor patrimoniale externe si interne . Evaluarea se localizeaza in cele doua momente ale miscarii acestora: intrarea si iesirea din patrimoniu sau gestiune .

Evaluarea curenta fiind specifica sistemului de conturi asigura reflectarea la valoarea de inregistrare, denumita si valoare contabila, a intrarii si iesirii activelor si pasivelor, a efectuarii cheltuielilor si realizarii veniturilor, pentru determinarea rezultatului .

Pretul utilizat pentru evaluarea curenta a acestor miscari patrimoniale se bazeaza pe costul istoric, din momentul decontarii tranzactiilor sau operatiilor consemnate in documentele justificative . Desigur din motive de simplificare, evaluarea curenta poate avea in cazul iesirilor un caracter periodic . De exemplu evaluarea iesirilor de stocuri la costul mediu ponderat (CMP), nu dupa fiecare operatie de intrare si o singura data la incheierea lunii .

Evaluarea la intrare sau la prima inregistrare se bazeaza pe costul istoric, care raportat la natura elementelor patrimoniale si a operatiilor desfasurate are urmatoarele semnificatii: valoarea de utilitate pentru bunurile intrate prin aport in natura, obtinute cu titlu gratuit sau prin donatie se stabileste in raport cu pretul pietei, utilitatea bunului pentru unitate, starea si locatia sa .

Costul de achizitie al unui bun, pentru cele procurate cu titlu oneros este format din pretul de cumparare la care se insumeaza cheltuielile de aprovizionare si transport, taxe nerecuperabile, alte cheltuieli cu accesoriile necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune a bunului respectiv si reducerile comerciale primite .

Costul de productie pentru bunurile produse de unitate este alcatuit din costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumabile, celelalte cheltuieli directe de productie, o cota parte din cheltuielile indirecte de productie determinate ca fiind direct legate de fabricatia bunului, dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productie . De la regulile mentionate mai sus exista cateva exceptii . Asfel pentru titlurile de valoare, costul de achizitie este egal cu pretul de cumparare la care au fost obtinute sau determinate prin termini contractuali . In acest caz se exclude cheltuielile cu accesoriile, ele fiind inscrise direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului .

Creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominala egala cu suma de lichiditati ce se vor incasa sau plati in schimbul lor . In cazul cheltuielilor si veniturilor valoarea contabila este cea asociata elementelor de activ si pasiv cu care intra in corespondenta . Pentru bunurile intrate si exprimate in moneda straina, valoarea acestora este convertibila in lei la cursul zilei cand a avut loc operatia .

Evaluarea la iesirea sau la a doua inregistrare se face in principiu la valoarea lor de intrare sau la valoarea lor contabila . Daca bunurile similare de natura stocurilor sau titlurilor de valoare au valori de intrare diferite si nu exista posibilitatea identificarii valorii lor de intrare, evaluarea la iesire se poate face pe baza costului mediu ponderat (CMP) sau metodei epuizarii loturilor (primul lot intrat-primul lot iesit - FIFO; ultimul lot intrat-primul lot iesit - LIFO) .

Alegerea unei metode sau a alteia este o problema a carei solutie este determinata de interese economice, financiare sau fiscale .

EVALUAREA DE BILANT sau PERIODICA se realizeaza de regula la inchiderea exercitiului financiar . Realizarea ei este concomitanta cu inventarierea patrimoniului si intocmirea bilantului contabil, avand drept consecinta diferentierea la randul sau in evaluare la data inventarierii elementelor patrimoniale si evaluare bilantiera .

Evaluarea la data inventarierii se realizeaza cel putin o data pe an sau in alte cazuri specificate concret de legislatia in vigoare, si are cel putin doua scopuri: verificarea realitatii stocurilor scriptice reflectate in contabilitate, ocazie cu care se compara stocurile scriptice cu cele faptice consultate la inventariere, ambele evaluate la preturile de intrare reflectate in contabilitate . Cu aceasta ocazie se pot constata plusurile sau minusurile de inventar care se realizeaza in contabilitate, pentru a pune in acord stocurile scriptice cu cele faptice .

Un al doilea scop se refera la determinarea valorilor de inventar a diferitelor componente patrimoniale . Valoarea de inventar ce se stabileste la data inventarierii este reprezentata de valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element patrimonial . Valoarea de utilitate este o notiune cu continut contabil constand in "evaluarea unui bun cu ocazia inventarierii cu pretul prezumtiv a se putea obtine, de la un eventual cumparator al unitatii, in studiul si la locul unde se afla bunul in cauza" .

Pentru stabilirea unei astfel de valori se utilizeaza referintele cele mai adecvate, cum sunt: preturile de piata, baremurile, indicii generali si specifici de preturi .

In mod concret pentru stabilirea valorii de inventar se pot folosi individual sau asociate metode: metoda valorii actualizata, metoda valorii de realizare, metoda valorii de inlocuire, metoda valorii curente, metoda valorii de intreprindere .

Metoda valorii actualizate presupune evaluarea bunului inventariat la suma incasarilor viitoare pe care utilizarea bunului o poate aduce intreprinderii pana la casarea acestuia .

Metoda valorii de realizare presupune evaluarea bunului inventariat la o valoare egala cu cea pe care ar primi-o daca ar vinde bunul . Concret ea se stabileste pornind de la pretul pietei bunului respectiv, care se corecteaza cu gradul de uzura al celui inventariat .

Metoda valorii de inlocuire implica valoarea bunului inventariat la o valoare egala cu costul pe care intreprinderea este dispusa sa il suporte pentru a dobandi un bun similar cu cel in cauza .

Metoda valorii curente este cea care presupune evaluarea la valoarea contabila corecta cu indicele de pret specific .

Metoda valorii de intreprindere este o combinatie a valorii de inlocuire, valorii actualizate   si valorii de realizare . Este pretul pe care un manager ar fi dispus sa-l plateasca pentru a dobandi bunul, sau pierderea maxima pe care ar suporta-o intreprinderea daca ar fi lipsita de bunul respectiv . Dar de cele mai multe ori acesta e pretul de inlocuire si se determina prin corelatia, deci cautarea pretului nou, echivalent cu cel ce formeaza obiectul evaluarii .

"Evaluarea de bilant are loc de regula la sfarsitul anului si reprezinta o aplicare practica a principiului prudentei, adica a contabilizarii pierderilor probabile si a necontabilizarii profiturilor previzibile, chiar daca acestea sunt foarte probabile " .

In acest scop valoarea de intrare se compara cu valoarea de utilitate stabilita pe baza inventarierii elementelor patrimoniale, cu retinerea in evaluare a valorii celei mai mici in cazul activelor si valorii celei mai mari in cazul pasivelor .

Asa cum se precizeaza in Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii in cazul elementelor de activ diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si cea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentionandu-se la valoarea lor de intrare; in schimb diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita si valoarea de intrare a elementelor patrimoniale de activ se inregistreaza in contabilitate ca amortizare, in cazul in care deprecierea este reversibila, valoarea contabila a acestor elemente mentinandu-se de asemenea la valoarea de intrare .

In cazul elementelor patrimoniale de pasiv diferentele constatate in minus de catre valoarea de inventar si cea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente patrimoniale mentinandu-se la valoarea lor de intrare .

Diferentele inregistrate in plus se inregistreaza prin constituirea de provizioane de depreciere, valoarea acestor elemente patrimoniale mentinandu-se in contabilitate la valoarea de intrare .

Metodele de evaluare asa cum s-a mai precizat trebuie sa fie aceleasi pe tot parcursul exercitiului financiar, precum si de la un exercitiu la altul .

In cazuri justificative si in conditiile prevazute de lege unitatea patrimoniala poate schimba metodele de evaluare, facandu-se in acest sens mentiuni in anexa de la bilant .

Influentele asupra situatiei financiare si patrimoniale ale schimbarii metodelor de evaluare se inregistreaza in contabilitate pentru a putea influenta rezultatul .

De mentionat este faptul ca pe parcursul exercitiului pot avea loc reevaluari ale elementelor patrimoniale dar numai in baza unor dispozitii legale, prin acesta modificandu-se valoarea lor contabila, data de costul istoric aferent intrarii lor, urmand ca ea sa fie schimbata cu valoarea lor de inlocuire, respectiv valoarea lor curenta .

Necesitatea reevaluarii decurge din existenta in contabilitate a elementelor patrimoniale la valori reduse din cauza devalorizarii lor ca urmare a inflatiei; teoretic toate valorile nominale ale patrimoniului ar trebui actualizate in toate situatiile in care devalorizarea monetara influenteaza sensibil rezultatul exercitiului .

CAPITOLUL III

SITUATIILE FINALE CONCRETE LA S . C . AGRO-SOMES S . A - INDICATORI DE PERFORMANTA

In acest capitol:

Situatiile finale concrete la S . C . AGRO-SOMES S . A .

Acceptiuni si dileme privind performantele intreprinderii

Indicatorii de apreciere a performantei intreprinderii

Tabloul soldurilor intemediare de gestiune

Performanta activelor fixe

Performanta activelor circulante

3 . 1 . SITUATII FINALE CONCRETE LA S . C . AGRO-SOMES S . A .

3 . 1 . 1 . Bilantul contabil

In esenta, bilantul propriu-zis este formular tipizat, unic in economie, care are drept scop asigurarea imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului detinut de un agent economic la un moment dat .

Desi aparent acesta da o imagine statica a patrimoniului, faptului ca informatiile sunt prezentate pe doua coloane, la inceputul si la sfarsitul anului, permite o analiza dinamica a acestora . Insa ecuatia fundamentala se prezinta astfel:

ACTIV BILANTIER = PASIV BILANTIER

Forma de prezentare nu poate fi modificata de la un exercitiu financiar la altul decat in cazuri de exceptie, iar informatia cuprisa in bilant este structurata pe trei nivele:

diviziuni patrimoniale simbolizate cu "majuscule latine";

subdiviziuni patrimoniale simbolizate cu "cifre romane";

posturi bilantiere, respectiv elemente patrimoniale relative omogene, simbolizate cu "cifre romane";

Posturile bilantiere pot fi regrupate daca reprezinta o suma neglijabile care nu afecteaza imaginea fidela a patrimoniului sau cand regruparea favorizeaza o intelegere mai buna a informatiei contabile, dar aici se recomanda ca acestea sa fie reprezentate distinct .

Pentru exemplificare vom prezenta in continuare bilantul contabil la S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes .

In functie de legislatia Romaniei, toate facilitatile si/sau compensarea unor posturi bilantiere sunt autorizate de Directiva a IV-a .

In bilant apar soldurile conturilor din balanta de verificare la inceputul si sfarsitul anului; iar sub aspectul evaluarii elementelor patrimoniale dupa cum se observa, este utilizata valoarea net contabila, ca urmare a deducerii amortizarii si provizioanelor pentru corectarea valorii de inregistrare .

Analizand structura bilantului putem desprinde urmatoarele aspecte: unele posturi bilantiere au un continut simplu identificandu-se cu contul pe care il reprezinta, insa cea mai mare parte au un continut complex, ceea ce presupune calculul acestora si nu transpunerea lor directa din balanta de verificare .

Persoana juridica: S . C . AGRO-SOMES S . A .

Adresa: loc . Sebes, str . Calarasi, nr . 41, tel . 731918, jud . Alba

Numar din registrul comertului: J01/413/1996

Forma de proprietate: Societate comerciala pe actiuni

Activitatea preponderanta (cod si denumire clasa CAEN): 0111-Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n . c . a .

Cod de identificare fiscala: 1771500

BILANT

(la data de 31 . 12 . 2007)

Administrator,

Intocmit,

Din continutul OMFP nr . 1752/2005 se pot sublinia urmatoarele comparativ cu OMFP nr . 24/2001:

se pastreaza gruparea agentilor economici in doua categorii clasificate dupa criteriile de marime;

societatile comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata nu aplica prevederile art . 3 alin . (2);

situatiile financiare anuale consolidate sunt elaborate in conformitate cu reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene;

in ceea ce priveste structura bilantului se constata ca imobilizarile financiare au o noua denumire a posturilor (actiuni destinate la entitati afiliate, imprumuturi acordate entitatilor afiliate, interese de participare, imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare, investitii detinute ca imobilizari, alte imprumuturi);

investitiile financiare pe termen scurt au o alta structura (actiuni detinute la entitati afiliate, alte investitii pe termen scurt);

rezervele din reevaluare sunt prezentate atat ca sold C cat si ca sold D;

structura rezervelor este urmatoarea: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale, rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare, alte rezerve si actiuni proprii .

Schema de bilant patrimonial aprobat cu OMFP nr . 306/2002 este o schema de bilant vertical, acceptata de Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si menita sa puna explicit in evidenta situatia patrimoniala neta, sub forma a doi indicatori calculati in diviziunile bilantiere:

• Active circulante nete, respectiv datorii curente nete care pun in evidenta existentul (+) sau deficitul (−) de fond de rulment, prin informatiile de la diviziunea patrimoniala E . In cazul firmei S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes in ultimii trei ani de zile s-au realizat dupa cum urmeaza:

in 2003 activele circulante nete, respectiv datoriile curente nete sunt de 515765;

in 2004 activele circulante nete, respectiv datoriile curente nete sunt de 344142;

in 2005 activele circulante nete, respectiv datoriile curente nete sunt de 721518;

in 2006 activele circulante nete, respectiv datoriile curente nete sunt de 491125;

in 2007 activele circulante nete, respectiv datoriile curente nete sunt de

In urma analizei celor cinci ani observam ca activele circulante nete, respective datoriile curente nete sunt oscilante .

• Total active minus datorii curente, care pune in evidenta situatia patrimoniala neta, respectiv situatia patrimoniala neinfluentata de datoriile cu scadenta de plata mai mari de un an, prin informatiile de la diviziunea patrimoniala F . In cazul firmei S . C . AGRO-SOMES S . A . in ultimii trei ani de zile s-au realizat dupa cum urmeaza:

in 2003 total active minus datorii curente sunt de 644266;

in 2004 total active minus datorii curente sunt de 825375;

in 2005 total active minus datorii curente sunt de 1188907;

in 2006 total active minus datorii curente sunt de

in 2007 total active minus datorii curente sunt de

In urma analizei celor cinci ani observam ca pe intreaga perioada total active minus datorii curente oscileaza .

Acesti indicatori au avantajul ca pot fi usor de inteles chiar si in analize comparative iar arealul utilizatorilor de informatie contabila de acest gen este unul extins, dat de insasi accesibilitatea informatiei .

3 . 1 . 2 . Contul de profit si pierdere

In general, contul de profit si pierdere este considerat ca documentul de sinteza contabila ce descrie situatia patrimoniala si echilibrul financiar, indicand totodata si marimea rezultatului economico-financiar global .

Bilantul propriu-zis nu explica provenienta rezultatului si astfel s-a mai impus necesitatea eliberarii si explicarii contului de profit si pierdere, a carui ecuatie fundamentala poate fi interpretata in doua modalitati:

REZULTAT = VENITURI − CHELTUIELI

VENITURI = CHELTUIELI +/− REZULTAT

Acesta cuprinde: cifra de afaceri, veniturile si cheltuielile (grupate dupa natura lor), precum si rezultatul exercitiului .

Rezultatul exercitiului se defalca in:

Rezultatul curent;

Rezultatul extraordinar;

Impozitul pe profit;

Rezultatul net .

Referindu-se in aceasta etapa atat la bilantul propriu-zis cat si la contul de profit si pierdere putem afirma ca acestea cuprind soldurile debitoare si creditoare, respectiv veniturile si cheltuielile alaturi de rezultatul privind exercitiul precedent si cel abia incheiat .

La S . C . AGRO-SOMES S . A . contul de profit si pierdere este sub forma de lista, in forma de baza in care cheltuielile si veniturile sunt grupate dupa natura si continutul lor economic . Structura acestuia este cea data spre exemplificare .

Avandu-se in vedere faptul ca, potrivit reglementarilor in vigoare are loc o delimitare precisa intre natura activitatii, contul de profit si pierdere este structurat in cate doua grupe, una pentru venituri, alta pentru cheltuieli, iar acestea la randul lor delimitate pe feluri de cheltuieli, respectiv pe feluri de venituri . Informatiile sunt prezentate pe doua coloane pentru a asigura comparabilitatea datelor intre doua exercitii financiare .

Un element distinct este impozitul pe profit care se obtine prin aplicarea cotei legale, la diferenta dintre veniturile totale si cheltuieli totale .

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

(la data de 31 . 12 . 2007)

-lei-

Administrator,                                                            Intocmit,

In ceea ce priveste structura contului de profit si pierdere in conformitate cu OMFP nr . 1752/2005 sublimiem urmatoarele:

Apare la randul 04 indicatorul "venituri din dobanzi inregistrate de entitatile al caror principal obiect de activitate il constituie leasingul" (ct . 766);

Apar doi indicatori schimbati ca denumire (variatia stocului de produse si a productiei in curs de executie (ct . 711) sold C sau sold D si productia realizata de entitati pentru scopurile sale proprii si capitalizata (ct . 721 si 722));

Randul 13 este intitulat "alte cheltuieli externe";

Randul 18 este denumit "ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale";

Randul 47 este intitulat "cheltuieli in relatia cu entitatile afiliate" .

Contul de profit si pierdere simplificat cuprinde cifra de afaceri neta, veniturile, cheltuielile si rezultatul exercitiului .

v    Cifra de afaceri neta cuprinde sumele provenind din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii, care intra in categoria activitatilor curente ale persoanelor juridice, dupa scaderea reducerilor comerciale, a TVA-ului, si altor impozite si taxe aferente . In cazul S . C . AGRO-SOMES S . A . in perioada analizata cifra de afaceri neta este:

In anul 2003 - 2102753;

In anul 2004 - 3076880;

In anul 2005 - 3173641;

In anul 2006 − 2148100;

In anul 2007 − 3530882 .

In urma analizei observam ca in anul 2007 societatea a inregistrat cea mai mare cifra de afaceri neta

v    In categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse . Veniturile sunt descrise dupa natura lor pe categorii de venituri: de exploatare, financiare, extraordinare . S . C . AGRO-SOMES S . A . in perioada analizata a realizat urmatoarele venituri totale:

In anul 2003 - 2375377;

In anul 2004 - 3304478;

In anul 2005 - 3572298;

In anul 2006 - 2974242;

In anul 2007 - 4000283 .

In urma analizei observam ca in anul 2007 societatea a inregistrat cele mai mari venituri totale .

v    Cheltuielile reprezinta valori platite sau de platit pentru consumuri de stocuri, lucrari executate si servicii prestate de care beneficiaza unitatea, cheltuieli cu personalul si executarea unor obligetii legale sau contractuale . Analog veniturilor, cheltuielile sunt descrise pe aceleeasi categorii . S . C . AGRO-SOMES S . A . in perioada analizata a inregistrat urmatoarele cheltuieli totale:

In anul 2003 - 2270511;

In anul 2004 - 3106545;

In anul 2005 - 3548884;

In anul 2006 - 2937950;

In anul 2007 - 3942326 .

In urma analizei observam ca in anul 2007 societatea a inregistrat cele mai mari cheltuieli totale .

In vede rea determinarii profitului sau a pierderii, care in contabilitate se stabileste lunar, cumulate de la inceputul anului, conturile de venituri si cheltuieli se inchid provizoriu lunar . Rezultatul definitiv al exercitiului se stabileste anual si reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere, consemnat, bineinteles si in cadrul bilantului in mod sintetic . S . C . AGRO-SOMES S . A . in perioada analizata a realizat urmatoarele rezultate nete la sfarsitul anului:

In anul 2003 - 79836;

In anul 2004 - 150924;

In anul 2005 - 18939;

In anul 2006 - 30398;

In anul 2007 - . 48604 .

In urma analizei observam ca in anul 2007 societatea desi a inregistrat cele mai mari venituri totale, a avut si cele mai mari cheltuieli totale si deci a inregistrat cel mai mare profit . Pe parcursul celor cinci ani se observa ca rezultatul net a oscilat .

DATE INFORMATICE

(la data de 31 . 12 . 2007)

-lei-

Administrator, 

Intocmit,

SITUATIA ACTIVELOR IMOBILIZATE

- lei -

Administrator,  

Intocmit,

SITUATIA AMORTIZARII ACTIVELOR IMOBILIZATE

-lei-

Administrator, 

Intocmit,

NOTE EXPLICATIVE LA SITUATIILE FINANCIARE ANUALE SIMPLIFICATE

Un rol deosebit de important in analiza unei intreprinderi o au notele explicative la situatiile financiare, carora ar trebui sa li se acorde o atentie la fel de importanta ca si celorlalte situatii financiare . Marele avantaj al notelor explicative la situatiile financiare anuale consta in faptul ca sunt foarte pertinente in evaluarea performantei si in previzionarea rezultatelor . Marele dezavantaj este ca sunt foarte numeroase si detaliate . Insa daca stim sa citim anexele, in sensul de a cunoaste foarte bine informatiile care trebuie prezentate in note, putem gasi usor elementele care ne intereseaza in evaluarea performantei intreprinderii .

NOTA 1 . ACTIVE IMOBILIZATE

- lei -

NOTA 2 . PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

- lei -

In cursul anului 2007 nu s-a constituit nici un provizion pentru riscuri si cheltuieli .

NOTA 3 . REPARTIZAREA PROFITULUI

-lei-

NOTA 4 . ANALIZA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE

- lei-

NOTA 5 . SITUATIA CREANTELOR Sl DATORIILOR

-lei-

NOTA 6 . PRINCIPII, POLITICI Sl METODE CONTABILE

In organizarea contabilitatii la S . C . AGRO-SOMES S . A . nu s-au facut abateri de la principiile contabile si metodele de evaluare prevazute de Legea contabilitatii nr . 82/1991 .

Exista comparabilitate cu informatiile exercitiului precedent . Stocul de marfuri este exprimat la pretul de vanzare .

Nu s-au inclus dobanzi in costul de achizitie a activelor imobilizate .

NOTA 7 . ACTIUNI Sl OBLIGATIUNI

-lei-

NOTA 8 . INFORMATII PRIVIND SALARIATII, ADMINISTRATORII SI DIRECTORII

NOTA 9 . EXEMPLE DE CALCUL Sl ANALIZA A PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

NOTA 10 . ALTE INFORMATII

Cifra de afaceri realizata in anul 2007 de S . C . AGRO-SOMES S . A . a fost de 3 . 530 . 882 lei, din care: 2 . 076 . 824 din activitatea comerciala, 1 . 414 . 319 din activitatea de productie - prestari si din alte activitati 39 . 739 . Profitul brut obtinut in decursul exercitiului financiar 2007 a fost de 48 . 604 lei, din care impozitul pe profit a fost de 9 . 353 lei .

3 . 2 . ACCEPTIUNI Sl DILEME PRIVIND PERFORMANTELE INTREPRINDERII

3 . 2 . 1 . Acceptiuni ale termenului de performanta

In acceptiunea generala, "performanta' reprezinta o realizare deosebita intr-un domeniu de activitate . Aceasta definitie ne conduce la concluzia ca . performanta nu este o constatare , ea se construieste . Performanta este o stare de competitivitate a intreprinderii care ii asigura prezenta durabila pe piata . Performanta este un indicator al unui potential de rezultate viitoare care apare ca urmare a satisfacerii obiectivelor strategice . Deci performanta nu caracterizeaza o situatie de moment, ea se refera intotdeauna la viitor .

Desi dificil de definit, literatura de specialitate ii atribuie performantei numeroase acceptiuni . La cateva dintre ele ne vom referi in continuare :

Cuvantul "performanta' este purtatorul unei ideologii de progres, de efort, de a face intotdeauna mai bine;

Performanta este un cuvant utilizat adesea pentru aluziile metaforice pe care le contine performanta organizationala arata capacitatea individului de a progresa, gratie eforturilor constatate;

Performanta inseamna succes . Performanta nu exista prin ea insasi, fiind in fapt dependenta de modul de reprezentare a reusitei de catre diferitele categorii de utilizatori ai informatiilor contabile;

Performanta este rezultatul actiunii . Opusa celei precedente, masura performantelor este inteleasa ca o evaluare a rezultatelor obtinute;

Performanta este actiune . In acest sens, performanta este un proces si un rezultat care apare la un moment dat;

Intr-o alta abordare, performanta reprezinta "o stare de competivitate a intreprinderii, atinsa printr-un nivel de eficacitate si eficienta care ii asigura o prezenta durabila pe viata' .

Aceste doua componente ale performantei, eficenta si eficacitatea, dau nastere la doua costuri, "costul constrangere' (costul eficentei), rezultat din actiuni care nu vizeaza mediul inconjurator si "costul rezultat', (costul eficacitatii), ca efect al actiunilor care permit intreprinderii sa obtina un rezultat asteptat de catre mediul sau . Raportand cele doua categorii de costuri se obtin informatii necesare pilotajului performantei .

Diversitatea de acceptiuni ale conceptului de performanta demonstreaza ca acesta este definit diferit de utilizatorii informatiilor financiare in functie de interesele lor . Astfel, managerii sunt orientati asupra performantei globale a companiei lor, investitorii actuali si potentiali percep performanta prin prisma rentabilitatii investitiilor lor, salariatii manifesta interes pentru stabilirea si rentabilitatea companiei, creditorii pentru solvabilitatea acesteia, iar clientii, pentru stabilirea companiei . Performanta si valoarea reprezinta tandemul ideal pentru un management eficient si modern al companiilor . "A masura performanta inseamna a aprecia valoarea, iar a cunoaste valoarea, inseamna "a traduce" performanta" .

Cea mai completa acceptie a conceptului de performanta este oferita de IAS 1, si anume, aceea de performanta globala . In aceasta viziune "granitele' rezultatului contabil sunt depasite, incluzandu-se si "diferentele din reevaluare, diferentele din conversie, castiguri sau pierderi latente asupra instrumentelor financiare, castigurile si pierderele actuariale afarente pensiilor, efectul schimbarilor metodelor contabile si corectiilor fundamentale' .

Asadar pentru a masura performanta unei companii, este necesar sa recurgem nu numai din rezultate financiare, deoarece "este ca si cum s-ar incerca aducerea in campionat a unei echipe care castiga prin rezultate trecute' , ci, "la o vizuine globala a interdependentelor dintre parametrii interni si externi, cantitativi si calitativi, tehnici si umani, fizici si finaciari ai gestiunii' . Prin urmare, utilizatorii trebuie sa apeleze la performanta globala a companiei . Aceasta constituie oglinda viitorului ,,unde se afla rezultatele' si a trecutului ,,unde sunt problemele' .

Performanta intreprinderii se realizeaza "prin echilibrarea si interconditionarea a patru forte: eficienta proceselor de productie; satisfacerea actionarilor (a tuturor aporturilor de fonduri); satisfacerea clientilor; capacitatea intreprinderii de crestere si dezvoltare, gradul de inovare, de utilizare a oportunitatilor . Aceasta este dimensiunea structurala a firmei formata de oameni, sisteme si proceduri . '

3 . 2 . 2 . Dificultati privind masurarea performantelor intreprinderii

In decursul timpului, performanta s-a masurat fie prin marimea firmei, fie prin rentabilitatea si profitul obtinut, fie prin trezorerie .

Dezvoltarea pietelor financiare si exigentelor de comunicare financiara privind anticiparea performantelor viitoare ale companiilor impuse de catre investitori necesita masurarea performantei intr-o maniera dinamica . Pentru realizarea acestui deziderat in lumea contabila isi disputa suprematia doua curente: 'curent operating concept' si "all inclusive concept', referitoare la operatiile ce se includ la determinarea rezultatului .

Conform "current operating concept', in contul de profit si pirdere trebuie incluse numai consecintele tranzactiilor normale, de exploatare a exercitiului financiar curent, iar cele care nu privesc exploatarea, sa fie raportate asupra rezervelor in aceasta acceptie, numai tranzactiile din exploatare permit previzionarea performantelor viitoare ale companiei .

Adeptii acestui concept, ,,alunga' din contul de profit si pierdere toate elementele nesemnificative pentru relevarea performantei, in bilant . Prin acest mod este masurata performanta managerilor, retinand intr-un mod restrictiv numai elementele controlate de ei .

La polul opus ,,all inclusive concept' presupune includerea in contul de profit si pierdere a elementelor care implica cresterea sau diminuarea capitalurilor proprii pe parcursul exercitiului financiar, cu exceptia distribuirilor catre actionari, respectiv a aporturilor aduse de actionari .

Aceasta abordare duala a rezultatului isi propune sa ofere utilizatorilor raspuns la doua categorii de nevoi: aceea de a masura performanta activitatilor (all inclusive concept) .

La nevoia de a masura imbogatirea (all inclusive concept), ne raliem si noi, stiind ca aceasta ingloba in performanta intreprinderii castigurile si pierderile latente, respectiv fluctuatiile ratei dobanzii, ale cursului de schimb, ale cursului bursier .

3 . 2 . 3 . Incidenta informatiilor analitice de gestiune asupra performantelor intreprinderii

Din multitudinea informatiilor furnizate de contabilitatea manageriala, cu impact asupra performantelor intreprinderii, este dificil sa o alegi pe cea considerata mai relevanta . Dupa cum se stie, informatiile privind costurile reprezinta liantul dintre contabilitatea manageriala si cea financiara . Costurile calitatii sunt recunoscute direct sau indirect de rezultatul final . Indiferent de maniera in care actioneaza, costurile calitatii reprezinta un indicator al performantelor intreprinderii . Calitatea inseamna ca un produs este mai bun decat altul, datorita insusirilor sale . Necesitatea unui instrument care sa permita evaluarea in termini financiari a masurilor intreprinse de companii in domeniul asigurarii calitatii, acest instrument, denumit "costurile calitatii', a capatat intr-o perioada relativ scurta, o larga aplicabilitate in practica, devenind unul din subiectele larg dezbatute in literatura de specialitate .

Prin urmare, costurile calitatii reprezinta un instrument important de valorizare a calitatii, o potentiala sursa de maximizare a profitului companiei . Ele sunt utilizate de tot mai multe companii, ca instrument de optimizare a proceselor si a activitatilor relevante pentru calitate .

Costurile referitoare la calitate sunt alcatuite din costuri ale conformitatii si costuri ale neconformitatii . Costurile conformitatii vizeaza costurile efectuate pentru a produce un bun sau un serviciu de calitate (costuri de prevenire, costuri de evaluare) . Costurile necoformitatii sunt acele costuri efectuate in scopul corectarii defectelor unui bun sau serviciu (costurile defalcarilor interne, costurile defalcarilor externe) .

Evaluarea incidentei costurilor asupra performantelor financiare ale intreprinderi este relativ dificila . Costurile conformitatii si costurile neconformitatii sunt factori cu implicatii directe sau indirecte asupra performantei, care transforma costurile calitatii intr-o arma puternica detinuta de companie in batalia cu performanta atentionand-o in acelasi timp ca, intotdeauna, calitatea costa .

3 . 3 . INDICATORI DE APRECIERE A PERFORMANTEI

INTREPRINDERII

Analiza performantelor este o parte a analizei globale de la agentii economici care exprima sintetic rezultatele activitatii dintr-o perioada de timp .

La origine performantele inseamna un nivel deosebit de bun, obtinut dintr-o activitate practicata .

In prezent prin performanta se intelege nivelul atins de indicatorii urmariti fata de un nivel de referinta .

Performanta se poate aprecia prin diversi indicatori :

Rentabilitate;

Randament;

Productivitate;

Eficienta .

Rentabilitatea reprezinta capacitatea unei firme de a obtine profit si exprima in sinteza toate laturile economico-financiare ale activitatii firmei . Ea este conditia mentinerii si supravietuirii economice a firmelor . Analiza rentabilitatii presupune folosirea contului de profit si pierdere sau a tabloului soldurilor intermediare de gestiune .

Randamentul este forma a eficientei economice care reflecta relatia dintre factorii de productie utilizati si volumul rezultatelor obtinute . Randamentul exprima capacitatea unui factor de productie in procesul de obtinere a bunurilor economice .

Productivitatea reprezinta eficienta agregata a utilizarii tuturor factorilor de productie, de regula, la nivel de unitate economica . Exprima performanta de ansamblu a activitatii economice .

Eficienta este o categorie economica mai cuprinzatoare decat rentabilitatea . Reprezinta cea mai generala categorie care caracterizeaza rezultatele ce decurg din diferite variante preconizate pentru utilizare (consum productiv, consum individual, vanzare) sau economisirea unor resurse (umane, materiale, financiare) intrate sau neintrate in circuitul economic .

Exista o diferenta intre acesti indicatori, care au modalitati specifice de determinare .

Actuala lege a contabilitatii prevede necesitatea stabilirii performantei economice pe baza situatiilor financiare si anume :

Bilant;

Cont de profit si pierdere;

Soldurile intermediare de gestiune .

Cu privire la conceptul de performanta, OMFP nr . 94/2001 , arata: profitul este frecvent utilizat ca o masura a performantei sau ca baza de referinta pentru alti indicatori, cum ar fi rentabilitatea investitiei sau a rezultatului pe actiune . Veniturile si cheltuielile constituie elemente direct legate de masurarea profitului . Recunoasterea si masurarea veniturilor si a cheltuielilor, si deci a profitului, depind partial de conceptele de capital si de mentinere a nivelului capitalului, concepte utilizate de intreprinderi in elaborarea situatiilor financiare .

Performanta economica - financiara este definita ca find un "nivel calitativ superior al activitatii economico - financiare desfasurate de agentii economici, care apreciaza cu ajutorul mai multor indicatori, cum sunt: cifra de afaceri, rentabilitatea capitalului, productivitatea muncii, randamentul capitalului, profit brut si net, rata anuala de innoire a capitalului fix, eficienta mijloacelor fixe, etc' .

3 . 4 . TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Contul de profit si pierdere grupeaza veniturile si cheltuielile aferente unui exercitiu financiar pe tipuri de activitati: de exploatare (legate de obiectul de activitate a firmei), financiare (legate de relatiile financiare implicate in activitate normala a firmei) si cele cu caracter extraordinar (care decurg din situatii care nu tin de activitatea desfasurata in mod curent de firma) .

Soldurile intermediate de gestiune evidentiaza rezultatele in functie de treptele lor de formare . Indicatorii soldurilor intermediare de gestiune sunt urmatorii:

1 . Marja comerciala (MC) - reprezinta castigul realizat sub forma de adaos rezultat din activitatea de comercializare a marfurilor . Nivelul acestuia reprezinta de fapt valoarea adaosului comercial rezultat in urma deducerii cheltuielilor cu marfurile achizitionate din venituri de pe urma vanzarii lor .

MC = Venituri din vanzarea marfurilor -Reduceri asupra marfurilor vandute - Costul marfurilor vandute

MC

MC

MC

MC

MC

2 . Cifra de afaceri (CA) - reprezinta principalul indicator al firmei . Ea constituie in sine unul dintre cele mai importante obiective strategice ale firmei . Ea reprezinta de altfel principala sursa de venit a unitatii . Indicatorul exprima veniturile obtinute din vanzarea productiei si a marfurilor, adica volumul total al afacerilor firmei evaluate la pretul pietei .

CA = Venituri din vanzarea marfurilor + Productia vanduta + Venituri din dobanzi + Venituri din subventii de exploatare

CA

CA

CA

CA

CA

3 . Productia exercitiului (PE) - reprezinta totalitatea bunurilor si serviciilor produse de unitate pe parcursul unui exercitiu financiar . Ea este o expresie a activitatii globale a unitatii .

PE = Productia vanduta + Productia stocata + Productia de imobilizari

PE

PE

PE

PE

PE

4 . Valoarea adaugata (VA) - reprezinta cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, in special a factorului munca si capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor si serviciilor cumparate de la terti . Ea reprezinta de fapt averea creata prin valorificarea resurselor tehnice, umane si financiare ale firmei peste valoarea consumurilor intermediare ale tertilor . Valoarea adaugata neta reprezinta valoarea nou creata fara sa se tina cont de amortizare .

Valoarea adaugata se obtine prin doua metode:

VA = PE + Venituri din vanzarea marfurilor - Consumuri de bunuri si servicii

VA = Cheltuieli cu personalul + Impozite si taxe + Dobanzi + Dividende + Amortizari + Profit   reinvestit

VA

VA

VA

VA

VA

5 . Excedentul brut de exploatare (EBE) - reprezinta capacitatea bruta de autofinantare a investitiilor pentru exploatare .

EBE = VA + Subventii de exploatare primite - Cheltuieli cu personalul - Impozite, taxe, varsaminte

Acest indicator se mai poate determina si prin urmatoarea relatie:

EBE = Rb . expl . + Am . + Ch . proviz . expl . + A . ch . expl . + V . proviz . expl . - A . v . expl .

Aici se releva componenta indicatorului pe elemente de autofinantare degajate din activitatea de exploatare, unde :

- Rb . expl . - rezultatul brut din exloatare;

- Am . - cheltuieli cu amortizarea;

- Ch . proviz . expl . - cheltuieli cu provizioanele din exploatare;

- A . ch . expl . - alte cheltuieli din exploatare;

- V . proviz . expl . - venituri din provizioane pentru exploatare;

- A . v . expl . - alte venituri din exploatare .

EBE₂₀₀₃ =

EBE

EBE

EBE

EBE

6 . Rezultatul brut din exploatare (RBE) - exprima in marimi absolute rentabilitatea sau pierderea aferenta activitatii din exploatare dupa deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale aferente activitatii . Caracterizeaza performantele activitatii de exploatare .

RBE = EBE + (Venituri din amortizari si provizioane + Alte venituri din exploatare) - (Cheltuieli cu amortizari si provizioane + Alte cheltuieli din exploatare)

RBE = Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare

RBE

RBE

RBE

RBE

RBE

7 . Rezultatul curent (RC) - reprezinta in marimi absolute rentabilitatea sau pierderea aferenta activitatii curente, calculat prin insumarea rezultatului din exploatare cu rezultatul financiar .

RC = RBE + Venituri financiare - Cheltuieli financiare

RC

RC

RC

RC

RC

8 . Rezultatul extraordinar (Rextr . ) - este rezultatul aferent activitatii extraordinare, calculat ca si diferenta intre venituri extraordinare si cheltuieli extraordinare .

Rextr . = Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare

Rextr . = Rextr . = Rextr . = Rextr . = Rextr .

9 . Capacitatea de autofinantare (CAF) - este un surplus monetar rezultat din confruntarea veniturilor care genereaza incasari si plati din toata activitatea firmei in decursul unui exercitiu financiar . Reprezinta in fond lichiditatile potentiale generate de toata activitatea firmei pe toata durata exercitiului si care raman la dispozitia acesteia putand fi utilizate pentru autofinantare . Se poate calcula prin doua metode, si anume:

a) Metoda deductiva:

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare (fara veniturile din cesiunea elementelor de activ si fara cote parti din subventii pentru investitii virate la venituri) - Alte cheltuieli din exploatare (fara valoarea neta contabila a elementelor de activ cedate) + Venituri financiare - Cheltuieli financiare (fara ajustari a valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante) + Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare - Impozitul pe profit

b) Metoda aditionala:

CAF = Rezultatul net al exercitiului + Ajustari privind amortizarile si provizioanele - Cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului - Venituri din cesiunea elementelor de activ + Valoarea neta contabila a elementelor de activ cedate

Daca din nivelul indicatorului se scad repartizarile efectuate (de exemplu dividende) se obtine autofinantarea . Aceasta are drept scop finantarea investitiilor de orice natura, iar cresterea nivelului sau are efecte asupra consolidarii structurii financiare a societatii .

CAF

CAF

CAF

CAF

CAF

La S . C . AGRO-SOMES S . A . SEBES - Tabloul Soldurilor intermediare de gestiune are urmatorul continut:

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Tabelul nr . 4

Interpretarea rezultatelor obtinute

Marja comerciala inregistreaza in perioada de analiza o evolutie oscilanta, inregistrand in anii 2005 si 2007 o crestere a acestor indicatori, fapt ce se datoreaza cresterii productiei vandute si a veniturilor din vanzarea marfurilor, iar in anii 2004 si 2006 o diminuare a acestor indicatori .

Productia exercitiului inregistreaza o evolutie variabila, majorandu-se in 2004 si 2005 , dininuandu-se in urmatoriul an si inregistrand o usoara crestere in anul 2007, cand depaseste valoarile inregistrate in anii precedenti .

Valoarea adaugata, excedentul brut din exploatare, rezultatul exploatarii, rezultatul curent si capacitatea de autofinantare au o evolutie crescatoare in anul 2004, 2005 si 2007, inregistrandu-se in 2006 o usoara diminuare a acestora, acest lucru este foarte usor de inteles data fiind legatura dintre acesti indicatori .

3 . 5 . PERFORMANTA ACTIVELOR FIXE

Societatile comerciale pentru a putea functiona au nevoie de resurse concretizate in active fizice si financiare . Imobilizarile ca si parte componenta a activului sunt clasificate in urmatoarele categorii: imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare .

Imobilizarile necorporale sunt definite ca fiind "activele nemonetare identificabile, fara suport material si detinute cu scopul utilizarii in cadrul productiei sau aprovizionarii cu bunuri sau furnizarii de servicii, pentru inchiriere sau administratie"[44] .

Imobilizarile corporale includ: terenuri si constructii; instalatii tehnice si masini; alte instalatii, utilaje si mobilier; avansuri si imobilizari corporale in curs de executie . Reprezinta acele active care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii[45]:

sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative;

sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an .

Imobilizarile financiare, conform OMFP nr . 1752/2005 cuprind: actiunile detinute la entitatile afiliate, imprumuturile acordate entitatilor afiliate, interesele de participare, imprumuturile acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare, alte investitii detinute ca imobilizari, alte imprumuturi .

Activitatea de gestionare a activelor imobilizate, a diverselor forme prin care se exprima corelatia dintre resursele utilizate si efectele economice rezultate implica stabilirea unor indicatori de masurare a eficientei economice a activelor imobilizate .

Indicatorii de performanta economica ai activelor fixe sunt stabiliti prin H . G . nr . 909/1997 si sunt calculati astfel:

Rata capitalului propriu fata de activele fixe =

R = * 100 = 501,4%

R = * 100 = 171,5%

R = * 100 = 182,1%

R = * 100 = 224,6%

R = * 100 = 343%

2 . Rata capitalului permanent fata de activele fixe =

Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen lung + Provizioane

R = * 100 = 501,4%

R = * 100 = 171,5%

R = * 100 = 254,4%

R = * 100 = 224,6%

R = * 100 = 343%

3 . Rata de amortizare a activelor fixe =

Active totale = Active fixe + Active circulante

R = * 100 = 16,1%

R = * 100 = 27,5%

R = * 100 = 27,5%

R = * 100 = 19,2%

R = * 100 = 13,1%

4 . Rata activelor fixe, fara amortizare accelerata =

R = * 100 = 81,6%

R = * 100 = 41,1%

R = * 100 = 5%

R = * 100 = 9,2%

R = * 100 = 21,2%

5 . Rata rentabilitatii financiare =

R = * 100 = 12,4%

R = * 100 = 18,3%

R = * 100 = 2,23%

R = * 100 = 3,4%

R = * 100 = 5,2%

6 . Rata rentabilitatii veniturilor =

R = * 100 = 5%

R = * 100 = 6,4%

R = * 100 = 0,7%

R = * 100 = 1,7%

R = * 100 = 1,6%

7 . Rata rentabilitatii resurselor =

R = * 100 = 4,6%

R = * 100 = 6,4%

R = * 100 = 0,7%

R = * 100 = 1,3%

R = * 100 = 1,5%

In consecinta, performanta (eficienta) economica a activelor fixe oglindeste efectele economice obtinute la SC AGRO-SOMES S . A . de activele fixe .

Pentru a arata evolutia indicatorilor de performanta (eficienta) ai activelor fixe la S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes, am calculat pe baza datelor din bilant acesti indicatori pe perioada 2005 - 2007 .

Indicatorii de performanta (eficienta) economica ai activelor fixe sunt stabiliti prin H . G . nr . 909/1997 si sunt calculati astfel:

Performanta activelor fixe

Tabelul nr . 5

Interpretarea rezultatelor obtinute

Rata capitalului propriu fata de activele fixe exprima capitalurile proprii la 100 lei active fixe . Aceasta rata are o tendinta de scadere in anul 2004 fata de anul 2003 datorita activelor fixe care au crescut, iar capitalurile proprii au scazut . Incepand cu anul 2005 evolutia acestui indicator inregistreaza o crestere pana in anul in curs .

Rata capitalului permanent fata de activele fixe exprima echilibrul financiar pe termen lung si arata modalitatea de finantare a activelor fixe din capitalurile permanente . Nivelul ratei in perioada studiata are valori mai mari de 100 . Evolutiv rata scade in 2004 si 2006 datorita cresterii activelor fixe si a scaderii capitalului permanent, iar in 2005 si 2007 creste ca urmare a majorarii capitalului permanent . Deci acest indicator are o evolutie variabila pe parcursul celor cinci ani .

Rata de amortizare a activelor fixe este in anul 2004 in crestere fata de anul 2003, iar in anii urmatori rata se diminueaza fata de 2004 .

Rata activelor fixe, fara amortizare accelerata determina cat la suta din activele fixe ar putea fi finantate din profit inaintea impozitarii . Evolutia ratei este una variabila in toti cei cinci ani .

Rata rentabilitatii financiare arata capacitatea intreprinderii de a realiza profit net prin capitalurile proprii de care dispune la un moment dat . Aceasta rata prezinta o evolutie descrescatoare determinata de diminuarea profitului net .

Rata rentabilitatii veniturilor exprima nivelul profitului brut la 100 lei cifra de afaceri . Nivelul maxim al ratei este in anul 2004, dupa care in urmatorii doi ani rata este in continua descrestere .

Rata rentabilitatii resurselor arata cat profit se obtine cu 100 lei cheltuiti . Evolutia ratei este una descrescatoare pe parcursul ultimilor trei ani, iar in anul 2004 inregistreaza o crestere fata de 2003 .

3 . 6 . PERFORMANTA ACTIVELOR CIRCULANTE

Activele circulante sunt definite ca fiind "acea parte din patrimoniu ce-si schimba permanent forma, regasindu-se ca stocuri, disponibilitati banesti si drepturi fata de terti"[46] .

Conform OMFP nr . 1752-2005 un activ se clasifica ca activ circulant atunci cand:

a)     este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;

b)     este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;

c)      este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este restrictionata .

Deoarece activele circulante reprezinta pentru agentii economici o imobilizare de resurse se pune problema utilizarii lor in scop performant .

Performanta activelor circulante se poate aprecia cu ajutorul urmatorilor indicatori:

1 . Viteza de rotatie, care se exprima prin doi indicatori:

- numarul de rotatii (Nr . ), denumit si coeficient de rotatie, calculat astfel:  

Nr . =

Nr . = = 3,48 rotatii

Nr . = = 3,76 rotatii

Nr . = = 2,96 rotatii

Nr . = = 2,02 rotatii

Nr . = = 1,94 rotatii

- durata unui circuit (Vz), denumita si viteza de rotatie exprimata in zile, calculata dupa formula urmatoare:  

Vz =

Vz . = * 360 = 104,82 zile

Vz . = * 360 = 97,07 zile

Vz . = * 360 = 123,42 zile

Vz . = * 360 = 180,96 zile

Vz . = * 360 = 185,12 zile

2 . Indicatorii rentabilitatii utilizarii activelor circulante, care sunt:

a) Rentabilitatea activelor circulante, pe seama profitului brut (Rac1):

Rac1 =

Rac1 = * 100 = 15,67%

Rac1 = * 100 = 20,25%

Rac1 = * 100 = 1,9%

Rac1 = * 100 = 2,19%

Rac1 = * 100 = 3,19%

b) Rentabilitatea activelor circulante, pe seama profitului net (Rac2):

Rac2 =

Rac2 =    * 100 = 11,93%

Rac2 = * 100 = 15,44%

Rac2 = * 100 = 1,54%

Rac2 = * 100 = 1,83%

Rac2 = * 100 = 2,68%

3 . Indicatorii intensitatii utilizarii activelor circulante, care sunt:

a) Active circulante la 1000 lei productie a exercitiului (AC/1000 lei PE), calculat astfel:

AC/1000 lei PE =

AC/1000 lei PE = * 1000 = 6034,1

AC/1000 lei PE = * 1000 = 5652,2

AC/1000 lei PE = * 1000 = 762,5

AC/1000 lei PE = * 1000 = 1251,8

AC/1000 lei PE = * 1000 = 1228,5

b) Active circulante la 1000 lei cifra de afaceri (AC/1000 lei CA), calculat astfel:

AC/1000 lei CA =

AC/1000 lei CA = * 1000 = 318,34

AC/1000 lei CA = * 1000 = 317,65

AC/1000 lei CA = * 1000 = 387,93

AC/1000 lei CA = * 1000 = 773,21

AC/1000 lei CA = * 1000 = 514,21

4 . Eliberarea absoluta, relativa si totala, indicatori calculati dupa cum urmeaza:

a) Eliberarea absoluta = Active circulante 1 - Active circulante 0

Ea

Ea

Ea

Ea

Ea

b) Eliberarea relativa =

Er = 5604076 - * 3,22 = 5594154

Er = 669337 - * 3,48 = 652622

Er = 9773601 - * 3,76 = 9756738

Er = 1231157 - * 2,96 = 1220248

Er = 1660935 - * 2,02 = 1652642

c) Eliberarea totala = Eliberarea absoluta + Eliberarea relativa

Et

Et

Et

Et

Et

Semnificatii: 0 - perioada precedenta; 1 - perioada curenta .

5 . Limitele fondului de rulment

Pentru a stabili o legatura intre fondul de rulment si stocuri, respectiv active circulante se calculeaza urmatorii doi indicatori:

a) Rata de acoperire a stocurilor =

R = = 0,85

R = = 0,94

R = = 0,54

R = = 0,46

R = = 0,20

b) Rata de acoperire a activelor circulante =

R = * 100 = 7,71%

R = * 100 = 3,52%

R = * 100 = 58,60%

R = * 100 = 25,23%

R = * 100 = 11,78%

Performanta activelor circulante

Tabelul nr . 6

Interpretarea rezultatelor obtinute

Numarul de rotatii arata de cate ori se rotesc activele circulante intr-un an . In perioada analizata numarul de rotatii creste in 2004 si se diminueaza in ultimii trei ani, aspect nefavorabil pentru firma .

Viteza de rotatie arata durata unei rotatii in zile . Indicatorul are o evolutie crescatoare in ultimii trei ani analizati, aspect care nu este benefic pentru intreprindere .

Rentabilitatea activelor circulante (pe seama profitului brut) arata cat profit brut se obtine prin utilizarea a 100 lei active circulante . Rata inregistreaza o evolutie descrescatoare, lucru datorat diminuarii profitului brut .

Rentabilitatea activelor circulante (pe seama profitului net) arata cat profit net se obtine prin utilizarea a 100 lei active circulante . Rata inregistreaza o evolutie descrescatoare, lucru datorat diminuarii profitului net .

Activele circulante la 1000 lei productie a exercitiului arata cati lei active circulante sunt necesari pentru a obtine 1000 lei productie a exercitiului . Indicatorul are o evolutie oscilanta .

Activele circulante la 1000 lei cifra de afaceri arata cati lei active circulante sunt necesari pentru a obtine 1000 lei cifra de afaceri . Indicatorul se diminueaza in 2004, iar in urmatorii trei ani are o evolutie crescatoare .

Eliberarea absoluta se calculeaza ca diferenta intre activele circulante aferente anului curent si activele circulante aferente anului anterior si reprezinta cresterea de la un an la altul . Evolutiv indicatorul se diminueaza semnificativ in 2005 (constituind eliberare), iar in 2004 creste foarte mult (constituind imobilizare) .

Eliberarea relativa inregistreaza in decursul celor cinci ani valori pozitive, reprezentand imobilizare .

Eliberarea totala se calculeaza prin insumarea eliberarii absolute cu cea relativa . In toti cei cinci ani inregistreaza valori pozitive, ceea ce este un aspect nefavorabil pentru firma .

Rata de acoperire a stocurilor are o evolutie crescatoare . Se mentine in limita normala, fiind mai mica decat 0,6 in decursul anilor 2005, 2006 si 2007, in ceilalti doi ani inregistrand valori peste limita normala .

Rata de finantare a activelor circulante inregistreaza valori pozitive datorita fondului de rulment care este mai mare decat 0 .

CAPITOLUL IV . PERFORMANTA MASURATA PRIN SISTEMUL DE RATE

In acest capitol:

Analiza ratelor de rentabilitate

Analiza structurii financiare

4 . 1 . ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

B . Colasse[47] asociaza notiunea de rentabilitate cu cea de profit, reflectand atitudinea unei intreprinderi de a degaja un rezultat exprimat in unitasi monetare .

Pentru a caracteriza activitatea societatilor comerciale se poate alcatui un sistem de rate[48] bazat in general pe raportul dintre efectul economic si efortul economic, definind in ultima instanta eficienta economica .

Sistemul de rate de rentabilitate cuprinde trei grupe:

rate de rentabilitate comerciala;

rate de rentabilitate economica;

rate de rentabilitate financiara .

4 . 1 . 1 . Ratele de rentabilitate comerciala

Ratele de rentabilitate comerciala se determina ca raport intre marjele de acumulare si cifra de afaceri sau valoarea adaugata, ele exprimand randamentul diferitelor studii ale activitatii intreprinderii la formarea rezultatului . Ele sunt urmatoarele:

Rata marjei comerciale (Rmc) =

R = = 0,06

R = = 0,02

R = = 0,04

R = = 0,05

R == 0,09

. Rata marjei brute de exploatare (Rmb) =

R = = 0,04

R = = 0,05

R = = 0,56

R == 0,41

R == 0,63

3 . Rata marjei nete (Rmn) =

R = = 0,04

R = = 0,01

R = = 0,01

R == 0,02

R == 0,02

4 . Rata marjei nete de exploatare (Rmne) =

R = = 0,05

R = = 0,07

R = = 0,03

R == 0,05

R == 0,03

5 . Rata marjei brute de autofinantare (Rmba) =

R = = 0,03

R = = 0,05

R = = 0,47

R == 0,49

R == 0,65

Ratele de rentabilitate comerciala

Tabelul nr . 7

Interpretarea rezultatelor obtinute

Rata marjei comerciale inregistreaza in perioada analizata o evolutie crescatoare, acest lucru datorandu-se cresterii vanzarilor de marfuri .

Rata marjei brute de exploatare are o evolutie crescatoare in ultimii trei ani ai perioadei studiate reflectand o crestere a productivitatii, insa in primii doi ani scade inregistrand valori negative .

Rata marjei nete exprima capacitatea intreprinderii de a realiza profit si de a face fata concurentei . In perioada analizata a inregistrat o diminuare continua .

Rata marjei nete de exploatare prezinta o evolutie variabila pe parcursul perioadei analizate, valoarea mai ridicata din anul 2004 datorandu-se cresterii rezultatului exploatarii fata de perioada precedenta; iar incepand cu anul 2005 aceasta rata are o tendinta de scadere .

Rata marjei brute de autofinantare masoara surplusul resurselor de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si/sau remunerarea actionarilor sai . Evolutia sa reflecta o crestere pe parcursul celor cinci ani de analiza, determinata de cresterea capacitatii de autofinantare .

4 . 1 . 2 . Ratele de rentabilitate economica

Ratele de rentabilitate economica masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate activitatii intreprinderii . In termeni reali ratele rentabilitatii economice trebuie sa remunereze capitalurile investite la nivelul ratei medii a dobanzii si in acelasi timp riscul economic pe care si l-au asumat posesorii capitalului . Acestea sunt:

1 . Rata excedentului brut de exploatare (Rebe) =

Pentru facilitarea calcului se utilizeaza, de obicei, la numitor activul total, iar la numarator se pot folosi si capitalurile investite, calculate dupa formulele de ai jos:

Capitaluri investite = Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung + Credite bancare pe termen scurt

Capitaluri investite = Active fixe brute + Necesarul de fond de rulment total + Disponibilitati

R = = 0,01

R = = 0,20

R = = 1,50

R == 1

R == 2,36

2 . Rata rentabilitatii economice (Re) =

R = = 0,16

R = = 0,24

R = = 0,02

R == 0,01

R == 0,06

Rata profitului net (Rpn) =

R = = 0,12

R = = 0,18

R = = 0,16

R == 0,03

R == 0,05

Ratele de rentabilitate economica

Tabelul nr . 8

Interpretarea rezultatelor obtinute

Rata excedentului brut de exploatare ofera o apreciere globala asupra rentabilitatii brute a capitalului investit, avand avantajul ca nu este afectata de politica de amortizare . In perioada analizata inregistreaza o evolutie ascendenta, valoarea mai mare din 2007 fiind o consecinta a cresterii rezultatului economic .

Rata rentabilitatii economice vizeaza in esenta eficienta capitalului alocat activitatii productive a firmei . Evolutia sa este una ascendenta pentru anul 2004 si una descendenta pe parcursul urmatorilor trei ani din intervalului studiat .

Rata profitului net este dependenta de structura firmei, de gradul de indatorare . Aceasta rata inregistreaza o crestere pentru anul 2004 si o diminuare continua pe parcursul urmatorilor ani .

4 . 1 . 3 . Ratele de rentabilitate financiara

Rata rentabilitatii financiare este definita ca fiind capacitatea intreprinderii de a realiza profit net, prin capitalurile proprii de care dispune la un moment dat . Aceasta rata arata remunerarea investitiei realizate de proprietarii unei intreprinderi prin aporturile de resurse efectuate de acestia sau a beneficiilor care le revin de drept, fiind cunoscuta si sub denumirea de rentabilitatea capitalurilor investite .

Rata rentabilitatii financiare se determina pe baza urmatoarei relatii de calcul:

Rata rentabilitatii financiare (Rfin) =

R = = 0,12

R = = 0,18

R = = 0,02

R == 0,03

R == 0,05

Rata de rentabilitate financiara

Tabelul nr . 9

Interpretarea rezultatelor obtinute

Rata rentabilitatii financiare prezinta o evolutie descrescatoare in ultimii ani ai perioadei studiate, determinata de diminuarea profitului net, o usoara crestere inregistrandu-se in anul 2004 . Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pe piata pentru a face mai atractive actiunile intreprinderii si a creste cursul lor .

4 . 2 . ANALIZA RATELOR STRUCTURII FINANCIARE

Aceste rate pun in evidenta structura de finantare a societatilor comerciale, prin raportul dintre sursele proprii de finantare si sursele imprumutate . Se calculeaza doua categorii de rate, si anume ratele echilibrului financiar si ratele de indatorare .

Se calculeaza dupa doua categorii de rate:

Ratele echilibrului financiar;

Ratele de indatorare .

4 . 2 . 1 . Ratele echilibrului financiar

Ratele echilibrului financiar se regasesc sub forma ratelor de finantare si a ratelor de lichiditate .

I . Ratele de finantare includ:

- Rata fondului de rulment (Rfm) =

Rfm = = 5,01

Rfm = = 1,72

Rfm = = 2,54

Rfm = = 2,25

Rfm = = 3,43

- Rata autofinantarii (Raf) =

NFR (Necesar de fond de rulment) = Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans - Datorii de exploatare - Venituri in avans

Raf = = 1,99

Raf = = 0,35

Raf = = 1,36

Raf = = - 4,62

Raf = = 34,79

- Rata de investire (Ri) =

Ri = = 0,19

Ri = = 2,34

Ri = = 0,33

Ri = Ri

- Rata finantarii activului economic (Rae) =

Rae == = 3,58

Rae = = 1,60

Rae = = 1,01

Rae = = 1,02

Rae = = 1,15

- Rata creditelor de trezorerie (Rcrt) =

Rctr = Rctr = Rctr Rctr = Rctr

II . Ratele de lichiditate cuprind:

- Rata lichiditatii generale (Rlg) =

Rlg = = 4,36

Rlg = = 1,26

Rlg = = 2,13

Rlg = = 2,11

Rlg = = 2,40

- Rata lichiditatii reduse (Rlr) =

Rlr = = 0,43

Rlr = = 0,20

Rlr = = 0,27

Rlr = = 0,76

Rlr = = 0,97

- Rata lichiditatii imediate (Rli) =

Rli = = 0,02

Rli = = 0,03

Rli = = 0,02

Rli = = 0,02

Rli = = 0,16

- Rata solvabilitatii pe termen lung (Rlg) =

Rlg == 5,19

Rlg = = 1,89

Rlg = = 1,85

Rlg = = 2,62

Rlg = = 2,76

Ratele structurii financiare

Tabelul nr . 10

Interpretarea rezultatelor obtinute

Rata fondului de rulment, fiind supraunitara, arata faptul ca activele imobilizate sunt finantate integral pe seama capitalurilor permanente . Aceasta rata are o evolutie variabila, in sensul ca in anii 2003, 2005 si 2007 inregistreaza o crestere, iar in 2004 si 2006 o diminuare .

Rata autofinantarii reflecta insuficienta surselor proprii pentru finantarea investitiilor noi in primii patru ani de analiza . Insa in anul 2007 se inregistreaza o crestere semnificativa a acestei rate, aspect favorabil pentru firma .

Rata de investire exprima marimea investitiei anuale raportata la marimea valorii adaugate realizate . Rata creste in anul 2004, insa in anii urmatori inregistreaza o diminuare semnificativa .

Rata finantarii activului economic reflecta capacitatea capitalului permanent de a finanta nevoia de fond de rulment si nevoile stabile in toti cei cinci ani de analiza, dat fiind faptul ca valoarea ei depaseste 1 . Referitor la evolutie se observa ca rata are tendinta de scadere pe parcursul celor cinci ani .

Rata creditelor de trezorerie arata gradul in care intreprinderea apeleaza la credite pe termen scurt pentru finantarea nevoilor curente . Deoarece firma nu a apelat la credite mai mici de un an in perioada analizata valoarea acestei rate este aceeasi, adica 0 .

Rata lichiditatii generale arata in ce procent datoriile pe termen scurt sunt acoperite de activele circulante, in toti cei cinci ani nivelul ratei depasind valoarea considerata normala de 1 . Rata are o evolutie variabila pe parcursul periadei analizate . .

Rata lichiditatii reduse arata cat din datoriile pe termen scurt sunt acoperite de creante si disponibilitati . In perioada de analiza rata se incadreaza in limitele normale, adica 0,5-1, doar in ultimii doi ani, in primii trei situandu-se sub aceasta limita normala .

Rata lichiditatii imediate arata in ce procent datoriile pe termen scurt sunt acoperite de disponibilitati . Aceasta rata se mentine constanta in anii 2003, 2005 si 2006, iar in 2007 inregistreaza o crestere, depasind nivelul atins in 2004 .

Rata solvabilitatii pe termen lung reflecta cat din datoriile pe termen lung sunt acoperite de activele totale . Fiind mai mare de 1,5 intreprinderea e capabila sa isi onoreze datoriile fata de terti .

4 . 2 . 2 . Ratele de indatorare

Ratele de indatorare includ:

1 . Rata levierului (L) =

L == 0,24

L = = 0,94

L = = 1,08

L = = 0,89

L = = 0,81

2 . Rata datoriilor financiare (Rdf) =

Rdf = Rdf = Rdf = Rdf = Rdf

3 . Rata independentei financiare (Rif) =

Rif = Rif = Rif = Rif

Rif = = 0,76

4 . Rata capacitatii de rambursare (Rcr) =

Rcr = Rcr = Rcr = Rcr

Rcr = = 5,55

5 . Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (Rpc) =

Rpc = = 0,28

Rpc = = 0,04

Rpc = = 0,05

Rpc = = 0,07

Rpc = = 0,02

6 . Rata medie a dobanzii (Rdbz) =

Ratele de indatorare

Tabelul nr . 11

Interpretarea rezultatelor obtinute

Rata levierului are o evolutie variabila, crescand in 2004 si 2005 scazand in 2006 si 2007 . Aceasta rata arata ca in perioada analizata la 100 lei capitaluri utilizate datoriile reprezinta 24, 94, 108, 89 si respectiv 81 lei .

Rata datoriilor financiare, dat fiind faptul ca firma nu are datorii financiare in perioada analizata, este aceeasi, adica 0 . Se mai poate spune ca rata se incadreaza in limite normale, fiind mai mica de 0,5 .

Rata capacitatii de rambursare exprima, in numar de ani, capacitatea intreprinderii de a rambursa datoriile pe termen lung . Tinand cont de faptul ca intreprinderea nu are datorii pe termen lung in primii doi ani si ultimii doi ani avuti in vedere valoarea ratei este 0 . In anul 2005 rata este de 5,55 ceea ce arata ca intreprinderea isi va putea rambursa datoriile pe terman lung in 5 ani .

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare are o evolutie descendenta cu o usoara crestere in anul 2005 . Valoarea ei fiind mai mica de 0,6 se poate spune ca firma nu se confrunta cu dificultati financiare .

Din prezentarea sistemului de rate se desprind cateva concluzii:

v    Cu toate ca numarul acestora este mare, ele reflecta performanta firmei respective;

v    In general modul lor de calcul nu prezinta dificultati;

v    La majoritatea ratelor sunt stabilite anumite limite de variatie ca fiind limite normale si care trebuie comparate cu situatiile de caz date, abaterile de la aceste valori normale constituie primul semn de situatii anormale la nivelul firmei;

v    Pe baza bilantului si a contului de profit si pierdere proiectati in calculele de afaceri viitoare se va cauta ca sistemul de rate sa inregistreze valori incadrabile in limitele normale .

In final prin intermediul tabelului de mai jos vom face o comparatie intre ratele calculate la societatea AGRO-SOMES S . A . Sebes in perioada 2003-2007 si nivelul mediu al ratelor in ramura industrie care este prezentat in lucrarea "Management financiar", scrisa de Mihaela Onofrei:

Tabelul nr . 12

Nivelul mediu al acestor rate este util in stabilirea plajei de variatie a indicatorilor utilizati in diagnosticul financiar . Luand in considerare activitatea la S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes pe cei cinci ani putem spune ca ratele calculate oscileaza, iar in comparatie cu ratele medii pe industrie sunt in general apropiate, exceptie facand durat medie de incasare a clientilor, rata de rotatie a stocurilor si rentabilitatea investitiei .

CAPITOLUL V . CONCLUZII SI PROPUNERI

O mai buna cunoastere a situatiei patrimoniului este strict necesara pentru a participa cu succes la viata economica si chiar sociala a unei intreprinderi . Prezenta lucrare urmareste stabilirea si analiza lucrarilor premergatoare privind intocmirea situatiilor financiare finale, intrucat acestea sunt cele mai importante si cel mai complexe documente ale contabilitatii, care "oglindesc" activitatea agentului economic . Titularul unui patrimoniu trebuie sa verifice situatia lui la o anumita perioada de timp, iar situatiile financiare finale sunt metoda prin care comerciantul evalueaza intreaga sa activitate pe parcursul unui exercitiu financiar .

Fiecare operatiune economico-financiara determina o modificare de volum sau de structura in patrimoniul intreprinderii . Aceasta modificare are o anumita valoare economica exprimata in bani . Indiferent de natura lor aceste operatiuni cu o valoare economica, pot fi redate in contabilitate ca o ecuatie intre doi termeni: unul de "iesire" iar celalalt de "intrare" . Altfel spus, fiecare operatie noua are un punct de plecare si unul de sosire in relatia sa cu patrimoniul in cauza . Aceste puncte de referinta, respectiv de origine si destinatie, sunt in esenta elemente patrimoniale care se modifica sub incidenta operatiunilor in cauza . Relatia dintre cele doua puncte este urmarea dublei reprezentari a patrimoniului, respectiv reprezentarea acestuia atat din punct de vedere economic cat si din punct de vedere juridic .

Bilantul este un document contabil de sinteza, parte a situatiilor financiare, indiferent daca acesta este intocmit la mijlocul sau la finalul exercitiului financiar . Celelalte componente ale situatiilor financiare detaliaza modificarile patrimoniale importante si modul de formare al rezultatelor .

Este deci o afirmatie viabila faptul ca, bilantul, prin functiile pe care le indeplineste, functii de asemenea enumerate in lucrarea de mai sus, ocupa un loc central in relevarea profitabilitatii / declinului economico-financiar al fiecarei unitati si desigur al S . C . AGRO-SOMES S . A . SEBES . Importanta sa este redata nu numai prin normele elaborate pentru intocrnirea sa ori prin formularele tipizate, strict obligatorii pentru toti agentii economici, ci si prin datele pe care acesta le include .

Pe baza situatiilor financiare si desigur a indicatorilor specifici acestora, se poate urmari activitatea desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar, atat la un moment dat prin bilant cat si printr-o oarecare dinamica cu ajutorul contului de profit si pierdere .

Obiectul lucrarii de fata il constituie situatiile financiare finale al societatii comerciale AGRO-SOMES S . A . Sebes, iar lucrarea este structurata in patru capitole .

Pentru a putea explica procesul de elaborare a lucrarilor pregatitoare de inchidere a exercitiului financiar a fost necesara tratarea unor aspecte din punct de vedere teoretic, dar si al altora din punct de vedere practic . Astfel, se face necesara prezentarea unui scurt istoric, definirea exacta a obiectului de activitate a societatii, bazele legale prin care acesta isi desfasoara activitatea, prezentarii structurilor organizatorice si a organigramei unitatii analizate, precum si a caracterizarii procesului de productie al unitatii, toate acestea regasindu-se in capitolul I .

Dupa o privire de ansamblu a activitatii societatii se trece la o prezentare sub aspect teoretic pentru a putea intelege si releva importanta intocmirii situatiilor financiare finale, in rolul lor de documente oficiale de gestiune . Este necesara prezentarea informatiilor generale cu privire la situatiile financiare anuale; aspecte generale privind notiunea de bilant, specificarea structurii, rolului si functiilor acestuia tocmai pentru a se sublinia importanta si locul centrat pe care acesta il ocupa in cadrul circuitului contabil; prezentarea contului de profit si pierdere si a notelor explicative precum si informatii referitoare la evaluarea currenta si evaluarea de bilant . Aceste informatii sunt relevate in capitolul II ale acestei lucrari .

Odata prezentate toate aceste aspecte se ajunge la esenta acestei lucrarii, si anume acceptiuni privind performanta intreprinderii, prezentarea situatiilor financiare concrete la S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes si calcularea pe baza acestora a indicatorilor de performanta (tabloul soldurilor intermediare de gestiune, performanta activelor fixe, performanta activelor circulante), care se regasesc in capitolul III .

Privita prin prisma situatiilor financiare elaborate, intocmite si verificate, situatia S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes, este mai putin buna, societatea se afla intr-un usor regres, aceasta se dovedeste prin scaderea patrimoniului net, a cifrei de afaceri, a numarului de salariati, a productiei exercitiului, fondului de rulment necesarului de fond de rulment si alti indicatori; chiar daca profitul net, total activ, capacitatea de autofinantare si alti indicatori au crescut . Ratele lichiditati si solvabilitati se mentin intre limitele normale acest fapt dovedind ca regresul nu este foarte mare

In capitolul IV am facut referire la performanta masurata prin sistemul de rate, facand o analiza a ratelor de rentabilitate si a structurii financiare .

Ca si propunere putem mentiona cea de extindere a activitatii, prin deschiderea unor sectii cu sigla unica a societatii .

O intreprindere nu poate fi viabila daca lucreaza in pierdere . Ca sa poata exista trebuie sa fie competitiva, fapt care impune eforturi financiare care au drept sursa profitul,de aceea propunem utilizarea soldurilor intermediare de gestiune care se calculeaza prin regruparea si restructurarea pozitiilor din contul de profit si pierdere, prezente in marea majoritate a lucrarilor de specialitate, inspirate din literatura franceza .

Indiferent care va fi insa viitorul societatii daca aceasta isi va extinde activitatea prin deschiderea cat mai multor puncte de lucru, necesitatea intocmirii si a elaborarii unor situatii financiare anuale va fi aceeati . Necesitatea intocmirii acestor documente reiese din faptul ca unitatile, indiferent de activitatea pe care o desfasoara trebuie sa se incadreze in reguli generale ale unei societati democratice deschise . Ori, una din regulile de baza ale democratiei este "transparenta", si deci, nu se poate ascunde in spatele confidentialitatii sau, cel putin nu integral . S . C . AGRO-SOMES S . A . Sebes va fi permanent nevoita sa furnizeze informatii despre activitatea desfasurata pentru a permite controlul societatii asupra acestor aspecte .

BIBLIOGRAFIE

Albu C . , Albu N . , Instrumente de management ale performantei, Editura Economica, Bucuresti, 2004 .

Bistriceanu D . Gh . , Lexicon de finante, banci, asigurari, vol . I-III, Editura Economica, 2001

Burja V . , Burja C . , Analiza economico-financiara, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003

Chirica Lefter, Curs complet de contabilitate si fiscalitate, vol . V, Editura Economica, Bucuresti, 1999

Colasse B . , Contabilitatea generala, traducere din limba franceza, Editura Moldova, Iasi, 1995

Colasse B . , Gestion financière de l'entreprise, Editura Presses Universitaires de France, Paris, 1993

Dobrota Nita (coordinator), Dictionar de economie, Editura Economica, Bucuresti, 1999

Eros L . , Pantea M . , Analiza situatiei financiare a firmei, Editura Economica, Bucuresti, 2001

Georgescu N . , Analiza bilantului contabil, Editura Economica, Bucuresti, 1999

Hada Teodor, Socol Adela, Teoria si practica bilantului, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003

Jianu Iulia, Evaluarea, prezentarea si analiza performantei intreprinderii, Editura CECCAR, Bucuresti, 2007

Niculescu M . , Lavelette G . , Strategii de crestere economica, Editura Economica, Bucuresti, 1999

Oprea C . , Ristea M . , Bazele contabilitatii, Editura Genicod, Bucuresti, 2002

Oprea C . , Ristea M . , Bazele contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995

Oprean I . , Intocmirea si audierea bilantului contabil, Editura Intelcredo, Deva, 1997

Patriche D . si altii, Bazele organizarii si conducerii activitatii agentilor economici, Editura Intelcredo, Deva, 1999

Pantea I . P . si Oprean I . , Intocmirea si audierea bilantului contabil, Editura Intelcredo, Deva, 1997

Popa A . , Danet A . , Danet D . , Management financiar, Editura Economica, Bucuresti, 2001

Ristea M . , Cucu C . , Lazarescu C . , Contabilitatea intreprinderii, vol . I, Editura Margaritar, Bucuresti, 1999

Ristea M . , Lungu C . , Jianu I . , Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Intemationale de Contabilitate . Prezentarea situatiilor financiare, Editura Ceccar, Bucuresti, 2004

Staicu C . , Contabilitate financiara - armonizata cu Directivele Europene, Editura Ceccar, Bucuresti, 2002

Todea N . , Contabilitatea financiara -curs universitar-, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2006,

Todea N . , Contabilitate aspecte teoretice si aplicatii practice, Editura, Aeternitas, Alba Iulia, 2002

Voica V . , Contabilitatea principii si aplicatii practice privind noul sistem de contabilitate, Editura Euronion, Bucuresti, 1993

* Dictionarul explicativ al limbii romane, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996

* Dictionarul explicativ al limbii romane, Editura Academia Romana, Bucuresti, 1975

* Standardele Internationale de Contabilitate, Editura Economica, Bucuresti, 2000

Site-uri web

www . mfinante . ro - Ministerul Finantelor Publice

Acte normative

1. Legea contabilitatii nr . 82, din 24 decembrie 1991, publicata in Monitorul Oficial nr . 629/2002, republicat contabilitatii republicata (modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr . 61/2001)
2. Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a Comisiei Economice Europene aprobate prin OMFP 1752/2005
3. Ordinul nr . 94, din 29 ianuarie 2001, pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, publicata in Monitorul Oficial nr . 85/2001

LISTA ANEXELOR

Se anexeaza urmatoarele documente:

1. Bilantul prescurtat incheiat la data de 31 decembrie 2007
2. Contul de profit si pierdere incheiat la data de 31 decembrie 2007
3. Date informative incheiate la data de 31 decembrie 2007
4. Situatiile fluxurilor de trezorerie la data de 31 decembrie 2007
5. Notele explicative la situatiile financiare anuale incheiate la data de 31 decembrie 2007
6. Balanta de verificare la data de 31 decembrie 2007
7. Bilantul prescurtat incheiat la data de 31 decembrie 2006
8. Contul de profit si pierdere incheiat la data de 31 decembrie 2006
9. Bilantul prescurtat incheiat la data de 31 decembrie 2005
10. Contul de profit si pierdere incheiat la data de 31 decembrie 2005
11. Bilantul prescurtat incheiat la data de 31 decembrie 2004
12. Contul de profit si pierdere incheiat la data de 31 decembrie 2004