Contabilitate
Evaluarea initiala - valoarea de utilitate, costul de achizitii, costul de productie - valori contabile de intrareEvaluarea la intrare se intemeiaza pe costul istoric calculat pe baza documentelor justificative, care capata statutul de valoare contabila de intrare sau valoare la prima inregistrare. In mod concret, valoarea contabila de intrare se identifica cu: a) Valoarea de utilitate pentru bunurile intrate prin aport in natura, obtinute cu titlu gratuit sau prin donatie. Ea se stabileste in functie de pretul pietei, utilitatea bunului pentru intreprindere, starea si amplasarea sa. O asemenea valoare este asimilata costului de achizitie. b) Costul de achizitie pentru bunurile procurate cu titlu oneros. Costul de achizitie este format din pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport - aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrare in gestiune a bunului respectiv. c) Valoarea de productie sau costul de productie pentru bunurile produse in unitatea patrimoniala. Costul de productie cuprinde costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie atasate rational (proportional cu gradul de folosire a activitatii) bunului produs in societatea comerciala. Cheltuielile generale de administratie, cheltuielile de desfacere si cele financiare, de regula, nu se includ in costurile de productie. Pot fi incluse dobanzile aferente perioadei de fabricatie, in cazul bunurilor materiale si lucrarilor cu ciclu lung de fabricatie. Pentru titlurile de valoare - de participare, imobilizate, mobiliare, de plasament - valoarea de achizitie sau costul de achizitie este egala cu pre]ul de cumparare la care au fost dobandite sau determinata prin termenii contractuali. Cheltuielile fiscale si accesorii se exclud, ele fiind inscrise direct in cheltuieli de exploatare ale exercitiului. Creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominala, egala cu suma de lichiditati sau echivalente de lichiditati ce se vor incasa sau plati in schimbul lor. In cazul cheltuielilor si veniturilor, valoarea contabila este cea asociata elementelor de activ si pasiv cu care intra in corespondenta. Veniturile sunt evaluate, dupa caz, in acelasi timp ca o crestere de activ (deci cu valoarea creantei sau lichiditatii in cazul vanzarilor si costul de productie al stocurilor sau imobilizarilor) sau ca o diminuare de pasiv. Cheltuielile sunt evaluate, dupa caz, ca o crestere a pasivului (in cazul angajamentelor) sau o diminuare a activului (in cazul consumurilor stocate). Pentru bunurile intrate exprimate in moneda straina, valoarea acestora este convertita in lei la cursul zilei cand a avut loc operatia.
Evaluarea la iesire La data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau contabila. Daca bunuri de natura stocurilor si titlurilor de valoare similare sau identice au valori de intrare diferite si nu exista posibilitatea identificarii valorilor de intrare, evaluarea la iesire se poate face, dupa caz, pe baza costului mediu ponderat, dupa metoda primul intrat - primul iesit sau dupa metoda ultimul intrat - primul iesit. Decizia apartine agentului economic, criteriul de alegere fiind relevanta si evaluarea credibila. Evaluarea la inventar Evaluarea la inventar se intemeiaza pe valoarea actuala, care capata statutul de valoare de inventar si opereaza in evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii lor. Valoarea actual este stabilita in functie de utilitatea bunului in economia intreprinderii si pretul pietei. Pentru estimarea unei asemenea valori se utilizeaza referintele si tehnicile cele mai adecvate, cum sunt: preturile de piata, baremele, mercurialele, indicii specifici de preturi. Valoarea de utilitate a creantelor si datoriilor se stabileste in functie de valoarea lor probabila de incasat, respectiv de plata, stabilita in functie de termenii clauzelor din contract (dobanzi sau disconturi).Necesitatea evaluarii elementelor patrimoniale la valoarea de inventar porneste de la realitatea potrivit careia valoarea de intrare bazata pe costul de origine are numai o valoare istorica. Orice schimbare semnificativa dupa intrare in valoarea reala a bunurilor tinde sa faca costul de origine inselator in luarea deciziei. Evaluarea la bilant Evaluarea la bilant se intemeiaza pe valoarea neta contabila calculata pe baza valorii contabile de intrare diminuata cu amortizarile si provizioanele pentru deprecieri. Rezultatul este acelasi si in conditiile in care se compara valoarea contabila de intrare cu valoarea de inventar, cu retinerea in evaluare a valorii celei mai mici in cazul activelor si valorii celei mai mari in cazul pasivelor. In aceste conditii, pentru elementele de activ diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea contabila nu se inregistreaza in contabilitate, acestea mentinandu-se la valoarea de intrare. Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila se inregistreaza pe seama cheltuielilor prin intermediul amortizarilor, in cazul activelor amortizabile (deoarece deprecierea este ireversibila) si pe calea provizioanelor pentru deprecieri, in cazul activelor neamortizabile (deoarece deprecierea este reversibila). Se precizeaza ca activele raman mai departe inregistrate la valoarea contabila sau de intrare. Pentru elementele de pasiv, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente se mentin la o valoare de intrare. Diferentele constatate in plus - deocamdata solutia este numai teoretica, nu si practica - se inregistreaza in contabilitate pe seama cheltuielilor prin constituirea de provizioane pentru cresteri reversibile privind valoarea pasivelor, valoarea acestor elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
|