Contabilitatea creantelor si a datoriilor

CONTABILITATEA CREANTELOR SI A DATORIILOR

Mai este cunoscuta si sub denumirea de cea a decontarilor cu tertii. Desfasurarea activitatilor economice genereaza creante cunoscute sub forma de drepturi si datorii, atat pentru persoane fizice sau juridice, din exteriorul societatii, cat si cu persoane fizice din interiorul societatii.

Creantele reprezinta drepturi ale unor persoane denumite creditori, de a pretinde de la alte persoane denuimite debitori de a le restitui contravaloarea unor bunuri lucrari sau serivicii; sunt elemente patrimoniale de activ.

Datoriile reprezinta surse atrase la finantarea societatii si reprezinta angajamente financiare ale debitorilor cu privire la sume de bani sau bunuri cuvenite creditorilor, sunt elemente patrimoniale de partid.

Dupa continutul economic si obiectul lor creantele pot fi:

1. creante asupra furnizorilor generate de avansurile si sconturile acordate, anticipat de catre cumparator

2. creante asupra clientilor pentru produsele vandute lucrarile executate si serviciile prestate

3. creante generate de detinerea unor bilete la ordin bonuri de tezaur, si altele

4. diverse creante asupra debitorilor provenite din operatiuni necomerciale

Dupa continutul economic si obiectul lor datoriile pot fi:

datorii fata de furnizorii de bunuri, lucrari si servicii

datorii fata de clienti pentru avansurile primite de acestia

datorii fata de buget privind plata impozitelor si varsamintelor

datorii fata de asigurarile si protectia sociala

datorii fata de personalul angajat privind drepturile cuvenite pentru acestia pentru munca prestata

datorii din efecte de comert

datorii fata de actionari

alte datorii

In functie de termenul lor de decontare, obligatiile si creantele prezentate sunt pe termen scurt (sub un an de la data inregistrarii acestora), ele fiind cunoscute si sub denumirea de decontari curente de exploatare sau decontari cu tertii.

Creantele si datoriile sunt evaluate si se inregistreaza in contabilitate in momentul aparitiei acestora la valoarea lor nominala. Valoarea de utilitate a creantelor si a datoriilor se stabileste in functie de valoarea lor probabila de incasat, respectiv de plata.

Creantele si datoriile in devize se inregistreaza in contabilitate in lei la cursul de schimb in vigoare, stabilit de Banca Nationala a Romaniei, la data efectuarii operatiilor. Existenta unor diferente de curs valutar intre data inregistrarii creantelor si datoriilor in devize si data incasarii, respectiv a platilor, se inregistreaza ca venituri (prin contul 765 "Venituri din diferente de curs valutar") sau cheltuieli financiare (prin contul 665 "Cheltuieli din diferenta de curs valutar"), dupa caz.

Principalelele documente justificative ce consemneaza nasterea si stingerea acestora sunt: facturile, chitantele, ordinele de plata, filele CEC, biletele la ordin, titlurile executorii, deciziile de imputare, procesele verbale, declaratiile de subscriere, statele de plata, listele de plata chenzinare, listele de plata pentru acordarea concediilor de odihna, situatiile de calcul centralizatoare, deconturile lunare, devizele si situatiile de lucrari privind decontarea acestora.

Contabilitatea sintetica a datoriilor si a creantelor se realizeaza prin conturile clasei a 4-a ale planului de conturi ce poarta denumirea "Conturi de terti" si care se delimiteaza prin urmatoarele grupe:

● grupa 40 "Furnizori si conturi asimilate"

● grupa 41 "Clienti si conturi asimilate"

● grupa 42 "Personal si conturi asimilate"

● grupa 43 "Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate"

● grupa 44 "Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate"

● grupa 45 "Grup si asociati"

● grupa 46 "Debitori si creditori diversi"

● grupa 47 "Conturi de regularizari si asimilate"

● grupa 48 "Decontari in cadrul unitatii"

● grupa 49 "Provizioane pentru deprecierea creantelor"

DATORIILE COMERCIALE FATA DE FURNIZORI

In general in urma achizitiilor de bunuri si servicii, unitatea patrimoniala isi creeaza datorii comerciale catre furnizori. Conturile mai importante sunt 401 "Furnizori", si 404 "Furnizori de imobilizari". Dupa functia contabila acestea sunt conturi de pasiv. Ele se crediteaza cu valoarea datoriilor comerciale create fata de furnizori si se debiteaza la stingerea acestora, prin diferitele modalitati de plata fata de acestia. Soldul creditor reflecta sumele datorate furnizorilor, datoriile inregistrate la un moment dat.

Decontarile pentru munca prestata sub forma datoriilor salariale si a altor operatii asimilate - datoriile salariale. Se utilizeaza mai multe conturi dar contul principal prin care se evidentiaza salariul este 421 "Personal - salarii datorate". Acesta se utilizeaza in scopul urmaririi evidentei decontarilor cu personalul, pentru salarii datorate de unitatea acestuia, inclusiv a adaosurilor, a indexarilor, si a premiilor achitate din fondul de salariu. Se crediteaza cu salariile lunare, precum si cu alte drepturi cuvenite personal, se debiteaza cu retinerile din salarii, precum si cu salariile lunare nete achitate personalului. Soldul creditor, reflecta sumele neachitate datorate personalului.

Inregistrarea contabila a salariilor brute ce se acorda la sfarsitul lunii este:

641 "Cheltuieli cu salariile personalului"(A) = 421 "Personal - salarii datorate"

In cadrul decontarilor salariale, unitatile patrimoniale intra in relatii si cu institutiile de specialitate pe linia protectiei sociale a asigurarilor sociale de stat si a asigurarilor sociale de sanatate. Cu aceasta ocazie se constituie mai multe fonduri cu destinatie speciala. Aceste fonduri sunt cotributia pentru asigurarile sociale (personalul achita 9,5% aplicat la salariul brut individual, si 22% aplicat la salariul net, suma pe care o plateste unitatea), contributia pentru fondul asigurarilor sociale de sanatate (personalul 7,5 % procent aplicat la salariului brut individual, 7% unitatea), contributia pentru fondul de somaj (personal 1%, unitatea 3%).

Alte impozite importante:

impozitul pe profit, este datorat bugetului de stat pentru profitul realizat in conditiile stabilite prin lege. Se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale legale (16% asupra profitului brut obtinut de agentul economic) si se vireaza trimestrial pana la data de 25 a lunii urmatoare pentru perioada calculata. In acest sens se utilizeaza contul bifunctional 441 "Impozitul pe profit". Se crediteaza cu sumele calculate ca fiind datorate bugetului de stat, si se debiteaza cu contravaloarea impozitelor virate la buget. Soldul creditor exprima sume datorate bugetului de stat, reprezentand impozitul pe profit. Soldul debitor reflecta creante, respectiv sume virate in plus la bugetul de stat ca impozit pe profit.

impozitul pe salariu, se aplica 16% asupra salariilor brute datorate personalului. La sfarsitul lunii, impozitul pe salariu se inregistreaza ca datorie care se vireaza la bugetul de stat in luna urmatoare, odata cu ridicarea din banca a numerarului necesar, dupa caz, sau a alimentarii cardurilor angajatilor, necesar acordarii chenzinei a 2-a personalului angajat. Se utilizeaza contul 444 "Impozit de salariu" (pasiv). Se crediteaza cu contul "Impozit pe salariu" calculat si datorat bugetului de stat, se calculeaza la plata acestuia la bugetul de stat. Soldul este creditor si reflecta impozitul pe salarii, neachitat, la bugetul de stat.

CONTABILITATEA TVA-ULUI

TVA-ul reprezinta un important impozit indirect suportat de consumatorul final si achitat la bugetul de stat de catre intreprinderile vanzatoare de produse sau prestatoare de servicii. Valoarea adaugata se calculeaza ca o diferenta intre valoarea bunurilor produse sau a serviciilor prestate de catre o unitatea economica si cea a bunurilor si serviciilor utilizate pentru realizarea lor, denumite cosumuri intermediare. In cadrul procesului de productie al bunurilor materiale, unitatea economica efectueaza achizitii, platind furnizorul odata cu pretul de achizitie si cota de TVA - 19%, denumita TVA deductibil. In situatia vanzarilor de produse sau a prestarii de produse catre clienti, toate unitatile platitioare de TVA se gaseste iar in situatia de furnizor, incasand alaturi de valoarea de livrare a bunurilor si TVA aferent de 19%, ce poarta denumirea de TVA colectat si de aici rezulta:

Referat: Functiunile intreprinderii Referat: Profesia de vanzator

daca totalul TVA-ului colectat in cursul lunii este mai mare decat totalul TVA-ului deductibil in cursul lunii, diferenta rezultata va reprezenta TVA de plata la bugetul de stat

daca totalul TVA-ului colectat este mai mic (situatia inversa), diferenta rezultata o va reprezenta TVA de recuperat de la bugetul de stat

Alte documente utilizate pentru calculul TVA: in cursul lunii sunt inregistrate si contabilizate documente cum ar fi factura fiscala, chitanta fiscala, bonul fiscal si altele, jurnalul pentru cumparari (prin totalizarea acestuia rezulta totalul TVA-ului deductibil), jurnalul pentru vanzari.

Conturi utilizate:

4426 "TVA deductibil"

4427 "TVA colectat"

4428 "TVA neexigibil"

4423 "TVA de plata"

4424 "TVA de recuperat"

Primul cont 4426 "TVA deductibila", dupa continutul economic este un cont de creanta, este de activ, si cu ajutorul lui se tine evidenta TVA-ului inscris pe facturile de achizitii. Se debiteaza in cursul lunii cu TVA-ul incris pe facurile furnizorilor si se crediteaza la sfarsitul lunii in corespondenta cu 4427 "TVA colectat". Nu prezinta sold nici la inceput nici la sfarsit.

Contul 4427 "TVA colectat" este un cont de datorii pe termen scurt, este de pasiv. Cu ajutorul acestui cont se realizeaza evidenta sumelor datorate de unitatea patrimoniala catre bugetul de stat reprezentand TVA aferenta vanzarii de bunuri materiale, prestarilor de servicii, sau executarilor de lucrari. Se crediteaza cu sumele reprezentand TVA-ul inscris pe facturile de livrari de bunuri materiale. Se debiteaza la sfarsitul lunii prin inchiderea lui prin contul 4426, si de asemena 4423 TVA de plata. Nu prezinta sold.

Contul 4423 "TVA de plata" este cont de datorii pe termen scurs. Este cont de pasiv. Se crediteaza numai la sfarsitul lunii cu sumele reprezentand diferentele dintre TVA colectata mai mare, adica rulajul creditor, si TVA deductibila mai mica, adica rulaj creditor. Se debiteaza cu platile facute catre bugetul de stat si eventualele penalitati. Soldul este creditor si reflecta TVA exigibila la plata, datorata bugetului de stat.

Contul 4424 "TVA de recuperat" este cont de creanta, ca atare este cont de activ. Se debiteaza la sfarsitul lunii cu sumele reprezentand diferentele dintre TVA deductibila mai mare - rulajul debitor, si TVA colectata mai mica - rulajul creditor. Se crediteaza cu sumele reprezentand TVA incasate de la bugetul statului pe baza cererilor depuse de rambursare sau cu TVA-ul de recuperat, compensata in lunile urmatoare cu TVA de plata. Soldul este debitor si reflecta TVA de recuperat de la bugetul statului.

Contul 4428 "TVA neexigibila" este un cont bifunctional. Functioneaza ca un cont de activ cand exprima creante privind TVA, in cazul cumpararilor de bunuri de servicii cu plata in rate sau cand acestea nu sunt insotite de facturile furnizorilor. Functioneaza ca un cont de pasiv cand exprima datorii pe termen scurt privind TVA in cazul vanzarilor de bunuri si servicii cu plata in rate sau cand acestea nu sunt insotite de facturi, precum si in cazul unitatilor comerciale cu amanuntul pentru inregistrarea stocurilor de marfuri incluse in pretul de vanzare cu amanuntul. Se crediteaza cu sumele prezentand TVA neexigibila aferenta vanzarilor (cand nu se pot intocmi facturi), marfurilor existente in stoc in cadrul unitatilor cu amanuntul, precum si cu TVA devenita exigibila. Se crediteaza cu TVA devenita exigibila in cursul perioadei precum si cu TVA neexigibila aferenta achizitiilor de bunuri, lucrari sau servicii. Soldul acestui cont poate fi fie creditor, in situatia cand exprima datorii nexigibile privind TVA, fie debitor, atunci cand exprima creantele neexigibile privind TVA.

CONTABILITATEA TREZORERIEI

Trezoreria este ansamblul activitatilor financiare efectuate de unitatea patrimoniala in scpoul obtinerii mijloacelor banesti necesare in bune conditiuni, a activitatii economice.

Trezoreria unitatii patrimoniale reprezinta acea parte a patrimoniului care cuprinde gestionarea titlurilor de plasament, a disponibilitatilor banesti aflate in conturile bancare si in caseria unitatii, precum si a creditelor bancare pe termen scurt.

Functia contabila a conturilor - in general sunt conturi de activ.

Evidenta disponibilului bancar este tinuta prin intermediul 512 "Conturi la banci", dezvoltat pe conturile sintetice de gradul al 2-lea, 5121 "Conturi la banci in lei", 5124 "Conturi la banci in devize".

Evidenta numerarului aflat in casieria unitatii prin intermediul 531 "Casa",dezvlotat pe conturile sintetice de gr al 2-lea, 5311 "Casa in lei", 5314 "Casa in devize". Sunt conturi de activ. Se debiteaza cu disponibilul ce alimenteaza contul respectiv, si se crediteaza cu platile efectuate. Soldul este debitor si reflecta valoarea disponibilului existent la un moment dat.

519 "Credite bancare pe termen scurt" este un cont de pasiv. Se crediteaza cu creditele bancare pe termen scurt, acordate de banca pentru nevoi temporare precum si cu dobanzile aferente, se debiteaza cu creditele bancare pe termen scurt, restituite bancii finantatoare precum si cu dobanzile achitate, iar soldul reflecta creditele bancare pe termen scurt nerestituite.

Contul 541 "Acreditive", este o modalitate de plata a furniozorului prin care se deschide o linie de creditare aflata la dispozitia acestuia. Se desprinde din contul curent al unitatii, este cont de activ. Se dezvolta pe doua conturi sintetice de gradul II: 5411 "Acreditive in lei", 5412 "Acreditive in devize".

EXEMPLE APLICATIVE privind contabilitatea DATORIILOR, CREANTELOR si a TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA

Aplicatia 1

1)     La unitatea cu ridicata se inregistreaza receptia marfurilor aprovizionate pe baza de factura la costul de achizitie de 100.000 lei, TVA 19%:

= 401 "Furnizori" 119.000

371 "Marfuri"               100.000

4426 "TVA deductibila"           19.000

(+A)                              (+P)

2) Se inregistreaza achitarea pe baza de ordin de plata si extras de cont a facturii reprezentand marfurile aprovizionate:

401 "Furnizori"           =5.121"Conturi la banci in lei" 119.000

__________ ______ ____ __

(-P) (+P)

3) Se inregistreaza livrarea catre clienti a marfurilor aprovizionate, la costul de achizitie de 100.000 lei cu un adaos comercial de 30% si TVA inscrisa in factura 19%:

__________ ______ ____ _____________

411 "Clienti" = % 154.700

707"Venituri din vanzarea marfurilor" 130.000

4427 "TVA colectata" 24.700

__________ ______ ____ _____________

(+A)                   (+P)

4) Pentru plata contravalorii marfurilor in valoare de 130.000 lei, T.V.A. 19%, clientul emite un ordin de plata, pe care banca il onoreaza. Se inregistreaza alimentarea contului bancar la unitatea vanzatoare, pe baza extrasului de cont.

__________ ______ ____ _________________

5.121"Conturi la banci in lei" == 411 "Clienti" 154.700

(+A)       (-A)

5)     In ipoteza ca pe parcursul lunii nu au loc si alte operatiuni de vanzari si cumparari, la sfarsitul lunii se inregistreaza regularizarea TVA:

24.700 > 19.000

TVA colectata > TVA deductibila T TVA de plata la bugetul statului.

4427 "TVA colectata" (-P)      = % 24.700

4426 "TVA deductibila" (-A) 19.000

4423 "TVA de plata (+P) 5.700

6)       Se inregistreaza plata catre bugetul de stat a TVA datorata pe baza decontului de TVA, a ordinului de plata emis bancii si a extrasului de cont:

4423 "TVA de plata" = 5121 "Conturi la banci in lei" 5.700

(-P)                                (-A)

Aplicatia 2

1)       Se inregistreaza receptia unui mijloc de transport de la un furnizor din tara la pretul de cumparare 195.000 lei la care se adauga 5.000 lei cheltuieli de transport incluse in factura si 38.000 lei contravaloarea TVA:

=404 "Furnizori de imobilizari" 238.000

2133 "Mijloace de transport"              200.000

4426 "TVA deductibila"                                               38.000

(+A)                               (+P)

2)       Se inregistreaza achitarea furnizorului pe baza ordinului de plata si a extrasului de cont:

404 "Furnizori de imobilizari" = 5121 "Conturi la banci in lei" 238.000

(-P)                    (-A)

3)          Se inregistreaza vanzarea unui utilaj la pretul de livrare 30.000 lei, TVA 19%:

461 "Debitori diversi" = % 35.700

7583 "Ven. din v.act.si op.de cap." 30.000

4427 "TVA colectata" 5.700

(+A)                   (+P)

4)          Se inregistreaza incasarea prin banca, a contravalorii mijlocului fix livrat unui agent economic:

5121 "Conturi la banci in lei" = 461 "Debitori diversi"        35.700

(+A)                               (-A)

5)     In ipoteza ca pe parcursul lunii nu au loc si alte operatiuni de vanzari si cumparari, la sfarsitul lunii se inregistreaza regularizarea TVA:

38.000 > 5.700

TVA deductibila > TVA colectata T TVA de recuperat de la bugetul statului

__________________ __________ ______ ____ ____

=4426 "TVA deductibila" (-A) 38.000

4427 "TVA colectata" (-P)                  5.700

4424 "TVA de recuperat" (+A) 32.300

____________________ __________ ______ ____ ____

6) Daca potrivit deconturilor TVA intocmite pe o perioada de 3 luni consecutiv, sumele datorate bugetului de stat nu acopera integral taxa deductibila (Rulaj creditor cont 4427 "TVA colectata" < Rulaj debitor cont 4426 "TVA deductibila") unitatea patrimoniala poate recupera TVA de la bugetul statului, efectuandu-se inregistrarea contabila:

_____ _______ ______ ______

5121 "Conturi la banci in lei" = 4424 "TVA de recuperat"

(+A)                                           (-A)

In celelalte cazuri, recuperarea TVA se realizeaza in primul rand prin compensarea cu sumele datorate de TVA in lunile urmatoare.

Exemple aplicative privind contabilitatea trezoreriei agentilor economici

1)       Pe baza ordinului de plata si a extrasului de cont se inregistreaza plata unei facturi reprezentand marfuri achizitionate, prin contul de banca in devize cu diferente de curs, astfel:

● la data aparitiei datoriei: 2000 Euro x 3,7 lei/Euro = 7.400 lei

CAZUL A: la data platii datoriei: 2000 Euro x 3,8 lei/Euro = 7.600

__________ ______ ____ _______

% =5124 "Conturi la banci in devize" 7.600 lei

401 "Furnizori" (-P)                            (-A) 7.400 lei

665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar" (+A) 200lei

CAZUL B: la platii datoriei 2000 Euro x 3,35 lei/Euro = 6.700 lei

401 "Furnizori"           = % 7.400 lei

(-P)                              5124 "Conturi la banci in devize" (-A) 6.700 lei

765 "Venituri din diferente de curs valutar" (+P) 700 lei

__________ ______ ____ _____ _______ ______ _________

2)     Pe baza ordinului de plata intocmit de client si a extrasului de cont se inregistreaza contravaloarea in devize a unor produse finite livrate prin contul la banca cu diferente de curs, astfel:

● la data aparitiei creantei: 1000 Euro x 3,8 lei/Euro = 3.800 lei

CAZUL A: La data incasarii creantei: 1000 Euro x 3,6 lei/Euro = 3.600

% = 411 "Clienti" 3.800lei

5124 "Conturi la banci in devize" 3.600lei

665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar" 200lei

(+A)                               (-A)

CAZUL B: la data incasarii creantei: 1000 Euro x 3,85 lei/Euro = 3.850

__________ ______ ____ _

5124 "Conturi la banci in devize"     = % 3.850 lei

(+A) 411 "Clienti"(-A) 3.800 lei

765 "Venituri din diferente 50 lei

de curs valutar" (+P)

__________ ______ ____ _

3)     Inregistrarea la sfarsitul exercitiului a diferentelor de curs valutar favorabile sau nefavorabile, dupa caz, la disponibilitatile in valuta existente in contul bancar in devize:

● la data inregistrarii disponibilitatii in valuta: 2000 Euro x 3,5 lei/Euro = 7.000 lei

CAZUL A: Diferente favorabile la sfarsitul exercitiului financiar: 2000 Euro x 3,75 le/Euro = 7.500 lei

5124 "Conturi la banci in devize" =765 "Venituri din diferente     

(+A)                           de curs valutar" (+P) 500 lei

CAZUL B: Diferente nefavorabile la sfarsitul exercitiului financiar: 2000 Euro x 3,25 lei/Euro = 6.500 lei

__________ ______ ____ ______

665 "Cheltuieli din diferente de = 5124 "Conturi la banci in devize"

curs valutar"  (+A) (-A) 500 lei

4)     Inregistrarea acordarii unui credit bancar pe termen scurt de 500.000 lei:

5121 "Conturi la banci in lei" = 5191 "Credite bancare pe termen scurt" 500.000lei

(+A)                               (+P)

__________ ______ ____ __________

5)     Achitarea facturii furnizorului de materii prime, ulterior receptiei, pe baza de chitanta in numerar 1000 USD la cursul zilei de 2,450 lei/USD:

401 "Furnizori" = 5314 "Casa in lei" 2.450 lei

(-P)                           (-A)

6)     Incasarea contravalorii marfurilor livrate clientilor, pe baza de chitanta intocmita, in numerar 1.000 $ la cursul zilei de 2,4234 lei/$:

_____ _______ ______ _______ _____ _______ ______ _________

5124 "Conturi la banci in lei" = 411 "Clienti" 2.423lei

7)     Deschiderea unui acreditiv de 200.000 lei:

581 "Viramente interne" = 5121 "Conturi la banci in lei"   200.000

5411 "Acreditive in lei" = 581 "Viramente in lei" 200.000 lei

(+A) (-A)

8)     Plata prin acreditiv a marfurilor achizitionate la pret de cumparare 15.000 lei:

______________ __________ ______ ____ ___

401 "Furnizori"           = 5411 "Acreditive in lei"15.000 lei

(-P) (-A)

__________ ______ ____ __

9)     Virarea in contul de disponibilitati banesti, a acreditivului neconsumat ce si-a incheiat valabilitatea:

581 Viramente interne"         =5411 "Acreditive in lei" 185.000lei

5121 "Conturi la banci in lei" = 581 "Viramente interne" 185.000

(+A) (-A)

__________ ______ ____ ___

10)  Rambursarea la termen a creditului bancar pe termen scurt de 500.000 lei:

_____ _______ ______ ______________ __________ ______ ____ __

5191 "Credite bancare pe termen scurt" = 5121 "Conturi la banci in lei"  500.000lei 500.000lei

(-P)                               (-A)

_____ _______ ______ ______________ __________ ______ ____ __

11)  In urma livrarii de marfuri la pret de vanzare 20.000 lei, TVA 19%, unitatea comerciala acorda credit comercial clientului acceptand un efect comercial (o cambie, o trata sau un bilet la ordin). Pana la primirea acestuia se efectueaza inregistrarea:

_____ _______ ______ ____________

413 "Efecte de primit"           = 411 "Clienti" 23.800 lei

____________________ __________ ______ ____ _

(+A)                               (-A)

12)  Se primeste de la client efectul comercial completat pentru suma de 23.800 lei:

___________________ __________ ______ ____ ___

511 "Valori de incasat" = 413 "Efecte de primit" 23.800 lei

(+A)                               (-A)

___________________ __________ ______ ____ __

13)  Incasarea efectului comercial prin contul bancar:

5121 "Conturi la banci in lei" = 511 "Valori de incasat" 23.800 lei

(+A)                   (-A)

Subiectele de aplicatii PENTRU EXAMEN se refera in principal la:

intocmirea bilantului contabil

modificarile bilantiere

forma si structura contului: care poate fi 301 materii prime, 401 - furnizori, 5121 caonturi la banci in lei, 5311 casa in lei

stornarea in contabilitate: in negru sau in rosu

analiza contabila : cele 4 etape + intocmirea formulei contabile

exemplele de pe foi

balanta de verificare NU ESTE