CALCULATIA ca procedeu al metodei contabilitatii

CALCULATIA ca procedeu al metodei contabilitatii

Calculatia, ca procedeu al metodei contabilitatii, reprezinta un ansamblu de operatiuni matematice utilizate pe tot parcursul ciclului de prelucrare a datelor si informatiilor furnizate de contabilitate, incepand cu prelucrarea documentelor primare si incheind cu calculul rezultatelor financiare si al indicatorilor de eficienta economica din unitatile patrimoniale.

Prin intermediul calculatiei se determina indicii economico-financiari de caracterizare a unitatii economice  cum ar fi:

- marimea diferitelor surse de finantare, stabile aflate la dispozitia intreprinderii (capital permanent…);

- marimea imobilizarilor necorporale, corporale si financiare;

- valoarea de intrare a marfurilor in intreprindere;

- nivelul stocurilor si productiei in curs de executie;

- costurile, preturile si valorile de intrare si iesire a stocurilor din intreprindere;

- marimea datoriilor si creantelor intreprinderii;

- valoarea titlurilor de plasament a disponibilitatilor in conturi la banci si in casierie;

- nivelul cheltuielilor, veniturilor si rezultatatelor financiare;

- costurile, tarifele si preturile produselor, lucrarilor si serviciilor;

- cheltuielile de circulatie, etc.

Clasificarea calculatiilor

Calculatia se clasifica dupa 3 criterii principale:

1. din punct de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport cu procesele si fenomenele economice la care se refera, calculatia se imparte in 2 categorii:

a) ANTECALCULATII – acestea sunt cele care se elaboreaza inainte de desfasurarea proceselor si fenomenelor economice la care se refera. Ele au drept scop previzionarea unor indicatori care stau la baza adoptarii deciziilor privind desfasurarea processelor si fenomenelor economice respective;

b) POSTCALCULATIE – sunt acelea care se elaboreaza dupa desfasurarea proceselor si fenomenelor economice, la care se refera. Acestea au drept scop determinarea indicatorilor efectivi cu privire la fenomenele si procesele la care se refera pentru a calcula modul si masira in care s-au realizat previziunile din cadrul antecalculatiilor.

In raport cu scopul urmarit si metodologia folosita, postacalculatiile pot fi:

- calculatii contabile (au la baza datele furnizate de contabilitate);

- calculatii statistice (au la informatiile din evidentele statistice);

- calculatii de analiza si control.

Lucrare: Abordari teoretice asupra factorilor de influenta ai atractivitatii investitionale Lucrare: Idee de afacere - descrierea detaliata a serviciilor, fezabilitatea afacerii - creativiate si inventivitate

2. dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale a indicatorilor economico-financiari in continutul acestora, calculatiile se impart in:

a) CALCULATII TOTALE sau COMPLETE – iau in calcul toate elementele;

b) CALCULATII PARTIALE sau LIMITATIVE – iau in calcul numai anumite elemente).

3. din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc calculatiile pot fi:

a) CALCULATII PEIRODICE – se intocmesc la intervale regulate de timp;

b) CALCULATII NEPERIODICE – se intocmesc ocazional sau ori de cate ori este nevoie.

STRUCTURI SI FORME PRIVIND CHELTUIELILE SI CONTURILE

Desfasurarea Procesului de productie a bunurilor materiale se sprijina pe folosirea productiva a celor 3 factori de productie:

- munca omului;

- capital;

- natura.

Participarea acestor trei factori la procesul de productie are loc in mod diferit, iar ca efect al consumarii lor productive iau nastere cheltuielile de productie.

COSTUL PRODUCTIEI – totalitatea cheltuielilor de productie efectuate de o intreprindere pentru producerea si desfacerea productiei sale intr-o anumita perioada de timp.

- costurile se compun din mai multe cheltuieli;

- cheltuiala se refera la consumul unui singur element.

PODUCTIA (activitatea de baza) consta in obtinerea de produse finite semifabricate, prestarea de lucrari si servicii destinate in majoritatea cazurilor, vanzarii.

Obtinerea productiei are loc in cazul sectiilor de productie ale intreprinderii care se mai numesc si sectii de baza.

In contabilitate ele sunt cunoscute ca locuri (centre) principale de productie sau cheltuieli, respectiv, de gestiune.

Dupa importanta si destinatie, productia este de 3 feluri:

a) PRODUCTIE DE BAZA (principala) – se obtine in sectiile de productie si este destinata valorificarii (vanzarii)

b) PRODUCTIE AUXILIARA – se obtine in sectiile auxiliare si este destinata consumului intern.

c) PRODUCTIA ANEXA – asigura nevoile sociale si culturale ale salariatilor (ex: cabinet medical, cantina).

Dupa tehnologia de fabricatie, productia se imparte in :

PRODUCTIE SIMPLA (PS) ;

PRODUCTIE COMPLEXA (PC).

Pentru a putea urmari  modul cum s-au consumat factorii de productie de catre intreprindere si pentru a calcula corect costul de productie, este necesara clasificarea cheltuielilor de productie dupa anumite criterii :

1. dupa continutul economic sau dupa natura lor, cheltuielile se impart in :

- cheltuieli materiale de productie ;

- cheltuieli salariale.

2. dupa structura sau omogenitatea continutului lor, sunt :

- cheltuieli simple sau monoelementare ;

- cheltuieli complexe sau polielementare.

3. din punct de vedere al importantei pe care o au in procesul de productie si al legaturii lor cu procesul tehnologic, cheltuielile se impart in :

- cheltuieli de baza sau tehnologice ;

- cheltuieli de regie sau de deservire.

4. dupa modul de repartizare si includere in costul obiectelor de calculatie care le-au ocazionat, sunt :

- cheltuieli directe ;

- cheltuieli indirecte.

5. dupa comportamentul lor in functie de volumul fizic al productiei intalnim :

- cheltuieli fixe – indiferent de volumul productiei (ex. amortizarea mijloacelor de productie, cheltuieli cu curatenia) ;

- cheltuieli variabile – direct proportionale cu volumul productiei (ex. cheltuielile cu materiile prime).

6. din punct de vedere al modului cum participa la crearea de non-valori, cheltuielile se impart in :

- cheltuieli productive ;

- cheltuieli neproductive.

7. din punct de vedere al scopului urmarit, cheltuielile se clasifica astfel :

a) dupa natura lor, sunt :

- cheltuieli de exploatare ;

- cheltuieli financiare.

b) in raport de destinatie :

- cheltuieli directe de productie ;

- cheltuieli indirecte de productie ;

- cheltuieli de desfacere ;

- cheltuieli generale de administratie.

8. din punct de vedere al includerii cheltuielilor in costurile de productie, acestea se impart in :

- cheltuieli incorporabile – includ cheltuielile directe si indirecte de productie ;

- cheltuielile neincorporabile – includ cheltuielile de desfacere si cheltuieli generale de administratie.

In ceea ce priveste costurile, ascetea se clasifica dupa urmatoarele criterii :

I. dupa stadiile de productie si desfacere ale unui produs, costurile pot fi:

- costuri de achizitie;

- costuri de productie care in functie de etapele de formare pot fi:

- costuri directe;

- costuri de sectie;

- costuri de productie;

- costuri totale sau complete.

costuri de desfacere;

II. dupa momentul calcularii, costurile se impart in:

- costuri prestabilite;

- costuri reale sau efective.

III. dupa gradul de incorporare a cheltuielilor, costurile pot fi:

- costuri partiale

- costuri totale sau complete.