Audit - test

AUDIT - test

. Exprimarea unei opinii motivate potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate constituie:

a) obiectul unei misiuni de audit de baza;

b) scopul fundamental al auditului financiar;

c) definitiva auditului extern, in general.

. Cand se verifica respectarea principiilor contabile in ce priveste capitalurile proprii, ce obiective de audit identificati:

a) drepturi si obligatii si evaluarea;

b) drepturi si obligatii si existenta;

c) numai existenta.

. Cand verificati fundamentarea provizioanelor la sfarsit de an aveti in vedere:

a) modul de calcul si conformitatea cu contractele si/sau textele legale;

b) deductibilitatea;

c) o iesire viitoare de resurse.

Cand verificati amortizarea imobilizarilor corporale va asigurati ca:

a) planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent;

b) planul de amortizare contabila e diferit de planul de amortizare fiscala;

c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevazute in reglementarile in vigoare.

. Controlul fizic al imobilizarilor corporale presupune:

a) verificarea modului in care s-a efectuat inventarierea;

b) inspectia imobilizarilor corporale;

c) existenta concordantei intre registrul imobilizarilor corporale si contabilitate.

. Cand verificati cheltuielile cu intretinerea si reparatiile la imobilizarile corporale va asigurati:

a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizari sau la conturile

de cheltuieli ale perioadei;

b) de corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe baza de documente justificative;

c) ca cheltuielile sunt reale si se justifica cu documente legale.

. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie sa gasiti la contul de viramente interne la 31 decembrie:

a) debitor;

b) creditor;

c) fara sold.

. Cand efectuati controlul separarii exercitiilor in contabilitatea stocurilor procedati la:

a) inventarierea la 31 decembrie;

b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionari identificate in inventarul fizic;

c) controlul tuturor aprovizionarilor din ultimele 15 zile ale exercitiului.

. Daca ati constatat incertitudini care insa nu afecteaza in mod semnificativ situatiile financiare, opinia va fi:

a) fara rezerve;

b) fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii;

c) procedati la extinderea controlului.

. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori semnificative datorate insuficientei controlului intern reprezinta:

a) risc inerent;

b) risc de audit;

c) risc de nedetectare.

. Imaginea fidela este:

a) o consecinta a regularitatii si sinceritatii conturilor;

b) o conditie pentru a emite o opinie fara rezerve;

c) un criteriu de apreciere a situatiilor financiare.

. Societatea Stirex SA, auditata de dumneavoastra, a achizitionat la 1 iulie 2003 un ansamblu imobiliar spre renovare si a efectuat urmatoarele cheltuieli:

pretul de cumparare al terenului .. 30.000 lei

pretul de cumparare al constructiei .. 125.000 lei

taxe de inregistrare . 12.000 lei

alte cheltuieli cu actele. 800 lei

onorarii notar 1.500 lei

(din care TVA 240 lei)

comisioane 1.800 lei

(din care TVA 290 lei)

cheltuieli arhitecti .. 3.600 lei

(din care TVA 575 lei)

cheltuieli renovare .. 85.000 lei

(din care TVA 13.500 lei)

Societatea a inregistrat in cheltuielile perioadei suma de 90.095 lei, la terenuri 30.000 lei si la constructii 125.000 lei. Care este suma corecta ce trebuia contabilizata in cheltuielile perioadei?

a) 7.700 lei;

b) 0 lei;

c) 85.000 lei.

. Reluand datele din intrebarea 12, care este suma ce trebuie contabilizata in contul "Terenuri"?

a) 33.013 lei;

b) 37.800 lei;

c) 42.000 lei.

Reluand datele din intrebarea 12, care este suma care trebuia contabilizata in contul "Constructii"?

a) 207.295 lei;

b) 212.082 lei;

c) 203.095 lei.

. In calitate de auditor al intreprinderii Omega SA ati constatat ca la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscand ca intreprinderea foloseste metoda FIFO, ca stocul la 1 decembrie a fost de 500 unitati a 10.000 lei fiecare, ca in 10 decembrie s-au cumparat 500 unitati a 12.000 lei fiecare si ca in 20 decembrie au iesit 400 unitati:

a) 7.000.000 lei;

b) 6.600.000 lei;

c) 6.200.000 lei.

. Ati constatat ca in costurile de transformare a stocurilor intreprinderea auditata a cuprins suma de 30.000.000 lei reprezentand costurile unui imprumut aferent stocurilor. Cum retineti aceasta constatare cunoscand ca, potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate, integrarea costurilor aferente imprumuturilor in costul de transformare a stocurilor este:

a) obligatorie;

b) optionala;

c) interzisa.

. La auditul stocurilor aveti in vedere ca, potrivit IAS 2, nu fac parte din costul stocului unui produs:

a) valoarea deseurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv;

b) cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricatie;

c) cheltuielile de comercializare.

. Societatea Alfa a evaluat in decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achizitionat in anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil in 20 ani; cu aceasta ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabila. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilita cu aceasta ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de viata nu a fost modificata.

La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vandut cu 500.000 lei.

Care este diferenta din reevaluare ce trebuia inregistrata de societate:

a) 178.000 lei;

b) 162.000 lei;

c) 170.000 lei.

. Reluand datele din intrebarea 18, care este suma amortizarii in anul N:

a) 12.500.000 lei;

b) 16.000.000 lei;

c) 8.000.000 lei.

. Reluand datele din intrebarea 18, care este suma plusvalorii inregistrata

cu ocazia vanzarii?

a) 137.500 lei;

b) 284.000 lei;

c) 315.500 lei.

. In cadrul auditului efectuat asupra imobilizarilor necorporale ati constatat ca o imobilizare necorporala identificabila intrata cu ocazia unei fuziuni a fost inregistrata la valoarea contabila. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia inregistrata:

a) la costul sau;

b) la valoarea contabila;

c) la valoarea justa.

. Exprimarea unei opinii motivate potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative, conform unei referinte contabile identificate, constituie:

a) obiectul unei misiuni de auditare a situatiilor financiare

b) scopul fundamental al auditului bancar;

c) definitia auditului extern in general.

. Auditorul poate fi facut raspunzator de prevenirea non-respectului textelor legislative in cadrul bancii auditate?

a) da;

b) nu;

c) da, numai in anumite cazuri.

. In legatura cu rolul legislatiei in vigoare in auditarea situatiilor financiare ale unei banci, responsabilitatile auditorului se refera la:

a) detectarea tuturor cazurilor de non-respect al legislatiei generale si bancare;

b) activitatile auditorului legate de examinare, comunicare si de intrerupere a misiunii

c) comunicarea tuturor cazurilor de non-respect al legislatiei, catre Banca Nationala.

. Daca auditorul concluzioneaza ca nerespectarea unui text legal are consecinte semnificative asupra situatiilor financiare ale bancii nu au fost corect preluate in aceste situatii financiare, el trebuie sa exprime:

a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila;

b) o opinie fara rezerve, dar cu un paragraf de observatie;

c) o opinie defavorabila.

. Riscurile cu impact insemnat asupra situatiei patrimoniale sau reputationale ale bancii sunt:

a) riscul de credit si riscul reputational;

b) riscuri semnificative;

c) riscul de credit si riscul de lichiditate.

. Care din urmatoarele afirmatii este exacta:

a) controlul intern al unei banci are ca obiectiv furnizarea unor informatii credibile, relevante, complete si oportune structurilor implicate in luarea deciziilor si utilizatorilor externi;

b) controlul intern al unei banci are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor de abatere de la normele legale si de la politicile si procedurile stabilite de conducerea bancii;

c) controlul intern al unei banci are ca obiectiv punerea la dispozitia consiliului de administratie a informatiilor necesare pentru stabilirea masurilor de prevenire a fraudelor.

Cine aproba si revizuieste periodic (cel putin anual) strategiile generale si politicile privind activitatile unei banci comerciale?

a) Banca Nationala a Romaniei;

b) consiliul de administratie (sau de supraveghere) al bancii respective;

c) adunarea generala a actionarilor bancii.

. Principiul separarii responsabilitatilor in sistemul de control intern al unei banci presupune:

a) evitarea alocarii de responsabilitati personalului, care sa conduca la conflicte de interese;

b) punerea unei persoane in situatia de a actiona in front office;

c) punerea unei persoane in situatia de a actiona in back office.

. Care este relatia dintre controlul intern si auditul intern al unei banci?

a) controlul intern se refera la existenta si aplicarea procedurilor, iar auditul intern se refera la controlul asupra procedurilor respective;

b) ambele se refera la aceeasi structura organizatorica a bancii;

c) controlul intern se face de personalul bancii, iar auditul intern se face de un auditor financiar (persoana fizica sau juridica).

. Bancile organizeaza auditul intern in vederea:

a) asigurarii unei evaluari independente a existentei, adecvarii si respectarii politicilor si procedurilor necesare desfasurarii activitatilor bancare;

b) imbunatatirii activitatii bancii;

c) detectarii tuturor cazurilor de nerespectare a normelor legale si a reglementarilor bancare.

. Independenta auditorului intern bancar presupune:

a) independenta fata de celelalte structuri de conducere si de executie ale bancii;

b) independenta fata de activitatile auditate si de activitatile pe care le implica in mod curent controlul intern;

c) dreptul de a comunica cu personalul bancii, cu conducerea bancii si cu consiliul de administratie a bancii.

. Comitetul de audit al bancii este:

a) o structura a bancii care functioneaza in baza unui regulament propriu aprobat de Banca Nationala;

b) un comitet permanent, independent de conducatorii bancii, subordonat consiliului de administratie si care are o functie consultativa;

c) un comitet permanent cu rol consultativ si care este condus de un auditor financiar membru al Camerei Auditorilor Financiari.

. Care este diferenta dintre auditul intern si controlul intern intr-o banca:

a) controlul intern se refera la existenta procedurilor, iar auditul intern se refera la controlul asupra existentei, adecvarii si aplicarii procedurilor;

b) controlul intern se subordoneaza conducerii bancii, iar auditul intern, consiliului de administratie;

c) controlul intern se realizeaza de un compartiment al bancii, iar auditul intern poate fi realizat de un auditor financiar.

. Elementele probante in auditul situatiilor financiare ale unei banci trebuie sa fie:

a) obtinute din controlul propriu al auditorului;

b) obtinute din surse interne sau externe;

c) suficiente si adecvate.

. Elementele probante reprezinta informatii care au la baza:

a) numai documente justificative si documente contabile;

b) documente justificative, documente contabile si alte surse;

c) surse interne si surse externe.

. Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente si adecvate conduce auditorul la formularea:

a) unei opinii fara rezerve, dar cu observatii;

b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie;

c) unei opinii defavorabile.

. Examenul analitic al unei banci comerciale cuprinde:

a) analiza functionala, performantele, gestiunea riscurilor si analiza economico-financiara;

b) calculul unor ratiouri pe baza bilantului si a contului de profit si pierdere;

c) analiza detaliata a tuturor unitatilor si subunitatilor (sediilor) bancii.

. Analiza functionala a unei banci are ca obiect:

a) cele trei functii fundamentale ale bancii (de lichiditate, de intermediere si relationala);

b) toate functiile economice si financiare ale bancii;

c) functia financiara si functia de trezorerie.

. Durata de transformare a resurselor in folosinte este un indicator care exprima functia de intermediere a unei banci si se determina ca raport intre:

a) activele si pasivele bancii;

b) durata medie a folosintelor si durata medie a resurselor;

c) activele bilantiere si cele in afara bilantului.

. Marja neta a dobanzii la o banca se calculeaza ca un raport intre:

a) dobanzi incasate minus dobanzi platite si active totale minus active nevalorificate;

b) dobanzi incasate minus dobanzi platite si venituri bancare;

c) dobanzi incasate minus dobanzi platite si totalul activelor bancare (bilantiere si nebilantiere).

. Ce rol are raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei banci:

a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitatilor si instrument de confirmare a increderii in situatiile financiare prezentate;

b) instrument de garantare a fidelitatii situatiilor financiare in fata publicului;

c) instrument de raportare prevazut prin contractul de prestari de servicii.

. Tinerea corecta si la zi a registrelor contabile ale bancii; aceasta reprezinta pentru auditor:

a) o responsabilitate de baza;

b) o responsabilitate secundara;

c) o responsabilitate aditionala.

. In cazul unei opinii fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii, acesta se situeaza:

a) inaintea paragrafului de opinie;

b) dupa paragraful de opinie;

c) intr-o nota anexa la raportul de audit.

In cazul unei opinii, alta decat cea fara rezerve, motivele se situeaza:

a) inaintea paragrafului de opinie;

b) dupa paragraful de opinie;

c) numai in notele anexe la raportul de audit.

. Cate opinii se pot inscrie in raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei banci:

a) patru;

b) una;

c) depinde de numarul elementelor probante.

Categoria II - AUDIT

. Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.

1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatiilor;

2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani;

3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un continut strict normat;

4.-auditorului statutar ii este specifica o anumita conduita deontologica precis stabilita prin codul etic;

5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent;

6.-auditul statutar se efectueaza numai prin sondaj;

7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni in gestiunea societatii-client.

. Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar?

Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El intocmeste in mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului.

Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari.

Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru.

. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?

Intr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare in raport, cu toate ca utilizatorii informatiilor beneficiaza de servicii contabile.

Procedurile aplicate in astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare.

. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

Misiunile de audit speciale se pot referi la:

- situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale;

- conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare;

- respectarea clauzelor contractuale;

- situatii financiare condensate ( rezumate).

. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale?

Misiunea se refera exclusiv la examinarea respectarii clauzelor care vizeaza aspecte contabile si financiare.

Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusa in raportul de audit, de baza.

Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate?

Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate decat in cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor.

. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate?

1. - titlul;

2. - destinatarul;

3. - identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate;

4. - o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse in situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut;

Eseu: Comunicare de baza cu bazele de date externe prin intermediul importului si al combinarilor Document online: UCM RESITA - piata tinta - strategii de intrare pe piata

5. - o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, in care se mentioneaza ca situatiile financiare condensate trebuiesc citite impreuna cu situatiile financiare in ansamblul lor si cu     raportul de audit asupra acestora;

6. - data raportului;

7. - adresa auditorului;

8. - semnatura auditorului.

. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare.

Auditorului i se poate cere sa exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situatiile financiare ( creante, stocuri, provizioane), in cadrul misiunii de audit de baza sau intr-o misiune distincta.

Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditata.

Intr-o astfel de misiune trebuie tinut seama de rubricile din situatiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influenta semnificativa asupra informatiilor in legatura cu care i s-a cerut opinia.

Auditorul trebuie sa fixeze prag de semnificatie pentru rubricile din situatiile financiare asupra carora isi va exprima opinia.

Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza caruia a fost auditata rubrica respectiva din situatiile financiare.

Daca auditorul a formulat o opinie defavorabila sau imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare in ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie in raportul asupra unei rubrici numai daca aceasta rubrica nu constituie o parte semnificativa a acestor situatii financiare.

. Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionale: caracteristici.

Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie sa permita auditorului sa aprecieze daca:

- ipotezele cele mai plauzibile retinute ca baza a informatiilor financiare previzionale sunt rezonabile.

- informatiile financiare previzionale sunt suficiente;

- informatiile financiare previzionale sunt corect prezentate;

- informatiile financiare previzionale sunt pregatite intr-o maniera coerenta cu situatiile financiare istorice.

Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit.

Previziunile-sunt informatii financiare previzionale elaborate pe baza de ipoteze referitoare la evenimente viitoare (ipotezele sau estimarile cele mai plauzibile).

Proiectiile - sunt informatii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca, precum si pe combinarea estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.

. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita auditorului sa concluzioneze ca nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care sa-l faca sa creada ca situatiile financiare nu au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative conform unui referential contabil identificat( asigurare negativa).

Auditorul trebuie sa respecte regulile de etica: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitate, profesionalismul si respectul fata de normele tehnice si profesionale

. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).

1. - cunoasterea activitatiilor intreprinderii si ale sectorului din care face parte;

2. - analiza principiilor si practicilor contabile urmate de intreprinderi;

3. - analiza procedurilor practicate de intreprindere pentru contabilizarea, clasificarea si intocmirea documentelor de sinteza;

4 .- primirea in lucru a procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor, tendintelor si elementelor neobisnuite.

In cazul in care se considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine anomalii semnificative, auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri complementare sau mai extinse.

Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clar exprimata, sub forma unei asigurari negative.

Raportul trebuie sa indice daca situatiile financiare nu dau o imagine fidela, conform unui referential contabil identificat.El trebuie sa precizeze de asemenea ca nici o opinie de audit nu este exprimata.

. Raportarea unei misiuni de compilare.

Intr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare in raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, in scopul strangerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate in astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt increzatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.       

Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:

titlul;

destinatarul;

o mentiune confirmand ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;

indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de intreprindere;

identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea intreprinderii;

o mentiune indicand responsabilitatea conducerii intreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor;

o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, in consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;

un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate in anexe fata de referentialul contabil utilizat;

data raportului;

adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: "neauditate" sau "compilate fara audit, nici examen limitat".

. Cum explicati necesitatea unui Cod etic in audit?

Necesitatea Codului consta in :

1. necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor;

2. conservarea increderii publicului in profesie;

3. asigurarea protectiei, atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia;

4. confirmarea de autoritate a lucrarilor effectuate de profesionistii contabili;

5. necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului din care face parte

. Care sunt principiile fundamentale ale eticii in audit inscrise in Codul etic?

1. Integritatea si obiectivitatea;

2. Competenta profesionala, grija si sarguinta;

3. Confidentialitate;

4. Profesionalism;

5. Respectul fata de normele tehnice si profesionale.

. Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit.

Integritatea - presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci cfectueaza servicii profesionale.

Obiectivitatea - presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara prejudicii, sa nu se afle in situatii de incompatibilitate, de conflict de interese, care sa puna la indoiala obiectivitatea acestuia.

. Explicati principiul competentei in audit.

Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta, grija si sarguinta si sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru.

Competenta profesionala se divide in doua componente: achizitionarea competentei profesionale si mentinerea competentei.

. Explicati principiul confidentialitatii in audit.

Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizare scrisa, in afara de cazurile cand obligatia divulgarii e prevazuta prin lege sau norme regulamentare.

Aceasta obligatie se aplica si dupa terminarea relatiilor intre profesionist si clientul sau angajatorul sau.

. Conceptul de independenta in audit.

Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera, indiferent de natura serviciului prestat.In cazul executarii unei misiuni de audit independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate.

Componentele fundamentale ale independentei sunt: independenta de spirit(rationamentul profesional) si independenta in aparenta (comportamentala).

. Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.

1. Cauze datorate interesului propriu;

2. Cauze legate de slabirea autocontrolului;

3. Cauze datorate renuntarii la propriile convingeri;

4. Cauze datorate manifestarilor de familiarism;

5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare.

. Interesul propriu - amenintare la adresa independentei.

Interesul propriu devine o amenintare la adresa independentei atunci cand un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra in conflict cu clientul respectiv (exemple: participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu, un imprumut sau o garantie la sau de la un client, onorarii totale provenind de la un singur client, relatii de afaceri cu clientul, potentiala angajare ca salariat al clientului, onorarii neprevazute in contractul de audit).

. Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.

Amenintarea la adresa independentei, legata de slabirea autocontrolului, apare atunci cand unul dintre membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului si astfel poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client(exemple: un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului intr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa asupra nivelului de certitudine).

. Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.

Renuntarea la convingeri poate sa apara atunci cand cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza opinia unui client pana la punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa.Este cazul in care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului.

. Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.

Manifestarile de familiarism au loc atunci cand, in virtutea unor relatii stranse cu un client, cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea intelegator fata de interesele clientului (un membru al cabinetului/societatii are un membru de familie cu functie de raspundere in intreprinderea clientului; un fost partener al cabinetului/societatii gestioneaza patrimoniul clientului si are influenta importanta asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul, acceptarea de daruri, in afara de cazul cand valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul clientului).

Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.

Actiunile de intimidare au loc atunci cand un membru al cabinetului/societatii este implicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului.

. Protejarea independentei prin normele legale si profesionale.

Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia in functie de imprejurari.Aceste masuri se impart in trei categorii:

masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;

masuri de protejare stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale;

masuri de protejare stabilite in cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatiilor.

. Protejarea independentei prin clauze contractuale cu clientul.

Masurile de protejare stabilite in contractul cu clientul constau in:

- aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii cabinetului/societatii prestatoare de servicii profesionale atunci cand alte peroane imputernicite de client au semnat contractul;

nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, imputerniciti a lua decizii manageriale;

- stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara corecta;

- procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor;

- structura conducerii corporative a clientului, printer care si comitetul de audit care asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale pentru client.

. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului.

Astfel de masuri constau in:

- importanta independentei acordata de conducerea cabinetului/societatii si modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili in audit;

- politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de asigurare al angajamentului cu clientul;

- politici de independenta privind identificarea amenintarilor la adresa independentei, evaluarea importantei acestor amenintari si identificarea masurilor de protejare;

- politici interne si proceduri de supraveghere a respectarii aplicarii politicilor si procedurilor privind independenta;

- politici si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre cabinete/societati si membrii acestora cu clientii;

- politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor cabinetului/societatii de la un singur client;

- modalitatea de folosire a diferitilor parteneri si echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care reprezinta parti dintr-un contract incheiat cu un client;

- politici si proceduri care sa interzica membrilor cabinetului/societatii si altor persoane, care nu fac parte din echipa de audit si servicii conexe, sa influenteze rezultatul nivelului de asigurare angajat;

- comunicarea sincronizata a politicilor si procedurilor cabinetului/societatii, inclusiv orice schimbari ale acestora, tuturor colaboratorilor si angajatilor, incluzand instruirea corespunzatoare si formarea lor continua;

- desemnarea unui membru cu experienta al managementului cabinetului/societatii drept delegat responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de protejare a independentei;

- mijloace de a informa partenerii si personalul de conducere al clientilor si al entitatilor lor raportoare ca trebuie sa ramana independenti fata de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale;

- un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite;

- politici si proceduri pentru a insarcina colaboratorii si angajatii cabinetului/societatii sa comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independenta si obiectivitatea care ii preocupa; acestea include si informarea membrilor cabinetului/societatii asupra procedurilor deschise impotriva lor;

- includerea suplimentara in echipa a unui profesionist contabil care sa supravegheze lucrarile efectuate sau pentru a da recomandarile necesare cerute. Aceasta persoana ar putea fi angajata din afara cabinetului/societatii/grupului sau sa fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit si servicii conexe;

- consultarea unei terte persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenti, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil;

- rotirea personalului cu functii de conducere;

- comentarea problemelor privind independenta cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului;

- elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate si a marimilor onorariilor percepute;

- politici si proceduri care sa protejeze membrii echipelor de audit si servicii conexe sa nu ia decizii manageriale sau sa-si asume responsabilitati care, de drept, revin clientului;

- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al angajamentului;

- implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesita un nivel de asigurare acordat clientului, in masura in care acesta isi asuma responsabilitatea serviciilor prestate;

- eliminarea unei persoane din echipa de audit si servicii conexe, cand are participari financiare personale care pot crea o amenintare la adresa independentei.

Cand masurile de protejare a independentei, aratate mai inainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil amenintarile la adresa independentei sau cand cabinetul/societatea considera necesar sa nu elimine activitatile, situatiile sau interesele care creeaza amenintarea, atunci singura masura utila va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract.

. Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.

Sanctiunile pot fi :

avertisment

suspendarea practicarii profesiei liberare pe o perioada de la 3 luni la un an sau mai mult in cadrul unei abateri majore

neacordarea vizei de practica

retragerea calitatii de auditor.

. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania?

Cele 3 parti care compun Codul se aplica dupa cum urmeaza:

partea A - tuturor profesionistilor contabili;

partea B - numai profesionistilor contabili liber- profesionisti;

- partea C - numai profesionistilor contabili angajati . Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati.

. Obligatiile etice ale expertului contabil in cursul unei misiuni de consultanta fiscala.

In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:

- sa respecte principiul independetei

- sa respecte legislatia fiscala in domeniu

- sa ajute clientul la interpretarea legii in vafoarea sa.

. Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati in cadrul unei misiuni de audit de baza?

Obligatii etice ale profesionistilor contabili in cursul unei kisiuni de consultanta fiscala sunt:

sa propuna cea mai buna solutie in favoarea clientului cu conditia ca acesta sa fie efectuata cu competenta

sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt constienti de limitele legate de serviciile si consultanta fiscala si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei

sa se asigure ca declaratia fiscala este corect intocmita, conform informatiilor primite

sa consemneze intr-o nota sau o scrisoare consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecinta materiala, date clientului

cand intalneste o eroare sau omisiune in declaratia fiscala a anului anterior, sau neinregistrarea sau necompletarea declaratiei, el trebuie sa-l sfatuiasca pe client in legatura cu acest aspect. Daca acesta nu ia masuri pentru corecatrea erorii sa-l informeze pe acesta de necolaborarea in legatura cu acea declaratie.

. Prezentati pe scurt continutul sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania.

Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit.

Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului.

Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.

. Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.

Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:

politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general

proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual

. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.

Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vizeaza analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabinetului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme.

Obiective urmarite prin controlul de calitate se refera la:

oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;

armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;

contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;

aprecierea modului de aplicare a reguluilor si normelor profesionale;

dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional.

Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidentialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea.

Activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata in doua metode: controale colegiale si controale prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente.

. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 220 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate si in mod deosebit, la politicile si procedurile folosite de unn cabinet in lucrarile de audit si la procedurile referitoare la lucrarile incredintate unor colaboratori ai auditorului.

Natura, calendarul si intinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau societate depind de numerosi factori ca: felul si importanta activitatii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc.

Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele:

exigentele profesionale: personalul cabinetului sau al societatii trebuie sa se conformeze principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism, inscrise in Codul etic;

aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare al personalului cabinetului sau societatii permite acestuia sa se achite in mod corect si complet de sarcinile pe care le primeste in cadrul unei misiuni de audit;

repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi incredintate personalului care dispune de pregatirea si experienta necesara;

delegarea : conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de calitate stabilite.

. Rolul si importanta dosarului exercitiului.

Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.

Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:

mai buna organizare si control ale misiunii;

documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni;

inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori;

justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

. Rolul si importanta dosarului permanent.

Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. Ele nu au deci nevoie sa fie cercetate in fiecare an. Clasarea lor intr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi.

Dosarul permanent permite deci evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de recunoastere a intreprinderii.

. Structura dosarului exercitiului.

Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni (parti) pentru a usura utilizarea sa. In general se foloseste o impartire in 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J, astfel:

EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulata "Acceptarea misiunii";

EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulata "Sinteza misiunii si rapoarte";

EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulata "Orientare si planificare";

ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulata "Evaluarea riscului legat de control";

EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulata "Controale substantive";

EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) intitulata "Utilizarea lucrarilor altor profesionisti";

EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulata "Verificari si informatii specifice";

EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulata "Lucrarile de sfarsit de misiune";

EI (dosarul exercitiului, Sectiunea I) intitulata "Interventii cerute prin reglementari diverse";

EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea J) intitulata "Controlul conturilor consolidate";

. Structura dosarului permanent.

Dosarul permanent se organizeaza in sectiuni (parti) care usureaza clasarea documentelor si consultarea lor. Fiecare sectiune poate fi materializata printr-un despartitor comportand un sumar al continutului. Tinerea la zi se efectueaza pe sumar, indicand data introducerii documentului.

Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional, dupa cum urmeaza:

PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulata "Generalitati";

PB (dosarul permanent, Sectiunea B) intitulata "Documente privind controlul intern";

PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulata "Situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente";

PD (dosarul permanent, Sectiunea D) intitulata "Analize permanente";

PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulata "Fiscal si social";

PF (dosarul permanent, Sectiunea F) intitulata "Juridice";

PG (dosarul permanent, Sectiunea G) intitulata "Interventii externi";

. Elementele de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar.

Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit, paragraful opiniei, semnatura, adresa si data raportului.

. Opinia defavorabila: motive, mod de prezentare.

O astfel de opinie datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta astfel:

"Astfel, cum este explicat in nota "X", nu s-au constatat amortismente in situatiile financiare. Aceasta practica nu este, in opinia noastra, in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear si a unei cote de . . pentru cladiri si . . pentru utilaje, trebuia sa se ridice la suma de . ., pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie 200 . . In consecinta, amortismentele cumulate trebuiau sa se ridice la . . mil. lei, iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate la . . mil. lei.

Dupa parerea noastra, datorita incidentei faptelor mentionate in paragraful precedent, situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200 . , contului de profit si pierdere, pentru exercitiul incheiat la aceasta data, si nu sunt conforme cu prevederile legale si statutare."

. Explicati semnificatia datarii raportului de audit.

Raportul auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. Cititorul este astfel informat ca auditorul a apreciat efectele asupra situatiilor financiare si asupra raportului sau, evenimentelor si tranzactiilor intervenite, de care el a avut cunostinta pana la aceasta data.

Intrucat responsabilitatea auditorului consta in emiterea unui raport asupra situatiilor financiare pregatite si prezentate de conducerea societatii, raportul sau nu trebuie sa poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au fost inchise si aprobate.

. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive, mod de prezentare.

O astfel de opinie datorata limitarii intinderii lucrarilor se poate prezenta astfel:

"Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti, din cauza limitarii intinderii lucrarilor noastre, impusa de catre directiune.

Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam opinia asupra conturilor anuale."

. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.

Rezervele se prezinta inaintea paragrafului de opinie. In astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaza astfel:

Exemplu de rezerve datorate limitarii intinderii lucrarilor:

"Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200 . , caci noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii, noi am putut controla cantitatile prin alte proceduri.

Dupa parerea noastra, cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare, daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor, situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200 . , cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare".

Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitatii auditate:

"Astfel, cum este explicat in nota "X" anexata, nu s-au constatat amortismente in situatiile financiare. Aceasta practica nu este, in opinia noastra, in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear si al unei cote de . . pentru cladiri si . . pentru utilaje, trebuie sa se ridice la suma de . . pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie 200 . . In consecinta, amortismentele cumulate trebuie sa se ridice la . . mil. lei, iar pierderile exercitiului si pierderile cumulate la . . mil. lei.

Dupa parerea noastra, cu exceptia incidentei asupra conturilor anuale, a faptelor mentionate in paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200 . , cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data, si sunt conforme cu prevederile legale si statutare."

. Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare.

"Dupa parerea noastra, conturile anuale dau o imagine fidela (sau prezinta in mod sincer, in toate aspectele lor semnificative), pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200 . precum si rezultatelor acestor operatii si fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul inchis la aceasta data, in conformitate cu normele internationale (sau nationale) de contabilitate".

. Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare.

In unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o maniera detaliata in anexa. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului; aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza, in general, ca acesta nu constituie o rezerva.

Acest tip de opinie se formuleaza atunci cand apar elemente care insa nu afecteaza opinia auditorului; paragraful de observatii se situeaza, de regula, dupa paragraful de opinie.

Forma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea:

"Fara sa exprimam o rezerva asupra situatiil;or financiare, noi atragem atentia asupra notei "X" din anexa. Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese; societatea a angajat o contra-actiune si audierile preliminare, cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, in prezent, sa fie determinatsi, in consecinta, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte".

. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.

Intr-o misiune de audit de baza exista doua forme de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare care au aceeasi valoare: "dau o imagine fidela" sau "prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative".

Exizta 4 tipuri de opinie:

opinia fara rezerve;

opinia cu rezerve;

opinia defavorabila;

imposibilitatea de a exprima o opinie.

. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.

Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internationale de Audit sau norme si practici nationale, precum si descrierea lucrarilor de catre auditor.

Raportul auditorului trebuie sa descrie intinderea lucrarilor de audit, indicand ca ele au fost indeplinite conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau practicilor nationale.

"Intinderea lucrarilor" da posibilitatea pentru auditor sa puna in opera procedurile de audit judecate ca necesare in conditiile concrete date. Cititorul are in fapt nevoie sa se asigure ca auditul a fost facut conform normelor si practicilor in materie; daca aceasta nu rezulta in mod clar, se presupune ca normele si practicile utilizate sunt cele din tara indicata prin adresa auditorului.

Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure in mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.

Raportul de audit trebuie sa descrie auditul, ca presupunand:

examenul, pe baza de sondaje, a elementelor probante care justifica sumele si informatiile continute in situatiile financiare;

evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare;

evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile financiare;

revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare.

Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei de opinie.

Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare:

"Noi am realizat auditul conform Standardelor Internationale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile nationale).

Aceste standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si realizat in scopul de a obtine o asigurare rezonabila ca, situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. Un audit consta in a exprima, pe baza de sondaje, elementele probante care sa justifice sumele si informatiile continute in situatiile financiare; el consta, de asemenea, in a evalua principiile si metodele contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea entitatii, pentru inchiderea situatiilor financiare, cat si in a efectua o revedere a prezentarii de ansamblu a acestora.

Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei noastre."

. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.

Acest paragraf cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate precum si o mentiune a responsabilitatilor conducerii entitatii auditate si ale auditorului.

Raportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale entitatii, care au facut obiectul auditului, cat si data si perioada acoperite prin aceste documente.

Raportul trebuie sa mentioneze ca situatiile financiare sunt in sarcina (responsabilitatea) conducerii entitatii si ca responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, sa exprime o opinie asupra acestor situatii financiare.

Situatiile financiare constituie reprezentarea faptelor de catre conducere. Pregatirea lor presupune ca directiunea face estimari contabile si aduce judecati care au o incidenta semnificativa, ca ea stabileste principiile si metodele contabile potrivite, care trebuie sa fie utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare. Dimpotriva, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situatii financiare, incat sa poata exprima asupra acestora o opinie.

Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare:

"Noi am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii "X", incheiate la 31 decembrie 200 . , asa cum sunt prezentate in anexele la prezentul Raport. Aceste situatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitatii. Responsabilitatea noastra este, ca pe baza auditului nostru, sa exprimam o opinie asupra acestor conturi anuale".

. Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve.

De fiecare data cand auditorul emite un raport, altul decat un raport fara rezerva, el trebuie sa includa in raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data cand poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta intr-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai aprofundata.

. Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client.

Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabila pe care conducerea intreprinderii refuza sa o corecteze. Acest dezacord poate fi important si sa influenteze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:

insuficienta provizioanelor pentru deprecierile de stocuri si creante;

stocuri supraevaluate sau subevaluate datorita unor erori in calculul costurilor productiei sau in determinarea marimii stocului (cantitatilor)

nerespectarea principiului independentei exercitiului;

neluarea in considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirma o situatie existenta la data inchiderii exercitiului;

neluarea in considerare a principiului prudentei prin supraevaluarea activelor;

erori in clasarea tertilor (clienti incerti mentinuti ca clienti obisnuiti).

Auditorul certifica "cu rezerva" atunci cand iregularitatea este semnificativa, dar importanta ei nu este suficienta pentru a considera ca situatiile financiare nu sunt corecte si sincere si ca nu dau o imagine fidela asupra pozitiei si situatiei financiare precum si rezultatului exercitiului.

Oricare ar fi natura neregularitatilor, auditorul isi prezinta in raport opinia, precizand:

natura dezacordului;

postul si suma respectiva;

influenta asupra rezultatului net.

. Continutul raportului de audit.

Raportul de audit trebuie sa contina:

relatia contractuala de executare a misiunii de audit;

observatiile reiesite din diverse verificari;

informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta expres de lege;

oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si completa pozitiei financiare, performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii;

mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.

Din raportul de audit trebuie sa rezulte in mod clar:

mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii;

descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit;

situatiile care fac sa apara incertitudini;

natura si locul observatiilor in raport.

Rolul raportului de audit.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 700 stabileste procedurile si principiile fundamentale si modalitatile lor de aplicare cu privire la forma si continutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situatiilor financiare ale unei entitati (misiunea de baza). Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise si in cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de baza.

Raportul de audit are un triplu rol:

instrument de comiunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata, respectiv cu publicul, precum si cu actionarii pentru decizii economice;

instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiilor financiare prezentate de o entitate;

instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditate.

Raspunderea conducerii entitatii auditate se refera la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.

Responsabilitatile auditorului sunt de trei naturi:

responsabilitatea de baza; pentru opinia sa in legatura cu situatiile financiare auditate;

responsabilitati secundare care au urmatoarele caracteristici: rezulta din texte de legi, reglementari diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesita tehnici si proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baza; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicita ca, de exemplu, raspunsul la obligatia legala de verificare daca registrele contabile au fost tinute corect si la zi);

responsabilitati aditionale care au urmatoarele caracteristicii: rezulta din texte de legi si alte reglementari, pot fi abordate tehnici si proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baza; presupun exprimarea in mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrata in raportul de audit (in cuprins sau in anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementari specifice (piata de capital, banci, asigurari etc.) sau raportul asupra controlului intern.

. Rolul si continutul notei de sinteza.

Pentru a permite auditorului sa-si faca o parere definitva asupra situatiilor financiare, este util sa-si stabileasca o "nota de sinteza" care recapituleaza toate puncyele importante ale lucrarii, care pot avea o incidenta asupra deciziei finale.

Nota de sinteza este stabilita pe o foaie de lucru care presupune:

o referire la foaia de lucru in care punctul retinut ca important este dezvoltat;

o descriere sumara a punctului respectiv;

pozitia auditorului (punctul sau de vedere).

Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurarii lucrarilor si in special la:

problemele tehnice intalnite si maniera in care au fost rezolvate;

punctele in suspensie care necesita primirea unei informatii complementarea;

domeniile care necesita o luare de pozitie si o decizie finala a auditorului;

o lista a modificarilor propuse, evidentiindu-le pe cele care au fost contabilizate si separat pe cele care inca nu au fost acceptate de intreprindere.

Poate fi utila, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat viata intreprinderii in timpul exercitiului ca, de exemplu:

evolutia principalelor elemente din situatiile financiare;

produse (activitati) noi;

schimbari in strategia intreprinderii.

. Rolul si continutul chestionarului de sfarsit de misiune.

. Rolul si continutul scrisorii de afirmare.

. Utilizarea lucrarilor unui alt auditor.

. Utilizarea lucrarilor auditorului intern.

. Utilizarea lucrarilor unui expert.

. Elementele posterioare inchiderii exercitiului.

. Faptele descoperite pana la data raportului de audit.

. Fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor financiare.

Fapte descoperite dupa data publicarii situatiilor financiare.

. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.

Examenul situatiilor financiare.

. Particularitati privind partile afiliate (legate) in audit.

. Ipoteza continuitatii activitatii in auditul situatiilor financiare.

. Auditul estimarilor contabile.

. Procedurile analitice in auditul situatiilor financiare.

. Confirmarea externa (directa).

. Tehnica observarii fizice.

. Tehnica sondajului.

. Elementele probante: definitie, rol, criterii de apreciere.

. Programul de control: rol, continut, forme de prezentare.

. Continutul unui raport asupra controlului intern.

. Ce sunt testele de conformitate?

. Ce sunt testele de permanenta?

. Evaluarea controlului intern: continut, etape.

Planul de misiune: continut, rol.

. Orientarea si planificarea auditului.

. Programul de munca.

. Faze si etape in executarea unei misiuni de audit, de baza.

. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.

. Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?

. Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit?

. Ce este expertul contabil?

. Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?

. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?

. Ce sunt si ce rol au normele contabile?

. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?

. Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa?

. Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?

. Riscul de audit: componentele si relatiile intre acestea.

. Ce este riscul legat de control?

Ce este riscul inerent?

. Ce este riscul de nedetectare?

. Ce este si ce semnificatie are importanta relativa?

. Dati definitia auditului in general si elementele principale ale acesteia.

. Dati definitia auditului statutar si elementele principale ale acesteia.

. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?

. Auditul contractual: caracteristici si obiect.

Societatea Alfa, auditata de dumneavoastra, a achizitionat la 5 aprilie 2002 un ansamblu imobiliar spre renovare si a efectuat urmatoarele cheltuieli:

pret cumparare teren . 90 mil. lei

pret cumparare constructie 410 mil. lei

taxe inregistrare .. 83 mil. lei

cheltuieli cu actele . 3,5 mil. lei

onorarii notar 14.744 mil. lei

(din care TVA 2.744 mii lei)

comisioane 29.900 mil. lei

(din care TVA 4.900 mii lei)

cheltuieli arhitecti . 23.920 mil. lei

(din care TVA 3.920 mii lei)

reparatii . 263.120 mii lei

(din care TVA 43.120 mii lei)

Societatea a inregistrat in cheltuielile perioadei suma de 18.244.000 lei.

Care sunt sumele ce trebuiau contabilizate in cheltuielile perioadei, in contul terenuri si in contul constructii?

. In calitate de auditor al intreprinderii Omega SA ati constatat ca la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.

Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscand ca intreprinderea foloseste metoda FIFO, ca stocul la 1 decembrie a fost de 500 unitati a 10.000 lei fiecare, ca in 10 decembrie s-au cumparat 500 unitati a 12.000 lei fiecare si ca in 20 decembrie au iesit 400 unitati?

. Societatea Alfa a evaluat la 1 decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achizitionat in anul N-11 cu 400.000.000 lei (din care 80.000.000 lei pentru teren), amortizabil in 20 de ani; cu aceasta ocazie a eliminate amortismentele din valoarea contabila. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilita cu aceasta ocazie la 450.000.000 lei (din care 150.000.000 lei terenul); durata de viata nu a fost modificata.

La 1 iulie anul N ansamblul imobiliar a fost vandut cu 500.000.000 lei.

Care sunt:

- diferenta din reevaluare ce trebuia inregistrata;

- suma amortizarii in anul N;

- suma plusvalorii inregistrata cu ocazia vanzarii.

. Enumerati si explicati opt diferente intre auditul extern si auditul intern.

. Care sunt principalele lucrari de efectuat cand examinati conturile de imobilizari corporale?

. Prezentati 10 lucrari de efectuat cand examinati conturile de imobilizari financiare.

. Prezentati 10 lucrari de efectuat cand examinati conturile de stocuri.

. Prezentati 10 lucrari de efectuat cand examinati conturile de trezorerie.

. Prezentati 10 lucrari de efectuat cand examinati conturile de capitaluri proprii.

. Prezentati 10 lucrari de efectuat cand examinati conturile de vanzari si de clienti.

. Prezentati 10 lucrari de efectuat cand examinati conturile de cumparari si de furnizori.

. Enumerati opt diferente intre auditul extern si auditul intern.

. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati?

Care sunt elementele de baza ale controlului intern al unei entitati?

Explicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati.

. Definiti auditul intern si controlul intern, si relatia dintre acestea.

. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?

. Care sunt cele patru categorii de audit intern in functie de natura?

. Prezentati o clasificare a misiunilor de audit intern.

. Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern?

. Continutul si structura planurilor de control al conturilor.