UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Management Financiar - Contabil

Specializarea:Contabilitate si Informatica de Gestiune

Practica de Cercetare - Proiectare

TAXA PE VALOAREA ADAUGATA,

IMPORTANTA SURSA DE VENIT LA BUGETUL DE STAT

S.C. JUI S.R.L

CAPITOLUL I

NOTIUNI  GENERALE CU PRIVIRE LA TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

DEFINITIA SI CARACTERISTICILE TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA

Taxa pe valoarea adaugata se aplica in Romania incepand cu data de 1 iulie 1993, fiind reglementata prin O.G.nr.3/1992. Aceasta a inlocuit vechiul impozit pe circulatia marfurilor cu impozit ce se aplica asupra tranzactiilor fiecarui stadiu al circuitului economic.

Din punct de vedere al bugetului de stat taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se stabileste asupra operatiilor privind transferul proprietatii bunurilor si asupra prestarilor de servicii.

Taxa pe valoarea adaugata se datoreaza bugetului de stat si actioneaza pe principiul deductibilitatii.

Din punct de vedere contabil, valoarea adaugata este un indicator care permite evaluarea valorii nou create de intreprindere prin activitatea sa si, implicit, a puterii economice a intreprinderii. Astfel, valoarea adaugata poate fi definita ca diferenta intre valoarea bunurilor si serviciilor realizate de intreprindere si a bunurilor si serviciilor utilizate pentru obtinerea lor.

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit general², intrucat se aplica pentru toate bunurile consumate intr-o tara, precum si pentru toate prestarile de servicii efectuate in folosul consumatorului final dintr-o tara.Impozitarea bunurilor se face in tara in care se consuma, de aceea bunurile importate se impoziteaza la fel ca si bunurile produse in tara, iar bunurile exportate se detaxeaza prin aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere.

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit neutru pentru ca afecteaza pretul final al unui bun sau al unui serviciu in momentul in care acesta ajunge la consumatorul final, indiferent de numarul operatiunilor care preced livrarea sau prestarea la consumatorul final.Neutralitatea impozitului este asigurata de aplicarea acestuia asupra valorii adaugate in fiecare stadiu al circuitului economic al unui bun sau serviciu, care este echivalenta cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile in cadrul aceluiasi stadiu al circuitului economic.

1.2 CLASIFICAREA OPERATIUNILOR IMPOZABILE

Din punct de vedere al substantei economice, operatiunile impozabile se clasifica in doua categorii:

livrari de bunuri;

prestari de servicii.

Livrarile de bunuri reprezinta orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar catre o alta persoana, direct sau prin persoane care actioneaza in numele acestora.

Fac obiectul livrarii: bunurile mobile corporale, bunurile imobile, bunurile de natura mobila care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate, energia electrica si termica, gazele, agentul frigorific, vanzarea cu plata in rate, transferul dreptului de proprietate in urma executarii silite, preluarea de catre persoane impozabile a bunurilor achizitionate sau fabricate de acestea pentru a fi utilizate in scopuri personale sau la dispozitia altor persoane in mod gratuit. Schimbul de bunuri are ca efect doua livrari separate.

In Romania, taxa pe valoarea adaugata se aplica asupra livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii, precum si asupra importului de bunuri provenite dintr-un alt stat.

Pentru a fi cuprinsa in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata, o livrare de bunuri sau o prestare de servicii trebuie sa indeplinesca cumulativ urmatoarele conditii:

a) sa fie efectuata cu plata;

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor sa fie considerat a fi in Romania;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa fie realizata de o persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice;

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte dintr-una dintre activitatile economice, cum sunt activitatile producatorilor, comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora, activitatile de exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.

CAPITOLUL II

ASPECTE CU PRIVIRE LA MODUL DE CONSTITUIRE SI FUNCTIONARE A ENTITATII ECONOMICE

Societatea comerciala HELOPAL ROMANIA S.R.L a fost infiintata prin actul costitutiv inregistrat la notarul public si autentificat din 28.12.1995, inregistrata la Registrul Comertului sub nr.J40/11461/1995, codul fiscal 8005127 ;

Sediul societatii este in Bucuresti, sos.Straulesti nr. 88-92 , corp Administrativ, sector 1, Bucuresti.

CAPITALUL SOCIAL AL SOCIETATII

La constituire, capitalul social subscris si varsat integral de catre asociati este de 2.000.000 lei, impartit in 2.000 parti sociale egale intre ele si indivizibile, fiecare avand o valoare nominala de 1.000 lei , subscrise si varsate integral de totii la data constituirii societatii. Capitalul social este asigurat de asociati prin aporturi in numerar sau/si, dupa caz, in natura. Asociatii vor decide ulterior, in conditiile legii si ale actului constitutiv, cu privire la majorarea sau diminuarea capitalului social, dupa caz.

Majorarea capitalului social se va putea face in urma deciziei Adunarii Generale a Asociatilor, prin subscriere si varsare de noi parti sociale, prin includerea de noi asociati, prin incorporarea de rezerve sau beneficii in capitalul social sau in alte forme legale. Reducerea capitalului social nu se va putea face prin retragerea de parti sociale subscrise sau varsate. Cesiunea partilor sociale intre asociati este permisa in urma deciziei Adunarii Generale a Asociatilor.

A.G.A. este organul suprem de conducere a societatii care poate decide asupra oricaror probleme privind societatea.

A.G.A. are urmatoarele atributii principale:

aproba sau modifica bilantul, contul de profit si pierdere, bugetul de venituri si cheltuieli;

repartizarea si distribuirea beneficiilor;

decide urmarirea, revocarea, salarizarea administratorilor, cenzorilor, personalului angajat;

decide marirea, respectiv reducerea capitalului social;

decide cesiunea partilor sociale;

decide contractarea de imprumuturi;

ETAPELE PARCURSE PENTRU CONSTITUIREA SOCIETATII SI ACTELE NECESARE PENTRU CONSTITUIRE

Stabilirea locului/spatiului unde societatea va avea sediul principal si daca este cazul, a sediilor secundare.

se poate face intr-un spatiu proprietatea unuia sau a mai multor asociati ori aflate in folosinta acestora;

se pregatesc/obtin acte doveditoare pentru spatiu: extras de carte funciara de la proprietari; contract de inchiriere, subinchiriere, comodat; avizul favorabil al proprie-tarilor sau chiriasilor din locuintele cu care se invecineaza spatiul in cauza (pe orizontala si verticala).

Se stabileste denumirea societatii si, daca este cazul, emblema societatii.

Firma: HELOPAL ROMANIA S.R.L

firma si emblema se stabilesc de asociati si trebuie sa se deosebeasca de firma si emblema altor societati;

firma si emblema trebuie sa fie scrise in primul rand in limba romana;

firma si emblema se verifica la Oficiul Registrului Comertului din judetul unde se stabileste sediul firmei, eliberandu-se dovada inregistrarii si rezervarii acestora pe o perioada de 3 luni;

Se intocmeste actul constitutiv corespunzator formei juridice de societate pe care asociatii au ales-o ;incheiere de autentificare 28.12.1995.

pentru intocmirea actului constitutiv asociatii pot contacta: un avocat, un notar sau se pot adresa Biroului de consultanta din cadrul Camerelor de Comert si Industrie Judetene;

la intocmirea actului constitutiv sunt necesare:

-acte de identificare a asociatilor, administratorilor sau reprezentantilor persoanelor fizice: pasaport, carte de identitate;

-acte de identificare a asociatilor, administratorilor sau reprezentantilor persoanelor juridice: statut, certificat de inmatriculare/inregistrare fiscala, certificat de bonitate bancara;

-certificat de cazier judiciar pentru fondatorii, administratorii si reprezentantii cetateni straini.

Se semneaza actul constitutiv, sub forma autentica, la un birou notarial public.

semnarea se poate face direct de catre toti asociatii sau prin imputernicit cu procura speciala autentica;

cetatenii straini care nu cunosc limba romana semneaza in prezenta unei persoane autorizate.

Se depun aporturile in numerar, la o banca sau C.E.C. si se pregatesc actele de proprietate pentru aporturile in natura.

Pentru deschiderea conturilor se prezinta bancii urmatoarele documente:

cererea de deschidere a contului;

copie dupa autorizatia de constituire eliberata de primarie si inregistrata la Administratia financiara;

fisa cu specimene de semnaturi.

Se achita taxa judiciara si taxa de timbru.

Se pregateste dosarul cu toate actele necesare si se depune la Oficiul Registrului Comertului din judetul unde s-a stabilit sediul firmei.

Cererea de inmatriculare in registrul comertului, cf. cu art.3 din Legea 26/1990, cuprinde:

numele si prenumele, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii, starea civila, averea si modul de evaluare a acesteia si activitatea comerciala anterioara;

firma comerciala si sediul acesteia;

obiectul de activitate, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;

numele, data si organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea activitatii;

La Oficiul Registrului Comertului are loc:

verificarea dosarului;

controlul legalitatii actelor si autorizarea inmatricularii societatii, de catre judecatorul delegat al Tribunalului teritorial;

transmiterea spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei a incheierii judecatorului delegat;

inmatricularea societatii;

eliberarea certificatului de inmatriculare si a incheierii judecatorului delegat.

Inregistrarea fiscala a societatii si obtinerea codului fiscal de la Administratia financiara teritoriala.

Obtinerea avizelor si autorizatiilor necesare functionarii societatii.

OBIECTUL DE ACTIVITATE

firma HELOPAL ROMANIA SRL   are ca obiect al activitatii sale, urmatoarele:

- taierea, fasonarea si prelucrarea pietrei si a marmurei destinate constructiilor de cladiri, constructiilor de monumente funerare, de drumuri si pentru alte aplicatii ;

- montarea glafurilor pentru ferestre, accesorii ferestre, glafuri din marmura compozita, PAL melaminat, aluminiu pentru ferestre ;

obiectul de activitate trebuie sa fie bine determinat, cu stabilirea domeniului principal, a activitatii principale si a activitatilor secundare ;

obiectul de activitate se stabileste potrivit clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN, aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr.656/1997 ;

obiectul de activitate stabilit, trebuie sa fie posibil licit si moral.

ACTIVITATEA ECONOMICA A SOCIETATII

Exercitiul economico-financiar - incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie a fiecarui an. Primul execitiu va incepe la data inmatricularii societatii in Registrul Comertului.

Personalul societatii – schema de organizare si de personal se aproba de Adunarea Generala a Asociatilor. Angajarea personalului se face de catre directorul general pe baza contractelor individuale de munca si a altor acte juridice prevazute de lege. Plata salariilor personalului societatii – inclusiv a salariilor stabilite pentru directorul general, precum si a celorlalte drepturi salariale se va face potrivit legislatiei in vigoare.

Conturile societatii – atat in lei cat si in valuta, se vor deschide la bancile autorizate din Romania. Alimentarea conturilor se face din aportul de capital social subscris, din incasarile societatii, din imprumuturi, credite, precum si din alte surse potrivit legii.

Evidenta contabila a societatii, inclusiv bilantul contabil si contul de profit si pierdere, se vor tine in lei si in limba romana. Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei, inscrisuri care vor sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de documente justificative. Evidenta contabila se organizeaza si se conduce potrivit legii si normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor. Bilantul contabil, contul de profit si pierderi precum si raportul de gestiune se vor intocmi in mod obligatoriu anual, precum si in situatia lichidarii societatii, acestea sunt supuse Adunarii Generale.

Calcularea si repartizarea profitului – Adunarea Generala poate stabili cota-parte din profit pentru constituirea de fonduri pentru dezvoltare, investitii, reparatii capitale si alte fonduri prevazute de lege. Profitul rezultat constituie baza de calcul pentru stabilirea impozitului datorat bugetului de stat. Dupa deducerea impozitului legal datorat bugetului de stat, profitul realizat se stabileste pe cote-parti, sub forma dividendelor ce se platesc acociatului. In cazul in care societatea inregistreaza pierderi, asociatii sunt obligati sa analizeze cauzele si sa ia masurile ce se impun.

CONDUCEREA SOCIETATII SI ACTIVITATEA FINANCIAR CONTABILA

Conducerea firmei HELOPAL ROMANIA SRL se realizeaza de catre adunarea generala a asociatilor si de catre administrator.

asociatul unic are drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru adunarea generala a asociatilor :

- sa aprobe bilantul contabil si sa stabileasca repartizarea beneficiului net;

- bilantul contabil si contul de profit si pierdere se vor intocmi conform legislatiei in vigoare si respectarea metodologiei elaborate de Ministerul Finantelor ;

- va depune bilantul societatii in termen de 30 zile dupa semnarea lui la Oficiul Registrului Comertului publicat in Monitorul Oficial ;

- sa desemneze pe administratori si pe cenzori; sa modifice actul constitutiv ;

- sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii;

societatea este administrata de unul sau mai multi administratori asociati , numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala a asociatilor;

dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de cazul in care, in actul constitutiv exista dispozitie contrara;

puterile si limitele administratorului se stabilesc prin actul constitutiv.

CONTROLUL SOCIETATII

Asociatul unic :

controleaza societatea in intreaga ei activitate iar in cursul exercitiului financiar poate verifica gospodarirea mijloacelor fixe si a mijloacelor circulante precum si toate documentele contabile ;

face controlul societatii exercitat de unul sau mai multi cenzori alesi de adunarea generala a asociatilor ;face numirea cenzorilor ;

la incheierea exercitiului financiar verifica si controleaza exercitarea inventarului, a documentelor, a rapoartelor asupra conturilor societatii, a bilantului si in special a contului de beneficii si pierderi.

Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. HELOPAL ROMANIA SRL

B. IMPLICATIILE TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA ASUPRA RENTABILITATII INTREPRINDERII

2.2.1. IMPACTUL T.V.A. ASUPRA FLUXURILOR DE TREZORERIE

Analiza impactului T.V.A. asupra fluxurilor de trezorerie se refera la influenta acesteia asupra indicatorilor echilibrului financiar.

In situatia in care S.C. HELOPAL S.R.L. are de plata la bugetul de stat T.V.A., suma ce trebuie achitata in data de 25 a lunii urmatoare, rezulta ca societatea beneficiaza de un surplus de trezorerie pentru 25 zile, cu conditia ca suma pentru vanzarile efectuate sa fie incasata de la terti pana la data de intai a lunii urmatoare. In caz contrar se reduce proportional cu numarul de zile aferente neincasarii contravalorii facturilor emise.

2.2.2. INFLUENTA T.V.A. ASUPRA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII SOCIETATII

Raportul integral al taxei pe valoarea adaugata nu genereaza micsorarea valorii ratelor de solvabilitate si de lichiditate. Influenta T.V.A. asupra ratelor de lichiditate si de solvabilitate in sensul cresterii acestora apare in situatia in care agentul economic are de plata la bugetul de stat T.V.A., beneficiind de un surplus de trezorerie.[4]

In situatia in care vanzarile raman constante si termenul de scadenta nu se modifica, societatea beneficiaza din partea statului de un credit constant, caz in care societatea realizeaza un profit suplimentar, determinat de rata dobanzii, practicata de bancile comerciale, prin folosirea de disponibilitati.

Daca societatea are de recuperat T.V.A., atunci se va confrunta cu necesitatea de disponibilitati, aflandu-se in situatia de a contracta un imprumut bancar, si diminuarea stocurilor prin accelerarea vitezei de rotatie a acestora, sau sa diminueze volumul creditului acordat clientilor, prin accelerarea procedurilor de incasare a creantelor de la partenerii de afaceri. Aceste masuri vor conduce la scaderea ratelor de lichiditate si solvabilitate.

Analiza lichiditatii se realizeaza pe baza datelor:

Trebuie sa fie cuprins intre 1,5 si 2%.

Din analiza gradului general de lichiditate pe cei trei ani putem trage concluzia ca in anul 2005 societatea dispunea de lichiditati ce puteau fi plasate in investitii. In anii 2006 si 2007, societatea nu dispune de lichiditati datorita investitiilor mari facute in echipamente si instalatii de productie.

Gradul net de lichiditate trebuie sa fie cuprins intre 3 si 5%. Ca si la indicatorul precedent, societatea are multe disponibilitati neinvestite in anul 2005, pe cand in anii 2006 si 2007 disponibilitatile reprezinta 1,09% si respectiv 0,71% din acivele circulante. Desi nu se incadreaza in valorile normale, acest lucru poate fi inteles ca un fapt pozitiv, firma gestionand bine banii si investind pentru a avea profit ulterior.

Scaderea gradului de lichiditate in ambele formule arata faptul ca societatea are de recuperat T.V.A. de la stat si se confrunta cu necesitate de disponibilitati.

Grafic nr. 2.1. Evolutia gradelor de lichiditate im perioada 2005 - 2007

Sursa: Datele furnizate de S.C. Helopal Romania SRL si prelucrare autor

Analiza solvabilitatii[6] se face pe baza ratelor:

Valorile normale ale solvabilitatii generale sunt cele mai mari de 1 . In toti cei trei ani societatea prezinta o solvabilitate generala foarte buna. Desi scade in fiecare an, datorita cresterii datoriilor, nivelul acesteia ramane aproape dublu fata de limita minima, demonstrand faptul ca societatea poate face fata datoriilor.

Solvabilitatea generala trebuie sa fie cuprinsa intre 1,6 si 1,8. In fiecare an solvabilitatea generala a firmei este mai mica decat 1,6. Acest lucru se datoreaza datoriilor curente care au valori mai mari. Se observa o scadere a acestora in anul 2006 fata de 2005, ca apoi sa inregistreze iar o usoara crestere in anul 2007.

Solvabilitatea imediata trebuie sa fie cuprinsa intre 0,6 si 1.

In anii 2005 si 2006 solvabilitatea imediata a firmei se afla la limita inferioara a intervalului optim, scazand in anul 2007 sub acesta. De aici rezulta ca firma se confrunta cu necesitati de disponibilitati, avand datorii tot mai mari, ceea ce inseamna ca are de recuperat T.V.A. de la stat.

Grafic nr. 2.2. Evolutia ratelor de solvabilitate in perioada 2005 - 2007

Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. Helopal Romania SRL si prelucrare autor

2.2.3. INFLUENTA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA ASUPRA RATELOR DE ECHILIBRU FINANCIAR SI DE RANDAMENT

Un rol important in analiza unei societati il au ratele de echilibru financiar. Acestea exprima capacitatea firmei de a-si finanta stocurile si activele din surse proprii, adatand totodata si nivelul de autonomie financiara a societatii.

Daca societatea are de plata T.V.A., inseamna ca societatea va putea folosi disponibilitatile create si sa renunte la credite. Aceasta va conduce la cresterea ratei autonomiei financiare, ratei de finantare a stocurilor si scaderea ratei datoriilor.

In caz contrar are loc o scadere a acestor rate.

Ratele de echilibru financiar sunt:

Rata autonomiei financiare[8]

Capital propriu

Capital propriu Capital imprumutat

Rata autonomiei financiare 2005

Rata autonomiei financiare 2006

Rata autonomiei financiare 2007

Eseu: Comunicare de baza cu bazele de date externe prin intermediul importului si al combinarilor Document online: UCM RESITA - piata tinta - strategii de intrare pe piata

Valorile optime a ratei autonomiei financiare sunt cele mai mari de 0,5. Desi scade in perioada 2005 – 2007, rata autonomiei financiare a societatii ramane mult peste valoarea minima.

Scaderea foarte mare a ratei de finantare a stocurilor de la 1,79 in anul 2005 la 0,18 in 2007 este o consecinta a faptului ca societatea are de recuperat T.V.A. de la bugetul de stat.

Considerand ca principal factor de influenta a ratei implicatiile taxei pe valoarea adauagta, descresterea ratei autofinantarii activelor intre anii 2005 si 2006 arata ca societatea a avut de recuperat T.V.A., in timp ce in anul 2007 a avut de platit T.V.A. la bugetul de stat.

Rata datoriilor = 1 – Rata autofinantarii activelor

Rata datoriilor ₂₀₀₅

Rata datoriilor ₂₀₀₆ = 1 – 0,56 = 0,44

Rata datoriilor ₂₀₀₇ = 1 – 0,64 = 0,36

Aflata in stransa corelatie cu rata autofinantarii activelor, rata datoriilor confirma acelasi lucru, in conditiile in care taxa pe valoarea adaugata este considerata principalul factor de influenta, si anume faptul ca societatea a avut de recuperat T.V.A. de la buget in anul 2006 iar in 2007 a avut de platit la buget. Capacitatea de autofinantare exprima, deci, un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii. Ea nu are decat un caracter potential daca nu este sustinuta de mijloace financiare efective. Ori, surplusul monetar degajat prin cresterea trezoreriei nete, adica cash-flow-ul (de 262,5), dovedeste ca cea mai mare parte a acestei capacitati de autofinantare este sustinuta de o trezorerie efectiv disponibila.

Grafic nr.2.3. Evolutia ratelor de echilibru financiar in perioada 2005 – 2007

Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. Helopal Romania SRL si prelucrare autor

In ceea ce priveste ratele de rentabilitate se cunoaste ca raportul neutral in care se afla taxa pe valoarea adaugata in cazul in care agentul economic este platitor de T.V.A. si efectueaza operatiuni cu prorata 100% nu va modifica ratele de rentabilitate.[11]Pentru cazul in care taxa pe valoarea adaugata nu este deductibila in totalitate, pentru ca agentul economic efectueaza operatiuni care nu sunt scutite, sau nu are prorata de 100%, costurile pe care la antreneaza vor conduce la micsorarea ratei rentebilitatii economice si a ratei rentabilitatii financiare.

Rata rentabilitatii economice inregistreaza o usoara crestere in anul 2006 ca apoi in anul 2007 sa scada foarte mult, de la 16,35% la 5,08%.

Luand in considerare influenta T.V.A. asupra ratei rentabilitatii financiare, putem trage concluzia ca firma a efectuat operatiuni pentru care este scutita de plata taxei pe valoare adaugata. Acest lucru rezulta din scaderea pe care o inregistreaza in fiecare ani.

Grafic nr. 2.4. Evolutia ratelor de rentabilitate in perioada 2005 – 2007

Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. Helopal Romania SRL si prelucrare autor

2.2.4. ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A INTREPRINDERII

• STRUCTURA ACTIVULUI

1. Pondera activelor imobilizate

Aceasta rata masoara importanta relativa a activelor pe termen lung in totalul activelor societatii[13].

Grafic nr. 2.5. Evolutia ponderii activelor imobilizate in perioada 2005 – 2007

Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. Helopal Romania SRL si prelucrare autor

Grafic nr. 2.6. Evolutia structurii activului in perioada 2005 – 2007

Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. Helopal Romania SRL si prelucrare autor

Din analiza indicatorilor si a graficului evolutiei structurii activului se poate observa ca in anul 2005 activele imobilizate au o pondere insemnata, in timp ce activele circulante reprezinta doar 12,94% din totalul activului. Cu trecerea timpului situatia se schimba activul circulant incepand sa creasca in totalul activului, ducand la scarerea ponderii activelor imobilizate. Acest lucru se explica prin faptul ca societatea a investit la inceput in imobilizari cu scopul de a-si inmunatati activitatea de productie iar in prezent beneficiaza de echipamente tehnologice si utilaje care ii permit sa realizeze intr-un timp mai scurt poduse finite de calitate.

• STRUCTURA PASIVULUI

Luand in considerare doar capitalurile proprii si datoriile totale, ca si elemente ale pasivului, pe baza graficului evolutiei structurii pasivului, putem trage urmatoarele concluzii: in anul 2005 capitalurile proprii sunt mult mai mari decat datoriile totale. Pe parcursul celor trei ani se observa o crestere progresiva a datoriilor totale de la 27,25% in anul 2005, la 45,62% in 2006 si 50,94% in anul 2007. Acest lucru duce la diminuarea ponderii capitalurilor proprii ale firmei de la 72,75% in anul 2005, la 54,38% in 2006 si la 49,06% in 2007. Aceasta crestere a datoriilor totale se justifica prin achizitiile in leasing realizate de firma.

Grafic nr. 2.6. Evolutia structurii pasivului in perioada 2005– 2007

Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. Helopal Romania SRL si prelucrare autor

C. REFLECTAREA IN CONTABILITATE A TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA

2.3. MONOGRAFIE CONTABILA  LA S.C. HELOPAL ROMANIA S.R.L.

S.C. HELOPAL ROMANIA S.R.L. utilizeaza pentru gestiunea marfurilor si a produselor finite inventarul permanent, iar ca metoda de evaluare, evaluarea la cost de productie.

In cursul lunii februarie se inregistreaza urmatoarele operatiuni:

Se cumpara de la S.C. SOCERAM S.A. conform facturii nr. 8043681, 40 m³ nisip 0 la pret de achizitie 25 lei/m³, T.V.A. 19%. In momentul cumpararii, sunt acordate urmatoarele reduceri: rabat 5% si scont 2%.

Se achita datoria catre furnizor cu ordinul de plata nr. 17.

: Se primeste factura nr. 2318427 la telefon de la S.C. ROMTELECOM S.A. in valoare de 120 lei, T.V.A. 19%.

Se plateste datoria fata de furnizor cu chitanta nr. 257365:

03.02.2007: Se cumpara de la S.C. MAER AMBIENT S.R.L. conform facturii nr. 2576430, 80 bidoane colorant la pret de achizitie 35 lei/buc., T.V.A. 19%.

Se achita datoria catre furnizor cu chitanta nr. 2486719. (Anexa 9)

Se vand conform facturii nr. 3267164 catre S.C. PAVEMENT S.A. 225 m² pavele la pret de vanzare 40 lei/m², T.V.A. 19%.

Costul de productie efectiv al pavelelor este de 35 lei m².

Descarcam gestiunea de produsele vandute:

Se incaseaza conform extrasului de cont nr. 13 creanta de la client:

05.02.2007: Se cumpara fara factura folie pentru paletat la pret de achizitie de 2.800 lei, T.V.A. 19%, de la S.C. ROMAVA S.A. Ulterior se primeste facura nr. 1500021 si se achta datoria catre furnizor din cont cu ordinul de plata nr.16.

Se inregistreaza primirea facturii nr. 1500021 din 08.02.2007.

Se achita datoria fata de furnizor cu ordinul de plata nr. 16.

Se vand cu plata in rate conform facturii nr. 3267152, 250 m² dale catre S.C. ISTRATRANS S.R.L la pret de vanzare 32 lei/m², T.V.A. 19%. In momentul vinzarii se incaseaza 2.000 lei plus T.V.A. aferenta, iar diferenta se incaseaza in 3 rate egale in urmatoarele luni.

Costul de productie efectiv al dalelor este de 28 lei m².

Descarcam gestiunea de produsele vandute:

Se incaseaza conform extrasului de cont nr. 10 creanta de la client:

Se cumpara cu factura nr. 047329 un birou in valoare de 250 lei. De la S.C. METRO S.A., T.V.A. 19%.

Se achita datoria catre furnizor cu ordinul de plata nr.

Se vand conform facturii nr. 3267212, 200 m² dale la pret de vanzare 25 lei/ m² catre S.C. MEDIACONSTRUCT S.A., asigurand si transportul in valoare de 300 lei, T.V.A. 19%.

Costul de productie efectiv al dalelor este de 22 lei m².

Descarcam gestiunea de produsele vandute:

Se incaseaza conform extrasului de cont nr. 15 creanta de la client:

09.02.2007: Se cumpara de la ALDERI din Turcia, conform facturii nr. 4921311, 200 sticle colorant pentru pardoseli la pret extern 5€ sticla, taxa vamala 5%, comision vamal 0,5%, curs in vama 3,34 lei Datoria externa se achita prin cont la 3,36 lei

Se achita datoria fata de furnizor prin cont cu ordinul de plata nr. 22:

Se cumpara de la S.C. NID ALPIN SPECIAL CONSTRUCTS.A conform facturii nr. 8034562, 2.500 caramizi la pret de achizitie 1,6 lei/buc., impreuna cu lazi restituibile in valoare de 600 lei.

Se achita datoria fata de furnizor prin cont cu ordinul de plata nr. 28:

Ambalajele nu se restituie ca urmare a degradarii lor:

Se primeste factura nr. 8034583 din 14.02.2007 cu T.V.A. deductibila aferenta ambalajelor:

Se achita ambalajele si T.V.A. deductibil aferent acestora din casa cu chitanta nr. 2486794 din 14.02.2007.

Se cumpara conform facturii nr. 2810647, 32 saci de ciment la pret de achizitie 25 lei/sac, T.V.A. 19%, de la S.C. LAFARGE S.A., impreuna cu 6 paleti restituibili in valoare de 150 lei.

Se achita contravaloarea materiilor prime cu ordinul de plata nr. 34:

Se restituie paletii furnizorului furnizorului:

13.02.2007: Se vand cu avizul nr. 563217 catre S.C. MEDIA CONSTRUCT S.R.L. 195 m² pavele la pret de vanzare de 40 lei/m², T.V.A 19%.

Ulterior se intocmeste si se trimite factura nr. 3267234 din 16.03.2007:

Costul de productie efectiv al pavelelor este de 35 lei m².

Descarcam gestiunea de produsele vandute:

Se incaseaza conform extrasului de cont nr. 17 creanta de la client:

14.02.2007: Se vand cu factura nr. 3267299, 500 m² dale la pret extern 9,5€ m², catre GALAS din Republica Moldova, curs la facturare 3,4 lei Valoare externa = 500 m² x 9,5€ m² = 4.750€  (4.750€ x 3,4 lei/€ = 16.150 lei)

Costul de productie efectiv al dalelor este de 29 lei m².

Descarcam gestiunea de produsele vandute:

Se incaseaza conform extrasului de cont nr. 21 creanta de la client:

Se cumpara cu bonul fiscal nr. 341 de la S.C. PETROM S.A. benzina premium plus in valoare de 100 lei, tva 19%.

Se achita datoria catre furnizor cu numerar.

Se vand conform facturii nr. 3267301, 25 m² dale, catre S.C. EUROMONTAJ  S.R.L. la pret de vanzare 24 lei/m², T.V.A. 19%, impreuna cu paleti restituibili in valoare de 100 lei.

Costul de productie efectiv al dalelor este de 21 lei m².

Descarcam gestiunea de produsele vandute:

Se incaseaza cu chitata nr. 2005326 creanta de la client: (Anexa 10)

Se primesc paletii de la client:

Se cumpara de la IDEAL WORK din Italia, cu factura nr. 2794107, 100 saci mixturi pentru pardoseli industriale la pret extern 10€ sac, curs la facturare 3,4 lei , suportand si cheltuieli cu transportul de 200 lei plus T.V.A. 19%. Se achita datoria la acelasi curs.

Separat se evidentiaza transportul:

Se vand conform facturii nr. 3267305 catre S.C. PABYS TOUR S.R.L., 35 m² pavele la pret de vanzare 38 lei/m², T.V.A. 19%. La primirea produselor, clientul reclama suma de 158,27 lei reprezentand 10% din valoarea produselor, necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.

Se diminueaza creanta de la clienti cu valoarea produselor necorespunzatoare:

Costul de productie efectiv al pavelelor este de 34 lei m².

Descarcam gestiunea de produsele vandute:

Se incaseaza conform extrasului de cont nr. 24 creanta de la client:

Se cumpara de la S.C. SOCERAM S.A. conform facturii nr. 8049720, 560 m³ pietris categoria 3-7, la pret de achizitie 25 lei/m², T.V.A. 19%. Plata se face in rate astfel: 5.000 lei plus T.V.A. in momentul cumpararii, diferenta in 3 rate egale.

Se achita datoria cu ordinul de plata nr. 38:

Se cumpara comform facturii nr. 1496722 de la S.C. AUTOSOFT S.A. din Timisoara, anvelope Pirelli 295/40 R20 Scorpion la pret de achizitie de 1.400 lei, T.V.A. 19%, fiind asigutare si cheltuielile cu transportul de 200 lei.

Se achita datoria fata de furnizor cu chitanta nr. 1563281 din 22.02.2007:

Se vand conform facturii nr. 3267322 catre S.C. PROMOLAND S.A. 60 m² dale la pret de vanzare 25 lei/m², T.V.A. 19%. In momentul vanzarii se acorda clientului ca reducere: remiza 6%.

Costul de productie efectiv al dalelor este de 21 lei m².

Descarcam gestiunea de produsele vandute:

Se incaseaza conform extrasului de cont nr. 27 creanta de la client:

Se plateste abonamentul la ziarul „Adevarul” conform facturii nr. 1329754, in valoare de 15 lei prin casa, cu chitanta nr. 1452365 emisa de S.C. RODIPET S.A.

Se plateste datoria fata de furnizor cu chitanta nr. 1452365:

: Se primeste factura nr. 8365794 la energie electrica de la S.C. MUNTENIA SUD S.A. in valoare de 280 lei, T.V.A. 19%.

Se plateste datoria fata de furnizor cu chitanta nr. 2897014:

Se vand catre BESCO din Bulgaria, conform facturii nr. 1732493, 800 m² dale la pret extern 9€/m², curs la facturare 3,39lei €. Se achita la acelasi curs.

Costul de productie efectiv al dalelor este de 28 lei m².

Descarcam gestiunea de produsele vandute:

Se incaseaza conform extrasului de cont nr. 28 creanta de la client:

La sfarsitul lunii februarie se procedeaza la regularizarea conturilor de T.V.A. si se intocmeste Decontul de T.V.A. pe luna februarie 2007 :

Se compenseaza partial T.V.A.-ul de plata rezultat cu T.V.A. de recuperat de la sfarsitul lunii ianuarie 2007, pe baza cererii de compensare aprobate.

Se achita din cont cu ordinul de plata nr. 42 din 24.03.2007 diferenta de TVA de plata ramasa dupa compensare.

D     4423 T.V.A. de plata C D 4424 T.V.A. de recuperat C

D                 4428 T.V.A. neexigibila C

D 4426 T.V.A. deductibila C D 4427 T.V.A. colectata C

Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. Helopal Romania SRL si prelucrare autor

CAPITOLUL III

SISTEMUL INFORMATIC PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

3.1. SISTEMUL INFORMATIC – COMPONENTA MAJORA A SISTEMULUI INFORMATIONAL

Conducerea unei activitati nu poate fi asigurata in conditii satisfacatoare fara cunoasterea sistematica a modului in care aceasta se desfasoara, pentru a se putea aprecia la perioade cat mai scurte felul in care sunt respectate conditiile prestabilite si pentru a se putea interveni cu cea mai mare promptitudine in eliminarea abaterilor negative sau, cand este cazul, in corectarea prevederilor initiale. Acest proces de cunoastere operativa devine din ce in ce mai anevoios pe masura ce gradul de complexitate a sistemului creste.

O firma poate fi considerata ca o colectivitate ierarhizata de oameni si obiective, de mijloace de productie si mijloace de informare, o impletire a intereselor generale cu interesele individuale. Aceasta colectivitate functioneaza cu ajutorul mesajelor. Rolul mesajelor este de a transmite o anumita cantitate de informatii necesare desfasurarii activitatii.

Sistemele de informatii pentru managementul financiar-contabil au menirea de a asigura o mai buna gestionare a resurselor.De asemenea, aceste sisteme pot contribui la evaluarea performantei programelor, la planificarea atributiilor si la monitorizarea progresului inregistrat, conform obiectivelor propuse. Sistemele de informatie manageriala formeaza un element-cheie al controlului

managerial.

Sistemul informatic este partea automatizata a sistemului informational din cadrul unui organism economic. Sistemul informatic are functia de prelucrare automata a datelor pentru obtinerea informatiilor necesare fundamentarii deciziilor si pentru informare.

Principalele avantaje oferite de utilizarea sistemelor informatice de catre organismele economice sunt:

− imbunatatirea preciziei rezultatelor prelucrarilor,

− cresterea vitezei de procesare,

− eliminarea fortei de munca implicate in prelucrarea manuala a datelor,

− sporirea volumului de informatii oferite utilizatorilor intr-un interval dat de timp,

− sporirea diversitatii si complexitatii informatiilor oferite utilizatorilor, [15]

Rolul sistemului informatic in cadrul unei organizatii este acela de a diminua timpii necesari operarii datelor si de a diminua semnificariv operatiile manuale slab productive. De asemenea trebuie sa ofere un nivel de prelucrare a datelor performant care sa duca la reducera costurilor implicate de gestionarea datelor si la o mai buna valorificare a datelor, in sprijinul activitatii intregii organizatii. In cadrul organizatiei, sistemul informatic este cel ce inlatura barierele generate de distantele fizice.

3.2. PREZENTAREA PROGRAMULUI „DECONTUL PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADAUGATA”

Documentul reprezentativ in materie de T.V.A., completat si depus de toate persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, este „Decontul privind taxa pe valoarea adaugata”. Acesta se obtine prin folosirea programului de asistenta elaborat de Ministerul Finantelor Publice si se transmite organului competent pe suport electronic.

Programul informatic de asistenta este pus la dispozitia persoanelor impozabile, gratuit, de unitatile fiscale sau poate fi descarcat de pe serverul de web al Ministerului Finantelor Publice, la adresa www.mfinante.ro.

Pentru completarea si editarea formularului se utilizeaza echipament informatic. De asemenea, formularul poate fi depus direct pe site doar de contribuabilii care dispun de un certificat digital eliberat de Ministerului Finantelor Publice.

Programul informatic elaborat este folosit pentru toate declaratiile ficale. Dupa lansarea programului in executie si apasarea butonului  se deschide o fereastra unde trebuie definit platitorul de T.V.A. pentru aceasta se introduce codul de identificare fiscala in casuta corespunzatoare. Spatiul din fata acestuia este rezervat prefixului „RO”, conform ISO Standard 3166, si se completeaza automat la un simplu clic pe casuta. Se continua cu definirea denumirii, a domiciliului, numarul de telefon, banca si contul contribuabilului. De asemenea se inscrie si codul CAEN a activitatii pe care firma o desfasoara.

Perioada de raportare o constituie luna si anul pentru care se intocmeste decontul. Programul nu va rula daca nu se completeaza toate campurile.

Din lista cu toate declaratiile fiscale se alege formularul 300 „Decontul privind taxa pe valoarea adaugata”.

Pentru a vizualiza si incarca formularul se apasa butonul

„Decontul privind taxa pe valoarea adaugata” este impartit in mai multe sectiuni:

Sectiunea „Date de identificare a persoanei impozabile”: la afisarea paginii aceasta sectiune apare completata automat cu informatiile introduse in prima fereastra de dialog.

In rubrica „pro rata de deducere” se inscrie coeficientul corespunzator, care la S.C. HELOPAL ROMANIA S.R.L. este de 100%, deoarece nu desfasoara activitati scutite de T.V.A.

Sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata” se imparte la randul ei in doua subsectiuni: „Comert intracomunitar si in afara U.E.” si „Livrari de bunuri in interiorul tarii si exporturi”.

Livrarile intracomunitare se inscriu in unul din primele doua randuri in functie de categoria unde se incadreaza. Ele sunt scutite, de aceea, rubricile T.V.A. aferente sunt hasurate. In cazul achizitiilor intracomunitare pentru care se prevede taxarea inversa se vor scrie la pozitia corespunzatoare. Prin apasarea tastei ENTER nu se va calcula valoarea T.V.A. deoarece firma nu este obligata la plata acesteia. La sfarsitul primei subsectiuni programul calculeaza automat un sub-total al sumelor.

Livrarile de bunuri si prestarile de servicii obisnuite, taxabile cu, cota 19%, care caracterizeaza activitatea de baza a S.C. HELOPAL ROMANIA S.R.L. se inscriu in randul 6, valoarea T.V.A.-ului fiind calculata automat la apasarea tastei ENTER.     

Urmatorul rand se refera la operatiile taxabile cu 9%. Cum pro rata in cazul firmei este de 100%, aceasta rubrica este goala. Sumele pentru completarea acestei sectiuni sunt luate din Jurnalul de vanzari. De asemenea se calculeaza un sub-total al acestei subsectiuni si un total al sectiunii Taxa pe valoarea adaugata colectata, atat pentru valoare cat si pentru T.V.A.

Sectiunea „Taxa pe valoarea adaugata colectata” se imparte in subsectiunile: „Achizitii intracomunitare de bunuri si alte achizitii impozabile in Romania” si „Achizitii de bunuri in interiorul tarii si importuri, achizitii intracomunitare scutite sau neimpozabile”.

S.C. HELOPAL ROMANIA S.R.L. nu achizitioneaza bunuri in vederea revanzarii acestora. Astfel rubricile ce se refera la revanzare vor ramane necompletate. Suma de la rubrica achizitii intracomunitare pentru nevoile firmei reprezinta de fapt toate achizitiile intracomunitare ale firmei.

Toate sumele necesare pentru completarea acestei sectiuni sunt luate din Jurnalul de cumparari. Acizitiile normale, pe care firma le face pentru a-si desfasura normal activitarea , taxabile cu 19% se trec in randul 22 iar cele taxabile cu 9% in randul urmator.

Prin apasarea tastei ENTER se realizeaza un total al taxei deduse.

Ultima sectiune este „Regularizarea”

Prin diferenta dintre totalurile celor doua sectiuni programul calculeaza si inscrie automat sume corespunzatare la pozitia corecta, respectiv T.V.A. de plata (rand 31) sau T.V.A. de recuperat (rand 32). Daca societatea are de platit sau de recuperat T.V.A. din luna precedenta, atunci sumele vor fi completate automat din decontul precedent si prin apasatrea tastei ENTER se calculeaza automat suma de platit pentru perioada raportoare.

Ultima parte a formularului cuprinde prevederi juridice cu privire la completarea si depunerea decontului. De asemenea apar numele si functia persoanei care l-a intocmit.

Codul de bare este un element de siguranta privind autenticitatea formularului.

Dupa completarea decontului acesta poate fi listat si salvat pe discheta pentru unitatea fiscala, cu ajutorul butoanelor din fereastra de prezentare a programului.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII SI PROPUNERI

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se stabileste asupra operatiilor privind transferul proprietatii bunurilor si asupra prestarilor de servicii. Ea vizeaza toate fazele circuitului economic, respectiv productia, serviciile si distributia pana la vanzarile catre consumatorii finali.

Taxa pe valoarea adaugata este un important instrument de politica fiscala. Impactul acesteia asupra bugetului de stat se refera , in principal, la asigurarea veniturilor bugetare, care sa permita finantarea cheltuielilor bugetare angajate de guvern. De asemenea la nivelul economiei de piata se observa impactul T.V.A. si asupra pretului, a cererii si a ofertei.

Pe langa impactul asupra bugetului de stat si asupra economiei, taxa pe valoarea adaugata influenteaza si activitatea societatilor comericale. Fiecare impozit pe care firma este obligata sa-l plateasca pentru profiturile/veniturile obtinute sau pentru activitatile desfasurate are o scadenta de plata expres specificata in legislatia fiscala aferenta. In cazul T.V.A.-ului, se plateste lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare efectuarii operatiunilor. Ceea ce poate interesa managementul unei firme este modalitatea in care aceste plati se articuleaza intr-un plan general de plati periodice, cu alte cuvinte, cum va fi afectata trezoreria firmei ca urmare a indeplinirii obligatiilor fiscale conform legii.

Fiecare impozit exercita un dublu impact asupra firmei: pe de o parte este vorba de un cost administrativ legat de actiunea impozitelor si taxelor pe care firma il suporta in calitate de colectoare de impozite, iar pe de alta parte se poate vorbi de un cost de trezorerie. Acest cost este determinat de mai multi factori, cum ar fi, decalajul existent intre momentul in care ia nastere obligatia de plata a impozitelor si exigibilitatea acestora, diferentele care intervin intre momentul contabilizarii impozitului si cel al platii efective, termenele de depunere a deconturilor si de achitare a impozitelor sau termenul de 30 de zile la dispozitia organului fiscal pentru regularizarea sumelor datorate de catre stat.

Taxa pe valoarea adaugata, prin mecanismul sau de functionare, exercita un impact asupra bilantului firmei, dar si un impact fiscal, implicat de diferitele operatiuni efectuate de agentul economic.

Impactul asupra bilantului rezulta din compararea conturilor in care se inregistreaza taxa pe valoarea adaugata: T.V.A. deductibila si, respectiv T.V.A. de recuperat in activul bilantului, postul „Alte creante”, si T.V.A. colectata, respectiv T.V.A. de plata, in pasivul bilantului, postul „Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mica de un an”. In functie de raportul existent intre T.V.A. deductibila si T.V.A. colectata, firma va fi sau nu va fi intr-o pozitie favorabila din punct de vedere financiar. Astfel, daca T.V.A. colectata > T.V.A. deductibila, firma are un disponibil de resurse atrase, cu impact favorabil asupra trezoreriei intreprinderii, majorandu-se postul de disponibilitati sau diminuandu-se postul de datorii, in acest fel acopernidu-se necesarul de fond de rulment.

In materie de T.V.A. se poate vorbi si despre o incidenta fiscala data de operatiunile de vanzare si, respectiv, de cumparare. Daca firma realizeaza o vanzare la date de 1 a lunii, iar termenul de plata a T.V.A. este data de 25 a lunii urmatoare, atunci se va beneficia de un credit pe timp de 54 de zile. Daca vanzarea se efectueaza la sfarsitul lunii, rezulta ca firma va beneficia de un credit pe timp de numai 24 de zile. Incidenta fiscala a taxei pe valoarea adaugata colectate depinde de durata creditelor acordate de firma clientilor sai. Daca acestea au o durata mai mare de 54 de zile, respectiv 24 de zile, atunci firma va plati catre bugetul statului o suma pe care inca nu a incasat-o si se va confrunta cu un deficit de trezorerie temporar, pana la incasarea datoriilor de la clienti. Daca, dimpotriva, firma stabileste in asa fel contractele cu clientii incat durata creditelor – clienti sa fie mai mica decat termenul de achitare a taxei pe valoarea adaugata, atunci firma va dispune de o resursa financiara.

Incidenta financiara determinata de o operatiune de cumparare este data de durata creditului – furnizori. Daca durata creditului acordat de furnizori este mai mica decat termenul de plata a taxei pe valoarea adaugata catre bugetul statului, atunci firma va inregistra un deficit de resurse financiare. Daca durata creditului acordat de furnizori este mai mare decat termenul de achitare a T.V.A., atunci se degaja un plus de resurse financiare.

Din analiza efectuata la S.C. HELOPAL ROMANIA S.R.L. s-a constatat ca firma acorda credite prea mari clientilor. Acestea au fost de 17 zile, 44 zile iar in anul 2007 de 55 zile, ceea ce inseamna ca firma ramane cu deficit de trezorerie dar nu pentru multe zile. In ceea ce priveste creditele obtinute de la furnizori, firma are un plus de resurse financiare, in anul 2007 beneficiind de credite de 65 de zile.

In situatia in care societatea are de recuperat T.V.A., atunci se va confrunta cu necesitatea de disponibilitati, aflandu-se in situatia de a contracta un imprumut bancar, si diminuarea stocurilor prin accelerarea vitezei de rotatie a acestora, sau sa diminueze volumul creditului acordat clientilor, prin accelerarea procedurilor de incasare a creantelor de la partenerii de afaceri. Aceste masuri vor conduce la scaderea ratelor de lichiditate si solvabilitate.

Influenta T.V.A. asupra ratelor de lichiditate si de solvabilitate in sensul cresterii acestora apare in situatia in care agentul economic are de plata la bugetul de stat T.V.A., beneficiind de un surplus de trezorerie.

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana a adus modificari semnificative in privinta taxei pe valoarea adaugata, ca urmare a desfiintarii barierelor vamale intre statele membre, in principal, precum si datorita necesitatii de a aplica aceleasi reguli ca si celelalte state in acest domeniu.

Modificarile aparute in domeniul T.V.A. de la 1 ianuarie 2007 sunt majore. Notiunile de export si import in relatia dintre Statele Membre a disparut, fiind inlocuita de notiuni noi, precum livrarea intracomunitara si achizitia intracomunitara. Orice expediere de bunuri din Romania in alt Stat Membru, chiar si lipsa unei tranzactii comerciale, este tratata drept transfer de bunuri sau non-transfer, care sunt notiuni cu totul noi in legislatia noastra si sunt specifice numai relatiilor dintre Statele Membre.

Datorita desfiintarii barierelor vamale, controlul miscarii bunurilor intre Statele Membre se realizeaza prin intermediul sistemului electronic VIES (VAT International Exchange Systhem). De asemenea au fost introduse Declaratiile recapitulative privind achizitiile si livrarile intracomunitare. Exista obligativitatea intocmirii declaratiei Intrastat pentru fluxul „introduceri” in cazul achizitiilor intracomunitare mai mari de 300.000 lei si Intrastat pentru fluxul „expedieri” in cazul livrarilor intracomunitare mai mari de 900.000 lei.

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit important la bugetul statului, reprezentand la ora actuala principala sursa de venit a statului. Numeroasele modificari aduse odata cu integrarea in Uniunea Europeana, face din T.V.A. cel mai spectaculos impozit.

CAPITOLUL V

BIBLIOGRAFIE

&  Andronie Maria – Auditarea sistemelor informatice de gestiune , Editura Fundatiei Romania de Maine, 2005,sinteze anul III 2006

&  Dascalu Elena-Doina, Rusanu Dan Radu - Finante publice,Editura Fundatiei Romania de Maine 2006

&  Dumitru Marin - Finantele Intreprinderii, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2006

&  Georgescu Nicolae – Analiza bilantului contabil, Editura Economica, Bucuresti

&  Haiduc Lacramioara-Rodica - Management financiar - contabil Editura Fundatiei Romania de Maine, 2006

&  Morariu Ana, Radu Gabriel, Paunescu Mirela – Contabilitate si fiscalitate in dezvoltarea firmei, Ed. ExPonto, Constanta, 2005

&  Morosan Iosefina– Analiza economico-financiara, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2006

&  Popescu Lucian, Baluta Aurelian-Virgil - Metode si procedee de calculatia costurilor, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2006

&  Valceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Nicolae - Analiza economico – financiara, Editura Economica, Bucuresti, 2004,

&  Vintila Georgeta – Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,2002

ALTE SURSE

&  Codul Fiscal al Romaniei 2007

&  Colectia „Taxe si Impozite pentru Contabili”, 2007

&  Cursuri Blakbord si sinteze 2005,2006

&  Ghid T.V.A.

&  Legea nr.343 din 17 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003

&  Legea contabilitatii 82/1991

&  Ordinul 1752/2005

&  OMFP nr. 2217 22 decembrie 2006 privind organizarea evidentei in scopul T.V.A.

&  www.guv.ro

&  www.mfinante.ro

&   www.taxe.ro