Amortizarea activelor imobilizate - metodele (regimurile) de amortizare

Amortizarea activelor imobilizate

Amortizarea reprezinta alocarea (repartitia) valorii amortizabile a unei imobilizari pe durata sa de utilizare previzionata. Fata de aceasta interpretare generala, exista numeroase conceptii privind amortizarea. Pentru contabilitate prezinta interes urmatoarele trei:

a) amortizarea ca proces de corectie a valorii imobilizarilor. Amortizarea este constatarea contabila a pierderii de valoare suferita de catre activele imobilizate ca urmare a deprecierii in timp (uzurii fizice si morale). Pornind de la aceasta interpretare se procedeaza la corectia valorii activelor imobilizate pentru a le readuce la o valoare apropiata de realitate;

b) amortizarea ca proces de transfer sau de repartizare a costurilor imobilizarilor asupra cheltuielilor exercitiului. Transferul se face pe perioada economica de utilizare a activului amortizabil;

c) amortizarea ca sursa de finantare a reinnoirii imobilizarilor. Ea are ca scop de a conserva in intreprindere resursele generate de activitatea acesteia necesare reconstituirii imobilizarilor.

Cateva elemente privind analiza amortizarii prin prisma normelor contabile europene si internationale, sunt semnificative:

a) Conform IAS 16 Imobilizari corporale, amortizarea este alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga sa durata de viata utila. Prelevarea amortismentelor exercitiului este dedusa din rezultat, fie direct fie indirect;

b) durata de utilizare este fie perioada in care intreprindereaestimeaza sa utilizeze o imobilizare amortizabila, fie numarul de unitati de productie estimat a se obtine prin functionarea imobilizarii supuse amortizarii;

c) aprecierea duratei de utilizare a unei imobilizari amortizabile sau grup de imobilizari similare se bazeaza, in general, pe experienta furnizata de practica privind categorii de imobilizari comparabile;

d) limita de amortizare a unei imobilizari amortizabile este costul istoric al acesteia sau o alta suma care a substituit costul istoric in situatiile financiare ale unitatii, mai putin valoarea reziduala;

e) valoarea reziduala a unei imobilizari este adeseori nesemnificativa si poate fi neglijata in calculul valorii amortizabile. Fara a exista un consens in definirea acestei valori, aceasta reprezinta echivalentul valorii imobilizarilor corporale trecuta in cheltuieli la scoaterea lor din functiune. In mod practic, valoarea reziduala este egala cu valoarea neamortizata

corectata cu valorile rezultate din lichidare, diminuata cu cheltuielile de scoatere din functiune aferente;

f) sumele aferente amortizarii imobilizarilor se repartizeaza asupra fiecarui exercitiu financiar pe perioada de utilizare a imobilizarii, dupa metode diferite. Indiferent de metoda de amortizare adoptata, este necesar ca aceasta sa fie utilizata cu consecventa indiferent de nivelul rentabilitatii intreprinderii sau de consideratiile fiscale, astfel incat sa se

asigure comparabilitatea rezultatelor intreprinderii de la un exercitiu la

altul

g) daca utilitatea imobilizarii amortizabile este definitiv modificata ca urmare a unei deteriorari sau a uzurii morale, valoarea sa actuala poate deveni valoare neta contabila, diferenta fiind inregistrata imediat in rezultate;

h) castigurile sau pierderile provenind din scoaterea din functiune sau din cesiunea unei imobilizari trebuie sa figureze la contul de rezultate;

i) amortizarea alocata esalonat asupra rezultatului exercitiului trebuie sa reprezinte o marime rationala inscrisa in principiile si regulile imaginii fidele. Determinativul "rational" vizeaza raportul dintre fractiunea transferata din valoarea contabila a activului amortizabil si rezultatul ce se va obtine din utilizarea activului;

j) adoptarea unei formule de calcul in masura sa se erijeze drept criteriu pentru dimensionarea raportului de rational privind amortizarea.

Pentru fundamentarea acestei formule se pot folosi mai multe criterii cum sunt: durata normala de utilizare, in cazul imobilizarilor corporale, durata limitativa stabilita prin lege, in cazul imobilizarilor necorporale, volumul activitatii obtinute si rata dobanzii; regimurile de amortizare (liniar, degresiv si accelerat); gradul de deductibilitate fiscala.

Potrivit surselor de drept contabil din Romania constituie obiect al amortizarii toate imobilizarile corporale si necorporale, cu exceptiile: lacurile, baltile, iazurile care nu sunt rezultatul unor investitii, precum si terenurile inclusiv cele impadurite, cu exceptia terenurilor cu destinatie economica obtinute prin acte de vanzare-cumparare, inclusiv prin despagubiri in cazul exproprierilor. Plantatiile tinere si plantatiile de protectie sunt scutite de calculul amortizarii pana la trecerea pe rod a plantatiilor tinere si cinci ani a plantatiilor de protectie.

De asemenea, fondul comercial, de regula, nu este supus amortizarii, cu exceptia prevazuta in reglementarile fiscale si contabile. Pentru evaluarea amortizarii se pot folosi mai multe criterii cum sunt: durata normala de functionare (utilizare) in cazul mijloacelor fixe; durata de amortizare limitativa, stabilita prin lege, in cazul imobilizarilor necorporale (exemplu, cheltuielile de cercetare-dezvoltare se amortizeaza intr-o perioada de cel mult 5 ani);

in functie de volumul activitatii obtinute si in functie de rata dobanzii.

Durata amortizarii

Duratele normale de functionare a mijloacelor fixe sunt stabilite in mod centralizat prin Hotarare de Guvern, fiind revizuite periodic, dar nu mai tarziu de cinci ani. Ele coincid cu duratele de amortizare in ani aferente regimului de amortizare liniar, fiind estimate in functie de experienta furnizata de practica privind categoriile de imobilizari comparabile.

Pentru mijloacele fixe aflate in patrimoniu, a caror valoare de intrare nu a fost recuperata integral pe calea amortizarii pana la data de 31 decembrie 2004, duratele normale de functionare ramase pot fi recalculate cu ajutorul relatiei:

DR - durata normala de functionare ramasa, in ani;

DC - durata normala de functionare consumata pana la 31 decembrie 2004, in ani;

DV - durata normala de functionare dupa vechiul catalog aprobat prin HG 964/98, in ani;

DN - durata normala de functionare stabilita intre limitele minime si maxime prevazute in noul catalog, in ani.

Metodele (regimurile) de amortizare

Intreprinderile sunt obligate sa amortizeze imobilizarile corporale si necorporale potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, utilizand unul din regimurile:

amortizarea liniara,

amortizarea degresiva

amortizarea accelerata.

Valoarea amortizabila. - Sinteze capitolil 3, p. 46 - 51.

Amortizarea liniara

Amortizarea liniara consta din calcularea si alocarea uniforma a valorii contabile de intrare a activelor amortizabile pe toata durata normala de functionare exprimata in ani.

Relatiile de calcul a amortizarii proprii acestei metode sunt:

O problema a calculului amortizarii este aceea in care, in cursul anului se produc intrari si iesiri de active imobilizate. Deci, rata anuala a amortizarii trebuie recalculata in functie de durata efectiva de folosire care este mai mica de 12 luni sau 360 de zile. Este problema denumita in literatura de specialitate prorata temporis a amortizarii. Prorata se poate calcula in functie de zile, luni si semestru folosire.

Exemplu Daca un mijloc fix in valoare de 900.000 lei a intrat pe data de 15 martie, durata de folosinta 5 ani,

Daca se ia in considerare luna, la intrare se ia in calcul intreaga luna daca operatia se produce pana in ziua de 15 si se exclude in situatia in care operatia se produce dupa 15 ale lunii. Similar se procedeaza la iesire.Nu este exclusa nici varianta in care se ia in calcul luna urmatoare celei de intrare, indiferent de ziua cand se produce operatia si se exclude luna

urmatoare celei de iesire.Daca intra in rol semestrul, pentru intrari se ia in calcul 1/2 din anuitatea amortizarii anului de intrare, iar in cazul iesirilor se exclude ½ din anuitatea amortizarii anului de iesire privind mijloacele fixe in cauza.Pentru modelul contabil romanesc, prorata amortizarii se calculeaza in raport cu luna urmatoare celei in care s-a produs intrarea sau iesirea.

Data punerii in functiune in vederea calcularii amortizarii este cea consemnata in documentele de receptie (procesul-verbal de receptie, procesul verbal de punere in functiune, procesul- verbal final de constatare) si se identifica cu data achizitionarii, data terminarii

montajului sau terminarii constructiei, data terminarii probelor tehnologice sau darea in productie.

Amortizarea degresiva

Amortizarea degresiva - consta in multiplicarea ratei anuale liniare cu unul din coeficientii: 1,5 daca durata normala de utilizare este intre 2 - 5 ani; 2,0 daca durata normala de utilizare este intre 5-10 ani si 2,5 daca durata normala de utilizare este mai mare de 10 ani. Rata multiplicata se aplica la valoarea ramasa de amortizat. Aplicarea se face pana in anul de functionare in care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica cu/decat amortizarea anuala determinata prin raportul intre valoarea ramasa de recuperat si numarul de ani de functionare ramasi. Si pentru aceasta metoda de amortizare este opozabila prorata

calculata in functie de numarul de luni folosire - nefolosire. Regimul de amortizare degresiv se aplica in doua variante:

fara influenta uzurii morale (AD1)

cu influenta uzurii morale (AD2).

Exemplul 1 AD1 Un utilaj cumparat la 1 ianuarie 2006, a carui valoare contabila de intrare este 300.000 lei, amortizabil pe durata de 5 ani, rata anuala de amortizare 100 : 5 = 20%, coeficient de multiplicare 1,5, rata degresiva, 20 × x1,5 = 30%.

Tabloul de amortizare se prezinta astfel:

TEST 147.000 × 30 % 3 ; prin rezolvare: 44.100 lei < 49.000, rezulta ca se amortizeaza 49.000 lei.

Exemplul 2 AD2. Un mijloc fix cu o valoare contabila de intrare 1.000.000 lei cu o durata normala de utilizare 15 ani:

a) durata normala de utilizare (DUN) 15 ani;

b) durata de utilizare aferenta regimului liniar, recalculata in functie de cota medie anuala de amortizare degresiva (DUR):

c) durata de utilizare in cadrul careia se realizeaza amortizarea integrala (DUI):

DUI = 16 - 6 = 9 ani

d) durata de utilizare in regim de amortizare degresiva (DUD): DUD = 9 - 6 = 3 ani

e) durata de amortizare in regim de amortizare liniara (DUL): DUL = 9 - 3 = 6 ani

Tabelul de calcul a amortizarii se prezinta astfel:

Amortizarea accelerata

Amortizarea accelerata consta in calcularea si includerea in primul an de functionare in cheltuielile de exploatare a unei amortizari anuale de pana la 50 % din valoarea contabila de intrare a mijlocului fix. Amortizarea pentru exercitiile financiare urmatoare este calculata la

Proiect: Cum sa treci de capcanele proiectelor SAPARD - un proiect de valoare mica Proiect: Compania Aplast - produsele companiei Aplast

valoarea ramasa de amortizat, dupa metoda liniara prin raportare la numarul de ani utilizare ramasa

Exemplu Valoarea mijlocului fix intrat pe 15 februarie, exercitiul "N", este de 600.000 lei, durata normala de folosire 5 ani. Tabloul de calcul a amortizarii, in conditiile in care prorata este calculata in functie de numarul luni folosire, se prezinta astfel:

Remarca Din prezentarea metodelor de amortizare se constata ca din relatiile de calcul lipseste valoarea reziduala. Este o reglementare in spiritul IAS 16 Imobilizari corporale care prevede ca valoarea reziduala este adeseori nesemnificativa si poate fi neglijata in calculul valorii amortizabile. Daca valoarea reziduala este semnificativa, estimarea acesteia se efectueaza fie la data intrarii imobilizarii, fie la data unei eventuale evaluari ulterioare a imobilizarii.

Ultima precizare se regaseste in regimul de amortizare din Romania, in sensul ca valoarea bruta reziduala recuperata la iesiri este utilizata pentru compensarea cheltuielilor ocazionate de scoaterea din functiune, precum si a valorii ramase de amortizat.

Exemplul 1. Fie un activ imobilizat achizitionat la 31.12.N-1 pentru pretul de 50.000 lei, amortizat liniar in 5 ani; la sfarsitul duratei de viata utile, valoarea reziduala estimata este de 10.000 lei.

Cost de achizitie 50.000 lei -Valoarea reziduala 10.000 lei = Valoarea amortizabila 40.000 lei

Anuitatea amortizarii = 40.000 lei : 5 ani = 8.000 lei

Exemplul 2. Un activ imobilizat este achizitionat pentru pretul de 70.000 lei si este amortizat liniar in 12 ani; la sfarsitul duratei de viata utile, valoarea reziduala estimata este 10.000 lei. La inceputul anului 4 se estimeaza ca, datorita schimbarii conditiilor de utilizare durata de viata utila estimata devine 7 ani, iar valoarea reziduala 5.000 lei.

Cost de achizitie 70.000 lei- Valoarea reziduala 10.000 lei = Valoarea amortizabila 60.000 lei

Amortizarea anuala 60.000 lei / 12 ani = 5.000 lei

Amortizarea cumulata pe 3 ani este 15.000 lei

Valoarea ramasa (70.000 lei - 15.000 lei) = 55.000 lei- Valoarea reziduala 5.000 lei= Valoarea amortizabila 50.000 lei

Durata ramasa 7 ani - 3 ani = 4 ani

Amortizarea anuala (50.000 lei / 4 ani) = 12.500 lei

Amortizarea imobilizarilor necorporale si corporale se inregistreaza pe baza planului

de amortizare, regasit in practica prin "fisa mijlocului fix" pe seama cheltuielilor: 6811 = 28X

Caile de intrare a activelor imobilizate

Intrarea imobilizarilor necorporale si corporale se poate realiza prin aporturile in natura ale

proprietarilor, achizitionate cu titlu oneros, constructia si productia proprie, obtinute cu titlu gratuit prin donatie sau plusuri la inventar, precum si prin asocierea, fuziunea sau achizitia de intreprinderi

1. In cazul intrarii prin achizitie cu titlu oneros, documentul justificativ este "factura" care consemneaza toate elementele de detaliu privind costul de origine al imobilizarilor.

Se intocmeste procesul-verbal corespunzator naturii si destinatiei activului imobilizat, cum sunt:

a) procesul-verbal de receptie, pentru mijloacele fixe independente care nu necesita montaj si nici probe tehnologice (utilaje pentru interventie, unelte, accesorii de productie, mijloace de transport auto, animale etc.);

b) procesul-verbal de receptie provizorie, in cazul utilajelor care necesita montaj, precum si cladirile si constructiile speciale care nu deserves procese tehnologice;

c) procesul-verbal de punere in functiune, pentru utilajele si instalatiile care necesita montaj, precum si cladirile si constructiile speciale care deservesc procese tehnologice;

d) procesul-verbal de constatare finala pentru sondele de injectie, precum si sondele provenite din lucrarile geologice care au dat rezultate.

Pe baza facturii si documentelor complementare prezentate mai sus se face inregistrarea:

% = 404 "Fz de imobilizari"(pentru costul de achizitie

20X si 21X (pentru costul de achizitie)                plus TVA de dedus)

" Tva deductibila "

Exemplu Factura nr.15 din 10.01.2006 pentru un utilaj cuprinde:

. valoarea la pret de cumparare 10.000 lei

. cheltuieli de transport facturate de furnizor 500 lei

. TVA - deductibila 19 % 1.995 lei

Total factura: 12.495 lei

. avans acordat 4.000 lei

. TVA la avans 760 lei

Valoare neta de plata: 7.735 lei

a) inregistrarea avansului acordat, pe baza cecului bancar:

% = 5121 " Conturi la banci in lei " 4.760 lei

232 " Avansuri acordate pentru                                                                4.000 lei

imobilizari corporale "

" Tva deductibila "                                                                              760 lei

b) receptia utilajului intrat in patrimoniul intreprinderii:

% = 404 " Furnizori de imobilizari " 12.495 lei

" Echipamente tehnologice" 10.500 lei

" Tva deductibila "                    1.995 lei       

c) achitarea furnizorului, cu retinerea avansului acordat pe baza de cec bancar:

" Furnizori de imobilizari " = % 12.495 lei

232 " Avansuri acordate pentru imobilizari 4.000 lei

corporale "

4426 " Tva deductibila " 760 lei

5121 " Conturi la banci in lei "                      7.735 lei

2. Pentru imobilizarile necorporale si corporale obtinute din productie proprie, inregistrarea efectuata pe baza bonului de predare si a procesului-verbal de receptie corespunzator pentru costul de productie este:   20, 21, 23 = 72
Cheltuielile efectuate cu productia de active imobilizate se contabilizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 6 "Conturile de cheltuieli" pe masura angajarii lor. La inchiderea exercitiului financiar, cheltuielile sunt decontate asupra contului de rezultat.

Din punct de vedere fiscal, productia de imobilizari constituie o livrare a intreprinderii pentru sine si este pasibila de TVA. Exigibilitatea si deductibilitatea TVA se inregistreaza cu ocazia primei utilizari a bunului. In Normele privind aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 se arata ca este asimilata cu livrarile de bunuri si servicii, preluarea de catre agentul serviciului a unor bunuri pentru care s-a exercitat dreptul de deducere, in vederea folosirii sub orice forma, in scop personal sau pentru a fi puse la dispozisia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit.

Inregistrarea TVA exigibila si deductibila se face prin formula contabila:

" TVA deductibila " = 4427 " TVA colectata "

TVA poate fi deductibila 100 % sau intr-o anumita proportie, de exemplu 80 %. Partea nedeductibila se include in costul activului imobilizat, fiind inregistrata,

20 sau 21 = " TVA deductibila "

" Imobilizari necorporale si corporale "

Exemplu Intreprinderea realizeaza in regie o cladire in conditiile presupuse:

a) cheltuieli inregistrate in contabilitatea financiara

materii prime 2.500.000 lei;

salarii 1.000.000 lei;

amortizari 1.500.000 lei;

dobanzi la credite de finantare a investitiei 500.000 lei;

TOTAL 5.500.000 lei

b) costul de productie calculat in contabilitatea de gestiune se prezinta astfel:

cheltuieli cu materii prime 2.500.000 lei; salarii directe 800.000 lei

TOTAL COSTURI DIRECTE 3.300.000 lei

cheltuieli indirecte de productie repartizate (toate sunt variabile) 1.300.000 lei

TOTAL COST DE PRODUC IE 4.600.000 lei

Dobanzi capitalizate13 500.000 lei

Cheltuieli generale de administratie (costul perioadei) 400.000 lei

Reflectarea operatiilor in contabilitatea financiara se prezinta astfel:

a) constatarea cheltuielilor:

601 " Cheltuieli cu materii prime " = 301 " Materii prime "2.500.000 lei

641 " Cheltuieli cu remuneratiile = 421 "Personal - salarii datorate "1.000.000 lei

personalului "

681 " Cheltuieli de exploatare cu = 281 " Amortizari privind imobilizarile 1.500.000 lei

amortizari si provizioane " corporale "

212 " Constructii "= 1682 " Dobanzi aferente creditelor bancare 500.000 lei

pe termen mediu si lung"

b) receptia si punerea in functiune a cladirii, la cost de productie:

212 " Constructii "= 722 " Venituri din productia de imobilizari corporale "4.600.000 lei

" TVA deductibila " = 4427 " TVA colectata " 874 000 lei

Gradul de deducere a TVA este egal cu prorata stabilita la deschiderea exercitiului. Se

presupune ca acest raport este de 80 %:

212 " Constructii "=4426 " TVA deductibila "          174 800 lei

874 000 lei × ( 1 - 0,80 ) = 174 800 lei

Problema care se ridica este cea a investitiilor in curs, al caror process continua in exercitiul urmator.Lucrarile executate in cursul exercitiului, receptionate la inchiderea exercitiului, fara ca investitia sa fie terminata, sunt inregistrate prin formula:

" Imobilizari in curs " =            %

72 " Venituri din productia de imobilizari "

(daca sunt executate in regie)

" Furnizori de imobilizari "

(daca sunt executate de terti)

Aceeasi inregistrare se efectueaza in exercitiul urmator pentru continuarea procesului investitional.La receptia investitiilor terminate si trecute in categoria imobilizarilor puse in functiune se face inregistrarea:

20 sau 21 " Imobilizari necorporale si corporale " = 23 " Imobilizari in curs "

Si :

" TVA deductibila " = 4427 " TVA colectata "

Pentru studiu se poate retine si inregistrarea de tipul:

20 sau 21 = %

" Imobilizari necorporale              23 " Imobilizari in curs "

si corporale " (pentru lucrarile executate in exercitiile anterioare)

72 " Venituri din productia de imobilizari " ( 404)

(pentru lucrarile executate in exercitiul curent cand s-a

terminat investitia

Pentru contabilitatea imobilizarilor prin achizitie sau productie proprie se poate folosi si varianta in care in toate cazurile intrarile sa tranziteze, in prealabil, prin conturile din grupa 23 "Imobilizari in curs si avansuri pentru imobilizari".Probabilitatea de a stabili cu exactitate de la inceput in ce masura se termina si pune in functiune obiectivul de investitii pana la inchiderea exercitiului nu se valideaza in toate cazurile. De asemenea, folosirea conturilor din grupa 23 "Imobilizari in curs si avansuri pentru imobilizari" raspunde la cerinta: "inainte ca imobilizarea sa fie terminata si pusa in functiune, nici o amortizare nu este calculata in principiu". De asemenea, prin folosirea conturilor de imobilizari in curs se asigura transparenta informatiei privind amortizarea imobilizarilor.

3. Intrarile de imobilizari prin aport in natura, pe baza procesului-verbal de receptie, se inregistreaza la valoarea de aport:

20 sau 21                           = %

" Imobilizari necorporale          " Capital subscris varsat "

si corporale " (valoarea nominala

(valoarea de aport) " Prime de aport " (prima de aport)

4. Intrarile de imobilizari cu titlu gratuit prin donatii sau prin plusuri de inventar se inregistreaza la valoarea curenta (actuala), pe baza procesului-verbal de receptie

20 sau 21 " Imobilizari necorporale si corporale " = 131 " Subventii pentru investitii "

Caile de iesire a activelor imobilizate

Operatiile privind iesirea imobilizarilor necorporale si corporale se individualizeaza sub forma scoaterii din functiune, prin vanzare la licitatie sau cesionare si datorita unor operatii exceptionale (lipsuri la inventar, degradari etc.).

Iesiri prin scoatere din functiune

Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe amortizate integral se face cu aprobarea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, in cazul societatilor comerciale, respectiv a consiliului de administratie pentru regiile autonome.

La agentii economici cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome, casarea mijloacelor fixe scoase din functiune se face numai dupa ce s-au epuizat posibilitatile de valorificare a acestora prin vanzare pe baza de licitatie, conform prevederilor legale.

In cazul in care activele imobilizate sunt amortizate integral, documentul intocmit este "procesul-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe", iar inregistrarea la valoarea contabila de intrare este: 28X = 20X sau 21X

Daca activele imobilizate scoase din functiune nu sunt amortizate integral, valoarea ramasa de amortizat se acopera din sumele rezultate in urma valorificarii acestora, iar diferenta ramasa neacoperita se va recupera din cheltuielile de exploatare. Inregistrarea scoaterii din evidenta a mijloacelor fixe neamortizate integral este de forma:

% = 21X (valoarea contabila de intrare)

"Amortizari privind imobilizarile corporale"

(valoarea amortizarii inregistrata

pana la data scoaterii din evidenta

" Alte creante de exploatare "

(valoarea ramasa de amortizat plus diferenta

dintre recuperari si cheltuieli la casarea imobilizarii)

Sau :

% = 21 "Imobilizari corporale "

"Amortizari privind imobilizarile corporale"

" Cheltuieli inregistrate in avans "

Inregistrarea diferentei de amortizare in cazul in care adunarea generala a stabilit recuperarea

acesteia intr-o perioada de pana la cinci ani:

" Cheltuieli inregistrate in avans " = 6583 "Cheltuieli privind activele cedate si

alte operatii de capital "

(valoarea ramasa de amortizat)

Diferentele neamortizate care se includ in cheltuielile de exploatare in perioada de cel mult cinci ani, fiind deductibile in calculul profitului impozabil, se inregistreaza prin formula:

" Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor" = 471 " Cheltuieli inregistrate in avans "

Cheltuielile ocazionate cu dezmembrarea mijloacelor fixe se inregistreaza prin relatia:

= Conturile din clasele 3, 4 si 5 (in functie de natura resurselor utilizate) sau inregistrarea pe contul de cheltuieli dupa natura lor (exemplu: 602, 641, 645 etc.).

Ansamblele, subansamblele, piesele si materialele recuperate din dezmembrarea mijloacelor fixe se inregistreaza astfel: 3XX = 758

Diferenta favorabila intre veniturile recuperate si cheltuielile efectuate se inregistreaza prin formula: 6811 sau 658 = 281 analitic

Exemplu. Situatia in contabilitate la scoaterea din functiune a unui utilaj se prezinta astfel: valoarea contabila 60.000 lei, amortizarea inregistrata 48.000 lei, cheltuieli ocazionate de casare 10.000 lei, din care materiale 4.000lei, salarii 6.000 lei, piese de schimb recuperate 12.000 lei.

a) cheltuieli ocazionate de casarea utilajului: 10.000 lei

"Alte cheltuieli de exploatare" =              % 10.000 lei  (6583) 302 Materiale consumabile 4.000 lei

421 Personal - salarii datorate 6.000 lei

b) piese de schimb recuperate:

" Produse reziduale" = 7583 "Venituri din vanzarea activelor si alte 12.000lei

operatii de capital" (

preluarea la piese de schimb:

"Piese de schimb" = 346 " Produse reziduale" 12.000lei

c) diferenta 12.000 - 10.000 = 2.000 lei se foloseste pentru compensarea ramasa de amortizat de 12.000 lei:

"Cheltuieli cu amortizarea = 2813 " Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de 2.000 lei

Imobilizarilor transport, animalelor si plantatiilor "

d) scoaterea din evidenta a utilajului:

% = 2131 " Echipamente tehnologice " 60.000 lei

" Amortizarea instalatiilor, 50.000 lei

mijloacelor de transport,

animalelor si plantatiilor "

" Cheltuieli privind activele                                                                              10.000 lei

cedate si alte operatii de capital"

Iesiri prin cedare

Iesirile sub forma de vanzare genereaza doua categorii de operatii:

a) operatii privind scoaterea din inventar prin diminuarea amortizarii si cresterea cheltuielilor pentru valoarea ramasa de amortizat sau neta contabila

% = 20X sau 21X (valoarea contabila

28X (amortizarea inregistrata

(valoarea ramasa neamortizata

sau neta contabila

b) operatii privind cesionarea sau vanzarea activelor imobilizate, cu pretul de vanzare si TVA inregistrate pe baza facturii:

" Debitori diversi " %

7583 " Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital "

4427 " TVA colectata "

Daca activele imobilizate iesite nu sunt supuse amortizarii, intreaga valoare contabila se inregistreaza pe debitul contului 6583 "Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital" si in creditul conturilor de imobilizari. Totodata, se diminueaza ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor prin debitarea conturilor din grupa 29 "Ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor" si se crediteaza contul 7813 "Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor". De asemenea, imobilizarile corporale care au fost scoase din functiune si sunt detinute in vederea cesionarii figureaza in anexa la bilant ca un post distinct fiind evaluate la valoarea cea mai mica dintre valoarea neta contabila si valoarea reziduala neta. Orice pierdere probabila este imediat inregistrata la rezultate prin constituirea de ajustari pentru deprecierea imobilizarilor.

Reevaluarea activelor imobilizate

Subventiile guvernamentale

Ajustari privind deprecierea imobilizarilor

Ajustarile pentru deprecieri privind imobilizarile intervin de regula in cazul structurilor neamortizabile. Ele se delimiteaza ca echivalent al deprecierii valorii activelor imobilizate neamortizabile. Marimea lor se determina in principiu, pe baza relatiei:

In cazul in care deprecierea constatata la inventar este mai mare decat soldul creditor al conturilor din grupa 29X "Ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor" inainte de inventariere se face inregistrarea: 68X = 29X

Daca deprecierea constatata la inventar este mai mica decat soldul creditor, se face inregistrarea: 29X = 78X.Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea imobilizarilor se

nuanteaza in cazul activelor amortizabile. In principiu, pentru aceasta structura bilantiera nu opereaza ajustari pentru deprecieri. Amortizarea este o consecinta a deprecierii ireversibile, iar ajustarile pentru depreciere sunt un efect al deprecierii reversibile.