Constructii
CONSTRUCTII -area structurii de rezistenta pentru o hala industriala cu doua niveluri, parter si etaj (P+1E)1. TEMA PROIECTULUI Se cere proiectarea structurii de rezistenta pentru o hala industriala cu doua niveluri, parter si etaj (P+1E). Constructia este amplasata in zona industriala a judetului Constanta. Incarcarea utila este . 1.1Date geometrice inaltimi de nivel dimensiuni in plan transversal 2 deschideri egale x8,50m=17m -longitudinal 5 travei x5m=25m 1.2Date privind structura de rezistenta Planseul peste parter este realizat din beton armat monolit, cu grinzi principale dispuse transversal si grinzi secundare dispuse longitudinal. Planseul de acoperis este alcatuit din elemente de beton armat prefabricat, cu grinzi principale dispuse transversal si elemente secundare de tip cheson. Structura verticala de rezistenta pentru incarcari verticale este constituita din cadre transversale si longitudinale de beton armat in solutie mixta. Stalpii cadrelor sunt realizati din beton armat monolit. Riglele cadrelor sunt realizati din beton armat monolit. Riglele cadrului la parter sunt constituite d grinzile principale si grinzile secundare care se descarca direct pe stalp. Legaturile dintre aceste grinzi si stalpi sunt de tip nod rigid. Riglele cadrului la etaj sunt constituite de grinzile principale in directie transversala si de ansamblul elementelor secundare in directie longitudinala. Legaturile riglelor de capatul stalpilor sunt de tip articulatie. 1.3Materiale utilizate beton Bc25 (pentru structura de rezistenta) beton Bc20 (pentru fundatii) otel PC52 (pentru armarea longitudinala) otel OB37 (pentru armarea transversala) 1.4Continutul proiectului A- piese scriseB- piese desenate1. sectiune transversala 2. sectiune longitudinala 3. plan cofraj – armare planseu 4. plan cofraj – armare grinda secundara 5. plan cofraj – armare grinda principala 6. plan cofraj – armare stalp 2.PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 2.1 Predimensionarea pe criterii de rigiditate Se cunosctraveea deschiderea PlacaSe noteaza cu - lumina intre grinzile secundare
La cladiri industriale se recomanda . In concluzie . Grinzi secundare
La grinzile monolite, dimensiunile sectiunii transversale se adopta, de regula, multiplu de 50mm pentru si multiplu de 100mm pentru . Grinzi principale
2.2 Predimensionarea pe criterii de rezistenta PlacaEvaluarea incarcarilor
Placa se echivaleaza cu o grinda care reazema pe grinzile secundare. Calculul se poate face pentru o fasie de placa de 1m, rezultatul dimensionarii fiind prevazut apoi in toata placa planseului. Schema de calcul a placii rezulta astfel o grinda continua cu 8 deschideri egale. Conform STAS, in cazul in care raportul dintre valoarea incarcarilor temporare de lunga durata si a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare sa se obtina printr-un calcul in domeniul elastic. In acest caz
Se va lua in considerare o grinda cu 4 deschideri. Schema statica si alura diagramei infasuratoare de momente incovoietoare la o placa armata pe o directie in stadiul elastic si valorile aproximative ale momentelor incovoietoare maxime
Dimensionarea se va face pentru momentul maxim
Pentru armare se recomanda un diametru mediu de pentru placi si pentru grinzi. Pentru placile de beton armat pe o singura directie procentul de armare trebuie sa se situeze in domeniul 0,3-0,8% . Alegem
unde - coeficient de armare - inaltimea relativa a zonei comprimate - rezistenta la compresiune a betonului (Bc25)
- rezistenta la intindere a otelului (PC52)
Grinda secundaraIncarcarile grinzii secundare rezulta din schema de descarcare a incarcarilor din placa la reazemele acesteia. In faza de predimensionare, se poate admite in mod acoperitor ca intreaga incarcare a placii se transmite numai grinzii secundare. Aria aferenta pentru o grinda secundara curenta
Evaluarea incarcarilor din planseu
din greutatea proprie a grinzii secundare
Schema statica pentru grinda secundara si alura diagramei infasuratoare de momente incovoietoare si valorile aproximative ale momentelor incovoietoare maxime sunt
Pentru grinzile de beton armat monolite procentul de armare trebuie sa se incadreze din considerente economice in limitele 0,8-1,8%. Alegem p=1,2% Dimensionarea se va face pentru momentul maxim
Grinda principalaIncarcarile grinzii principale rezulta din schema de descarcare a incarcarilor din planseu. In faza de predimensionare se poate admite in mod simplificat ca incarcarile planseului transmise concentrat grinzii principale prin reactiunile grinzilor secundare sa fie aproximate prin incarcari uniform distribuite. Evaluarea incarcarilor din planseu
din greutatea proprie a grinzii principale
din greutatea proprie a grinzilor secundare
8,50 8,50 Se va dimensiona la momentul maxim
Acoperirea cu beton de calcul se considera Alegem p=1,4%
Consideram 2.3 Predimensionarea grinzii de acoperisInaltimea grinzii prefabricate de acoperis se ia Grinzile de acoperis se executa in tipare fixe . Din aceasta cauza fetele laterale se prevad cu o panta de circa 1% pentru a impiedica blocarea la decofrare datorita eventualelor neplaneitati locale ale fetelor laterale ale tiparului. Greutatea grinzii este unde V- volumul grinzii de acoperis - densitatea aparenta pentru betonul armat
2.4 Predimensionarea stalpilorEvaluarea incarcarilor la planseul peste etaj
Unde incarcarea din zapada se determina astfel
Evaluarea fortelor axiale din stalpi Stalpul central Se apreciaza initial ca dimensiunile stalpului sunt 600x600. Incarcarile aferente stalpului central provin din placa peste etaj
greutatea grinzii de acoperis
greutatea stalpilor de la etaj
greutatea planseului peste parter
greutatea grinzii secundare
greutatea grinzii principale
greutatea stalpilor de la parter
TOTAL Stalpul marginal Se apreciaza ca dimensiunile stalpului sunt 500x500. Incarcarile aferente stalpului marginal provin din incarcare planseu peste etaj
greutatea grinzii peste acoperis
greutatea stalpului de la etaj
greutatea placii peste parter
greutatea grinzii secundare
greutatea grinzii principale
greutatea stalpului de la parter
TOTAL Stalp de colt Se apreciaza ca dimensiunile stalpului sunt 500x500. Incarcarile aferente stalpului de colt provin din incarcare planseu peste etaj
greutatea grinzii peste acoperis
greutatea stalpului de la etaj
greutatea placii peste parter
greutatea grinzii secundare
greutatea grinzii principale
greutatea stalpului de la parter
TOTAL Stalpii structurii sunt solicitati la compresiune excentrica. Valorile rezistentelor la compresiune se iau pentru stalpi centrali si la stalpi marginali si de colt. Sectiunile stalpilor rezulta astfel stalp central
stalp marginal
stalp de colt
Rezistenta de calcul folosita tine cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat, de dimensiunea cea mai mica a sectiunii si de pozitia de turnare a elementului. 2.5 Predimensionarea fundatiilor izolate sub stalpi Fundatiile izolate sub stalpi se proiecteaza sub forma de bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat. In acest sistem, eforturile de la baza stalpilor se transmit la teren in doua trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa caruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu si apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu, sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul. Incarcarea la nivelul talpii fundatiei se aproximeaza pentru a tine seama de greutatea proprie a fundatiei si de neuniformitatea distributiei presiunilor pe talpa fundatiei, ca efect al momentului incovoietor. pentru latura blocului din beton simplu supus la compresiune centrica se determina cu relatia
Latura cuzinetului se determina din conditii constructive
Conditii constructive
l
h
H
L
Fundatia stalpului central
Fundatia stalpului marginal
Pentru stalpul de colt se adopta aceeasi fundatie ca si pentru stalpul marginal. 3. PROIECTAREA PLACII Pentru stabilirea solicitarilor maxime se tine seama de faptul ca incarcarea permanenta actioneaza dupa o singura schema si anume aceea cu valoarea integrala uniform distribuita pe toata lungimea grinzii inlocuitoare, iar incarcarea temporara actioneaza dupa orice schema posibila. Momentele incovoietoare maxime in sectiunile caracteristice, se determina adunand pe rand valorile produse de incarcarile permanente, cu valorile cele mai mari produse in fiecare sectiune considerata de incarcarea utila, dispusa in ipoteza cea mai acoperitoare. In sectiunile din campuri intereseaza atat momentele maxime pozitive cat si negative, pe cand in reazeme intereseaza, practic, numai momentele maxime negative. Schemele de incarcare pentru placa armata pe o directie g
p p p
p p
p p
Valorile maxime ale momentelor incovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficientilor de influenta, folosind relatiile
unde p- incarcarea temporara g- incarcarea permanenta a- coeficient de influenta care introduce efectul incarcarilor permanente b,c- coeficienti de influenta care introduc efectul incarcarilor temporare Valorile numerice si semnele coeficientilor de influenta pentru grinda cu cinci deschideri egale precum si valorile maxime ale momentelor incovoietoare pentru
010 20 30 40
5 15 25 35 Se considera valorile momentelor maxime din sectiunile 5, 10, 15, 20 si 25, aceste valori repetandu-se periodic.
In calculul momentelor grinzile secundare s-au considerat in mod acoperitor ca reazeme simple ideale, neglijandu-se rezistenta la torsiune a acestora. Dimensionarea armaturii de rezistentaAcoperirea cu beton de calcul se considera Se cunosc - rezistenta la compresiune a betonului
- rezistenta la compresiune a otelului
b- latimea de calcul a placii
h- grosimea placii
- inaltimea utila a sectiunii
Armarea placii la moment negativ in campMomentele negative in camp apar datorita incarcarii temporare mari. In zonele din camp cu momente incovoietoare la partea superioara a placii solicitarea de incovoiere este preluata numai de betonul simplu. Capacitatea de rezistenta a sectiunii de beton simplu este data de relatia
unde - rezistenta la intindere a betonului pentru beton de clasa avem - coeficient prin care se tine seama de plasticizarea partiala a zonei intinse a sectiunii pentru avem - modulul de rezistenta la fisurare al sectiunii pentru sectiuni de forma dreptunghiulara sau in forma de “ T “ unde este modulul de rezistenta in stadiul elastic
Sectiunea “ 0 “ Valoarea momentului incovoietor de la extremitatea placii, datorita impiedicarii partiale a rotirii libere prin legatura cu grinda de margine se considera acoperitor la valoarea
Alegem Sectiunea “10”
Alegem Sectiunea “20”
Alegem Sectiunea “5”
Alegem Sectiunea “15” Se observa ca in sectiunea “15” momentul produs de solicitarea de incovoiere este mai mare decat momentul capabil al sectiunii de beton simplu. Va trebui ca in aceasta sectiune sa se dispuna armatura la partea superioara pentru preluarea acestui moment.
Alegem
Alegem pentru armare fara bare inclinate. Sectiunea “25”
Alegem 4.PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE Evaluarea incarcarilorIncarcarile grinzii secundare provin din greutatea proprie si din incarcarile permanente si temporare ale placii. Vom avea urmatoarele valori ale incarcarilor Incarcarea permanenta din greutate placa si pardoseala din greutate proprie grinda secundara
Incarcarea temporara din incarcarea utila
In cazul in care raportul dintre valoarea incarcarilor temporare de lunga durata si a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare sa se obtina printr-un calcul in domeniul elastic. Este cazul grinzilor secundare care fac obiectul prezentului proiect la care acest raport este . Calculul eforturilor Ca si la placi, calculul eforturilor de dimensionare se bazeaza pe valorile maxime ale diagramelor de eforturi, momente incovoietoare si forte taietoare, corespunzatoare grinzii cu 5 deschideri egale. Valorile momentelor incovoietoare corespunzatoare sectiunilor de la marginea reazemelor si din mijlocul deschiderilor se pot determina cu ajutorul coeficientilor de influenta, folosind relatiile
Valorile maxime si minime ale fortelor taietoare se pot determina cu ajutorul coeficientilor de influenta, folosind relatiile
Calculul armaturii longitudinaleIn zonele solicitate la moment negativ, sectiunea de calcul este de forma dreptunghiulara, iar in zonele solicitate la momente pozitive si in care placa se afla in zona comprimata, sectiunea de calcul are forma T. Acoperirea cu beton de calcul se considera in camp , iar in reazem . Acoperirea la partea superioara a armaturilor din grinda secundara s-a luat mai mare decat cea minim necesara pentru a permite montarea armaturilor la intersectia cu grinda principala. Se cunosc - rezistenta la compresiune a betonului
- rezistenta la intindere a otelului
- grosimea placii
- inaltimea utila
- latimea sectiunii
In mod acoperitor la dimensionare nu se tine seama de aportul armaturilor situate in zona comprimata. Sectiune dreptunghiulara “0”
Alegem “10”
Alegem “20”
Alegem Sectiune T Latimea activa a placii la sectiuni cu talpa in zona comprimata se determina astfel
pentru sectiunea 5 aflata la mijlocul primei deschideri
pentru sectiunile 15, 25 aflate la mijlocul deschiderilor intermediare. “5”
Alegem “15”
Alegem “25”
Alegem Armarea grinzii secundare in camp la momente negativeDeoarece incarcarea este mare apar momente negative in camp. In zonele din campuri cu momente incovoietoare la partea superioara a placii solicitarea de incovoiere este preluata numai de betonul simplu. Capacitatea de rezistenta a sectiunii de beton simplu este data de relatia:
unde - modulul de rezistenta la fisurare al sectiunii, calculat considerand zona intinsa integral plastificat pentru sectiuni dreptunghiulare sau in forma de T , se determina cu o relatie simplificata de forma , unde este modulul de rezistenta in stadiul elastic - coeficient prin care se tine seama de plasticizarea partiala a zonei intinse a sectiunii in functie de inaltimea sectiunii pentru inaltimea sectiunii de 500mm se considera - rezistenta la intindere a betonului simplu
In final Se observa ca nu este nevoie sa se armeze la partea superioara placa in camp. Calculul armaturii transversaleAvand in vedere dimensiunile si solicitarile grinzii, se adopta o armare transversala cu etrieri. Se cunosc valorile fortelor taietoare rezistenta la intindere a betonului
rezistenta de calcul a armaturii transversale
dimensiunile sectiunii de beton caracteristicile geometrice ale armaturii longitudinale “0” Forta taietoare de calcul este Ordinea operatiilor este urmatoarea
daca nu este necesar calculul etrierilor daca se mareste sectiunea de beton sau clasa betonului procentul de armare longitudinala unde - suma ariilor barelor drepte din zona intinsa, intersectate de fisura inclinata procentul de armare transversala necesara corespunzator etrierilor se verifica unde - lungimea proiectiei pe orizontala a fisurii critice de rupere Daca lungimea proiectiei fisurii critice este mai mare decat se considera . In acest caz vom considera ca valoarea determinata anterior pentru procentul de armare transversala este corecta. se aleg etrieri cu aria sectiunii unei bare se propune numarul de ramuri verticale ale unui etrier distanta intre etrieri Distantele maxime admise intre etrieri
se adopta “10”
alegem cu aria sectiunii unei bare se propune
se stabileste “20”
alegem cu aria sectiunii unei bare se propune
se stabileste 5.CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL 5.1Schema de calcul Configuratia cadrului transversal este cea reprezentata in plansa 1. Schema de calcul a cadrului, cu nodurile si barele numerotate este reprezentata in figura de mai jos. Legaturile riglei parterului cu stalpii structurii sunt de tip nod rigid, in timp ce legaturile intre riglele etajului si stalpi sunt de tip articulatie. Legaturile stalpilor cu fundatiile se schematizeaza prin incastrari perfecte. Lungimile barelor corespund distantelor intre axele elementelor. 7 8 9 5 6 7 456 1 23 5.2Incarcari pe grinzi 5.2.1Incarcari uniform distribuite pe grinzi 5.2.1.1Incarcari permanente greutate placa + pardoseala
greutate proprie
Total incarcari permanente uniform distribuite 5.2.1.2Incarcari temporare incarcarea utila
Total incarcari temporare uniform distribuite 5.2.2Incarcari concentrate 5.2.2.1Incarcari permanente greutate placa + pardoseala
greutate grinda secundara
Total incarcari permanente concentrate 5.2.2.2Incarcari temporare incarcare utila
Total incarcari temporare concentrate Pentru planseul peste parter calculam Incarcarea permanentagreutate terasa
greutatea proprie a grinzii de acoperis
Total incarcari permanente planseu peste parter Incarcari temporarezapada
Forta seismica se determina cu relatia
unde se numeste forta seismica - coeficient seismic global - rezultanta greutatii proprii a structurii Coeficientul seismic global se calculeaza cu urmatoarea relatie
unde - coeficient de importanta a constructiei functie de clasele de importanta pentru clasa III de importanta avem - coeficient functie de zona seismica de calcul a amplasamentului pentru zona D avem - coeficient de reducere a efectelor actiunii seismice ce tine cont de ductilitatea structurii, posibilitati de redistribuire a eforturilor pentru constructii industriale avem - coeficient de echivalenta intre sistemul real si o structura cu un grad de libertate corespunzatoare modului de vibratie “r” conform standardelor in vigoare - coeficient de amplificare dinamica in modul “r” de vibratie functie de compozitia spectrala a miscarii seismice la amplasament Coeficientul de amplificare se determina in functie de perioadele oscilatiilor proprii ale constructiilor si de conditiile seismice ale zonei caracterizate prin perioadele de colt , cu relatiile urmatoare
Rezultanta greutatii proprii a structurii se determina cu relatia
S2 S3 S3 S3 S3 S3 S2
S1 S1 S1 S1 S1 S1 S1
S2 S3 S3 S3 S3 S3 S2 Am considerat S1 de dimensiuni 50x50 si S2 si S3 de dimensiuni 40x40 .
unde - corespunde modului 1 de vibratie si ia valori, de obicei, intre 0,6 si 0,9 - forta taietoare la baza corespunzatoare modului 1 de vibratie 5.3Ipoteze de incarcare Pentru stabilirea eforturilor sectionale maxime se considera ca incarcarea permanenta actioneaza in toate ipotezele, iar incarcarea temporara poate actiona dupa orice schema posibila Ipotezele de incarcare care conduc la valorile infasuratoare de eforturi sunt cele prezentate in continuare. Cazurile de incarcare sunt a. I+II+V+VI b. I+II+V+VII c. I+III+V+VII d. I+III+V+VI e. I+IV+V+VI+VII 6.DIMENSIONAREA SI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE 6.1Calculul armaturii longitudinale 6.1.1Bara 1 (camp) Latimea activa a placii
pentru grinzi facand parte din plansee, rigidizate prin nervuri transversale situate la distante mai mici decat deschiderea acestora a.jumatate din lungimea libera a placii intre nervurile transversale b. In final,
Se cunosc momentul de calcul acoperirea cu beton rezistenta la compresiune a betonului rezistenta la intindere a betonului grosimea placii inaltimea utila Se determina momentul capabil corespunzator situatiei in care inaltimea zonei comprimate .
pentru ca Se determina
Se alege Valoarea efectiva a acoperirii de calcul este mai mare decat cea avuta in vedere la dimensionarea armaturii, ca atare calculul efectuat este usor neacoperitor. Daca se doreste un calcul absolut riguros, este necesara evaluarea momentului capabil corespunzator alcatuirii efective a grinzii.
Momentul capabil corespunzator unei bare este aproximativ
6.1.2Bara 2 (camp) Latimea activa a placii
pentru grinzi facand parte din plansee, rigidizate prin nervuri transversale situate la distante mai mici decat deschiderea acestora a.jumatate din lungimea libera a placii intre nervurile transversale b. In final,
Se cunosc momentul de calcul acoperirea cu beton rezistenta la compresiune a betonului rezistenta la intindere a betonului grosimea placii inaltimea utila Se determina momentul capabil corespunzator situatiei in care inaltimea zonei comprimate .
pentru ca Se determina
Se alege Valoarea efectiva a acoperirii de calcul este mai mare decat cea avuta in vedere la dimensionarea armaturii, ca atare calculul efectuat este usor neacoperitor. Daca se doreste un calcul absolut riguros, este necesara evaluarea momentului capabil corespunzator alcatuirii efective a grinzii.
Momentul capabil corespunzator unei bare este aproximativ
6.1.3Bara 1(reazem stanga) In zonele de reazem, solicitate la moment negativ, sectiunea de calcul este de forma dreptunghiulara. Pentru determinarea armaturii necesare de la partea superioara a grinzii, este necesar cunoasterea armaturii comprimate de la partea inferioara a grinzii, care a fost determinata dintr-o etapa de calcul anterioara. Tinand cont de faptul ca o parte din armatura de la partea inferioara se ridica in dreptul reazemelor, se poate admite in mod acoperitor sa nu se tina cont de aportul armaturii din zona comprimata. Se cunosc momentul de calcul distanta de la centrul de greutate al armaturii la marginea comprimata a sectiunii inaltimea utila armatura din zona comprimata
Se verifica daca armatura comprimata ajunge la curgere. Pentru aceasta se calculeaza momentul capabil corespunzator situatiei .
Armatura intinsa rezulta
Se alege
Momentul capabil al sectiunii este
Se calculeaza momentul capabil corespunzator fiecarei bare
6.1.3Bara 1(reazem dreapta) Se cunosc momentul de calcul distanta de la centrul de greutate al armaturii la marginea comprimata a sectiunii inaltimea utila armatura din zona comprimata
Se verifica daca armatura comprimata ajunge la curgere. Pentru aceasta se calculeaza momentul capabil corespunzator situatiei .
Se determina
Se alege
Momentul capabil al sectiunii este
Se calculeaza momentul capabil corespunzator fiecarei bare
6.1.5Bara 2(reazem stanga) Se cunosc momentul de calcul distanta de la centrul de greutate al armaturii la marginea comprimata a sectiunii inaltimea utila armatura din zona comprimata
Se verifica daca armatura comprimata ajunge la curgere. Pentru aceasta se calculeaza momentul capabil corespunzator situatiei .
Se determina
Se alege
Momentul capabil al sectiunii este
Se calculeaza momentul capabil corespunzator fiecarei bare
6.2Calculul armaturii transversale 6.2.1Bara 1(reazem stanga) Se cunosc acoperirea cu beton rezistenta de calcul a etrierilor rezistenta de calcul a armaturii inclinate rezistenta la intindere a betonului inaltimea utila forta taietoare Se calculeaza
calculat anterior este corect Se alege etrier cu aria sectiunii unei ramuri , se propune numarul de ramuri , se calculeaza distanta intre etrieri Conditii
Se stabileste 6.2.2Bara 1(camp) Se cunosc acoperirea cu beton rezistenta de calcul a etrierilor rezistenta de calcul a armaturii inclinate rezistenta la intindere a betonului inaltimea utila forta taietoare Se calculeaza armatura transversala se dispune constructiv Se alege etrier cu aria sectiunii unei ramuri , Conditii
Se stabileste 6.2.3Bara 1(reazem dreapta) Se cunosc acoperirea cu beton rezistenta de calcul a etrierilor rezistenta de calcul a armaturii inclinate rezistenta la intindere a betonului inaltimea utila forta taietoare Forta taietoare ce urmeaza sa fie preluata de beton si etrieri este
calculat anterior este corect Se alege etrier cu aria sectiunii unei ramuri , se propune numarul de ramuri , se calculeaza distanta intre etrieri Conditii
Se stabileste 6.2.4Bara 2(reazem stanga) Se cunosc acoperirea cu beton rezistenta de calcul a etrierilor rezistenta de calcul a armaturii inclinate rezistenta la intindere a betonului inaltimea utila forta taietoare Forta taietoare ce urmeaza sa fie preluata de beton si etrieri este
calculat anterior este corect Se alege etrier cu aria sectiunii unei ramuri , se propune numarul de ramuri , se calculeaza distanta intre etrieri Conditii
Se stabileste 6.2.5Bara 2(camp) Se cunosc acoperirea cu beton rezistenta de calcul a etrierilor rezistenta de calcul a armaturii inclinate rezistenta la intindere a betonului inaltimea utila forta taietoare Se calculeaza armatura transversala se dispune constructiv Se alege etrier cu aria sectiunii unei ramuri , Conditii
Se stabileste 7.DIMENSIONAREA SI ARMAREA STALPILOR 7.1Armarea longitudinala Stalpii structurii sunt solicitati la compresiune excentrica. Stalpii avand sectiunea si armarea constanta se dimensioneaza in sectiunea cea mai solicitata, corespunzatoare momentului incovoietor maxim. Aceasta este sectiunea aflata imediat sub grinda planseului peste parter. 7.1.1Stalpul marginal
Se cunosc rezistenta la compresiune a betonului rezistenta la intindere a otelului inaltimea utila excentricitatea aditionala momentul corectat
Rezulta
Se alege Aria de armatura aleasa se dispune pe toate laturile. Procentul total de armare trebuie sa fie mai mare de 0,32%.
S-au adoptat armaturi mai groase decat cele strict rezultate din calcul, pentru a se obtine o carcasa de armaturi mai putin deformabila la manipulari si montaj. 7.1.2Stalpul central
Se cunosc rezistenta la compresiune a betonului rezistenta la intindere a otelului inaltimea utila excentricitatea aditionala momentul corectat
Rezulta
Se alege Aria de armatura aleasa se dispune pe toate laturile. Procentul total de armare trebuie sa fie mai mare de 0,32%.
S-au adoptat armaturi mai groase decat cele strict rezultate din calcul, pentru a se obtine o carcasa de armaturi mai putin deformabila la manipulari si montaj. /.2Armarea transversala 7.2.1Stalpul marginal Se cunosc rezistenta la intindere a betonului rezistenta de calcul a armaturii La elementele comprimate excentric, rezistenta de calcul a betonului la intindere, utilizata in calculul la forta taietoare se determina astfel
nu este necesar calculul etrierilor Armatura transversala se dispune constructiv. Pe directia fiecarei laturi, procentul de armare transversala trebuie sa fie . Se alege un etrier perimetral si un etrier interior cu distanta intre etrieri de 150mm. 7.2.2Stalpul central Se cunosc rezistenta la intindere a betonului rezistenta de calcul a armaturii La elementele comprimate excentric, rezistenta de calcul a betonului la intindere, utilizata in calculul la forta taietoare se determina astfel
nu este necesar calculul etrierilor Armatura transversala se dispune constructiv. Pe directia fiecarei laturi, procentul de armare transversala trebuie sa fie . Se alege un etrier perimetral si un etrier interior cu distanta intre etrieri de 150mm.
|