Actiuni in constructii

Actiuni in constructii

Actiunile in constructii se definesc si se grupeaza in conformitate cu codul de proiectare CRO-2005.

Prin actiune se intelege orice cauza care produce efort sau deformatie in elemente sau parti de constructie. Actiunile se manifesta sub forma de:

forte sau incarcari aplicate direct asupra structurii;

acceleratii provocate de cutremure sau alte surse;

deformatii impuse de variatii de temperatura, umiditate sau tasari diferentiate.

Dupa durata de actiune si marimea intensitatii actiunii avem:

1. actiuni permanente (G), la care variatia intensitatii marimii actiunii este nula sau neglijabila. In aceasta categorie intra:

greutatea proprie a elementelor de constructii;

impingerea pamantului (muntelui);

efectul precomprimarii;

etc.

2. actiuni variabile (Q), la care intensitatea marimii actiunii poate avea o variatie semnificativa si nu este monotona si nici neglijabila. In aceasta categorie intra:

incarcari de persoane si mobilier;

presiune apei rezervoare;

incarcari aduse de circulatia de autovehicule, terenuri de marfa, etc.;

incarcari climatice, cum  ar fi variatii de temperatura iarna-vara, noapte-zi, incarcari din zapada, din vant, din ploaie, din chiciura;

variatii de temperatura tehnologica;

etc.

3. actiuni accidentale (A), sunt actiuni de scurta durata cu valoare semnificativa si probabilitate redusa de aparitie pe durata de viata proiectata a unei constructii. In aceasta categorie intra:

- actiunea seismica, cutremurele care pot sa apara la 30,50,100 de ani la intensitatea maxima;

- explozii, specifice unor cladiri cu tehnologii care pot provoca aceasta actiune (industria chimica, industria de armament etc.);

- cedarea unor reazeme ( la anumite constructii);

- ruperea unor elemente structurale ( la anumite constructii).

Structura, infrastructura si terenul de fundare sunt proiectate la efectele actiunilor grupate, combinate in functie de starea limita cu sau fara actiunea accidentala.

De exemplu:

- gruparea actiunilor la starea limita ultima (SLU) fara actiuni accidentale e data de relatia:

unde: Q₁ - variabila cu valoarea cea mai mare, dominanta;

Q_i - celelalte variabile cu valori mai mici;

- la gruparea cu actiuni accidentale de tip seism se iau permanentele cu coeficientul 1, variabilele cu un coeficient diferit, de exemplu:

- vant si variatia de temperatura 0;

- zapada si actiuni de exploatare 0,4;

- incarcari din depozite 0,8;

iar actiunea seismica (accidentala) cu un coeficient in functie de clasa de importanta a cladirii:

In functie de indeplinirea tuturor cerintelor impuse de starile de limita, in functie de cerintele beneficiarului, de calitatea materialelor utilizate, etc., proiectantul trebuie sa specifice durata de viata a unei constructii care poate fi:

structuri monumentale, poduri sau alte lucrari ingineresti - >100 de ani;

cladiri si structuri obisnuite - 50 - 100 de ani;

constructii agricole sau similare - 10 - 30 de ani;

structuri tranzitorii -  10 ani

instalatii pentru constructii -  30 de ani.