Securitatea energetica - element esential al dezvoltarii economice

Securitatea energetica - element esential al dezvoltarii economice

Strategia energetica are implicatii majore asupra securitatii nationale. Un rol esential in acest domeniu revine asigurarii securitatii energetice prin: asigurarea unei balante echilibrate intre cerere si productia nationala de energie, optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare si cresterea eficientei energetice. Se va actiona cu prioritate pentru diversificarea surselor si rutelor de aprovizionare si limitarea dependentei de aprovizionare cu resurse energetice din import.

O alta influenta asupra securitatii nationale este legata de securitatea instalatiilor energetice. Uniunea  Europeana a stabilit abordarea unitara a protectiei infrastructurilor energetice ('Protectia infrastructurilor critice in lupta impotriva terorismului' adoptata de CE in 2004). Romania, in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, preia sarcinile care revin statelor membre din documentele legate de securitatea instalatiilor.

Principalele directii de actiune sunt:

stabilirea instrumentelor legale de securitatea instalatiilor, a capacitatilor de depozitare, a retelelor si infrastructurilor energetice, inclusiv a instalatiilor nucleare;

promovarea unor instrumente de incurajare a investitiilor pentru capacitati de producere a energiei electrice care sunt necesare pentru securitatea energetica, in conformitate cu Directiva 2005/89/EC;

promovarea unor proiecte multinationale care sa asigure diversificarea accesului la resursele energetice de materii prime in mod special de gaze si petrol (proiectul Nabucco si conducta de petrol Constanta Trieste);

promovarea unor proiecte menite sa asigure o crestere a capacitatii de interconectare a sistemului electroenergetic cu sistemele tarilor din Sud Estul Europei (cablul submarin cu Turcia, linii electrice aeriene de 400 kV cu Serbia, Ungaria si Republica Moldova);

realizarea programelor privind cresterea securitatii constructiilor hidroenergetice;

cresterea capacitatilor de inmagazinare subterana a gazelor naturale;

interconectarea Sistemului National de Transport gaze naturale cu sistemele similare din tarile vecine:

interconectarea cu Ungaria, pe relatia Arad-Szeged;

interconectarea cu Bulgaria, pe relatia Giurgiu-Ruse;

interconectarea cu Ucraina, pe relatia Cernauti-Siret;

interconectarea cu Moldova - pe traseul Drochia-Ungheni-Iasi

In vederea cresterii coeficientului de siguranta in livrarea gazelor, pentru evitarea unor perturbatii majore in sistemul national de transport si respectiv in alimentarea cu gaze a consumatorilor in situatii de criza, in conformitate cu recomandarile cuprinse in Directivele europene din domeniul crearii stocurilor de titei si produse petroliere se au in vedere atat diversificarea surselor de aprovizionare cu titei si gaze naturale prin interconectari energetice, cat si cresterea capacitatii de inmagazinare subterana a gazelor naturale.

Programul de dezvoltare a depozitelor de inmagazinare subterana a gazelor naturale are ca obiectiv prioritar atat intensificarea ritmului de dezvoltare a capacitatilor existente, cat si crearea de noi depozite pentru zonele care se confrunta cu greutati in alimentarea cu gaze atat sezoniere, zilnice si orare, in vederea cresterii gradului de siguranta in asigurarea cu gaze a tuturor consumatorilor, in conditii imprevizibile.

Suplimentar fata de acest program, in vederea asigurarii echilibrarii Sistemului National de Transport si, in acelasi timp, al asigurarii securitatii alimentarii cu gaze naturale a consumatorilor rezidentiali, in conditii prestabilite, Ministerul Economiei si Comertului a constituit rezerve de gaze naturale cu rol exclusiv in echilibrarea Sistemului National de Transport al gazelor naturale in perioada sezonului rece - perioada caracterizata de un risc ridicat de producere a unor situatii de criza.

Proiectul Nabucco are drept scop conectarea si valorificarea rezervelor de gaze naturale din zona Marii Caspice si Orientul Mijlociu cu pietele europene, prin construirea unei conducte pe teritoriul celor cinci tari si care sa aiba ca punct de plecare granita Turciei cu Georgia si ca punct final nodul tehnologic Baumgarten din Austria.

Lungimea totala a conductei este de 3282 km, din care 457 km pe teritoriul Romaniei iar constructia conductei urmeaza a se realiza in intervalul 2008-2011. Se preconizeaza ca volumul de gaze ce urmeaza a fi transportat in anul 2011 este de 8 miliarde m.c. cu o crestere liniara pana la 25,5 miliarde m.c. in anul 2030.

Potentialul de import al Romaniei din aceasta sursa este apreciat la 2 – 5 miliarde m³/an. Finantarea proiectului si derularea investitiei se vor desfasura in regim privat.

Intrucat pana in prezent nu exista un coridor de livrare intre sursele avute in vedere si zonele tinta de consum, Nabucco poate oferi o sursa de gaze naturale catre piata europeana de gaze naturale si astfel va juca un rol important in  cresterea gradului de competitivitate a pietelor gaziere europene in promovarea procesului de liberalizare al acestor piete, inclusiv in tarile in curs de aderare.

Proiectul Nabucco va determina cresterea securitatii in aprovizionarea cu gaze naturale pentru Europa, diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze, accesul la rezervele importante de gaze naturale din zona Marii Caspice si Orientul Mijlociu pentru pietele europene.

Acest proiect inseamna stimularea competitiei pe piata interna de gaze, intarirea rolului de tara tranzitata de coridoare majore energetice de transport pentru pietele din Europa Centrala si de Vest, stimularea industriilor conexe care vor contribui la realizarea proiectului, prin implicarea companiilor romanesti furnizoare de produse si servicii, inclusiv crearea de noi locuri de munca. Ideea construirii unei conducte transcontinentale a venit in contextul actual al scaderii constante a livrarilor de gaze din Marea Nordului. Cresterea dependentei de gazele naturale rusesti si cresterea pretului la gazul lichefiat produs in tarile din nordul Africii au fost un semnal de alarma pentru identificarea de noi solutii viabile in domeniul aprovizionarii cu gaze.

Proiectul Nabucco va asigura securitatea aprovizionarii Europei cu gaze naturale prin diversificarea surselor de  energie. Proiectul beneficiaza atat de sprijinul Uniunii Europene, cat si al institutiilor financiare internationale (BEI, IFC si BERD sunt gata sa sustina proiectul cu fonduri corespunzatoare).

Conducta de tranzit titei Constanta – Trieste PEOP - Pan European Oil Pipeline) - Ministerul Economiei si Comertului a primit din partea Comisiei Europene finantare in cadrul programului PHARE, in valoare de 2,06 milioane Euro, pentru realizarea „Studiului tehnico-economic pentru conducta petroliera de tranzit in Romania”, efectuat pentru proiectul de constructie a conductei de transport a titeiului intre Constanta si Trieste (Italia). Studiul de fezabilitate a fost elaborat de un consortiu condus de firma Hill International UK.

Studiul include examinarea parametrilor tehnici, financiari, juridici, comerciali si de mediu precum si evaluarea capacitatii de transport si a investitiilor pentru conducta sus mentionata.

Studiul de fezabilitate a proiectului a demonstrat existenta titeiului disponibil la export din regiunea

Marii Caspice, estimat sa creasca de la un nivel anual de 50 milioane tone la 170 milioane tone in

2010 si 344 milioane tone in 2020. Cresterea estimata in cantitatile de petrol caspic si rusesc directionate catre Marea Neagra semnaleaza existenta unui deficit al capacitatii de transport in zona Marii Negre. Acest fapt este relevat si de catre studiul de fezabilitate care indica astfel oportunitatea dezvoltarii proiectului PEOP.

Date tehnice ale proiectului:

lungimea totala 1360 km, din care 649 km pe teritoriul Romaniei;

tari tranzitate : Romania Serbia, Croatia, Slovenia si Italia

piata totala accesibila 298 mil t/an, din care piata tinta 112 mil tone/an;

capacitatea de transport 3 variante: 40 mil t/an, 60 mil t/an sau 90 mil t/an

Proiectul este atractiv pentru investitorii strategici prin modalitatile comercial viabile si sigure de transport titei pe  distante lungi pe care le poate oferi. Ruta propusa prin Romania-Serbia-Croatia ofera cea mai directa cale de transport al titeiului dinspre Marea Neagra catre piata europeana.

Infrastructuri critice

Infrastructura critica este reprezentata de sisteme distribuite, dinamice, de mari dimensiuni, cu comportament potential neliniar si care sunt interconectate, susceptibile la multiple amenintari si generatoare de riscuri. Infrastructura critica cuprinde resursele fizice, servicii, obiective in care se desfasoara activitati informatice, retele si elemente de infrastructura care, in cazul indisponibilitatii sau distrugerii, ar avea un impact covarsitor asupra sanatatii, sigurantei, securitatii sau bunastarii cetateanului sau asupra bunei functionari a autoritatilor statului.

Evolutiile din ultimile doua decenii au aratat cresterea vulnerabilitatiilor societatii cauzate de defectarea, distrugerea si/sau intreruperea infrastructurilor tehnologice (transporturi, energie,

informatica, etc ) provocate de acte de terorism, dezastre naturale, neglijente, accidente, activitati criminale si nu in ultimul rand, de compartament premeditat.

La nivelul UE, a fost elaborata Cartea Verde pentru un Program European privind Protectia

Infrastructurilor Critice (COM (2005) 576 final), care identifica urmatoarele infrastructuri critice:

productia de gaze si petrol, rafinare, prelucrare si inmagazinare/stocare, incluzand si conductele;

productia de electricitate;

sistemele de transport ale energiei electrice, gazelor si petrolului;

sistemele de distributie a energiei electrice, gazelor si petrolului.

producerea, procesarea si stocarea materialelor chimice si nucleare;

conductele pentru produse periculoase (substante chimice).

Luand in considerare complexitatea infrastructurii energetice care inglobeaza mai multe subsisteme si elemente critice, care fac parte din domeniul productiei de petrol, gaze, carbune, energie electrica, instalatii nucleare, capacitati de stocare a resurselor energetice, capacitati de productie, sisteme de transport si distributie, Guvernul va actiona constant pentru:

identificarea si inventarierea infrastructurilor critice energetice,

definirea domeniilor de risc si stabilirea masurilor specifice de protectie, interventie si recuperare;

stabilirea interdependentelor intra-sectoriale si inter sectoriale si reducerea vulnerabilita tilor rezultate din acestea;

stabilirea prin normative interne a procedurilor de constituire a bazei de date din sectorul energetic, metodologia si procedurile de cooperare intre operatorii privati si de stat cu structurile centrale de coordonare;

diseminarea informatiilor si cooperare actionala, in vederea reducerii riscului unor incidente susceptibile de a produce perturbatii extinse si de durata la oricare dintre infrastructurile energetice;

construirea si aprofundarea constiintei organizationale privind securitatea infrastructurii critice;

abordarea comuna a problemei securitatii infrastructurilor critice energetice prin instituirea unui cadru organizatoric reglementat pentru colaborarea directa si efectiva a tuturor actorilor publici si privati, inclusiv prin proiecte de parteneriat public-privat.

Guvernul  Romaniei va contribui prin masuri adecvate la imbunatatirea protectiei infrastructurii critice de interes european, prin dezvoltarea metodologiilor comune privind identificarea si clasificarea amenintarilor, asigurarea unei comunicari, coordonari si cooperari eficiente, implementarea coerenta si uniforma a masurilor de protectie si definirea clara a responsabilitatilor factorilor cu competenta in domeniu, acordand atentie deosebita amenintarilor teroriste.

Legislatia nationala specifica

Strategia de securitate nationala defineste domeniile de interes major:

infrastructura de transport - in mod deosebit, constructia de autostrazi si modernizarea rapida

a infrastructurii feroviare - si reteaua de management a traficului;

infrastructura energetica;

infrastructura de comunicatii;

managementul potentialului hidrografic si protectia impotriva inundatiilor;

_{sistemului bazelor militare.}

Hotararea de Guvern nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizarii principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta.

Ordinul Ministrului Economiei si Comertului nr. 660/2004 privind aprobarea Ghidului de identificare a elementelor de infrastructura critica din economie; s-au identificat principalele obiective a caror avariere pot provoca defectari, distrugeri si/sau intreruperi ale infrastructurii de energie.

Ordinul Ministrului Economiei si Comertului nr. 796/2006 : privind infiintarea grupului de lucru pentru protectia infrastructurii critice din domeniul energiei electrice.

Legea 13/2007 privind energia electrica

Obiective

Stabilirea unor criterii generale privind includerea anumitor structuri in categoria

“infrastructurilor critice ;

Promovarea de acte legislative, reglementari sectoriale si intersectoriale;

Abordarea interfetelor dintre categoriile de infrastructuri critice;

Abordarea globala a problemelor de securitate a infrastructurilor critice;

Promovarea in mod intens a schimbului de experienta si expertiza atat in cadrul UE, cat si in cadrul NATO;

Identificarea si promovarea potentialului “export” de securitate si siguranta a infrastructurilor critice ale Romaniei, in cadrul Uniunii Europene si/sau UCTE;

Identificarea si promovarea proiectelor de infrastructura transnationale care pot contribui in viitor la cresterea capacitatii de asigurare a securitatii si sigurantei in functionare a infrastructurilor critice;

Identificarea si eficientizarea mecanismelor de finantare a proiectelor viitoare care vor contribui la cresterea capacitatii de asigurare a securitatii si sigurantei in functionare a infrastructurilor critice;

Promovarea de proiecte nationale de securitate industriala finatate din Programul national de cercetare si din Programul cadru 7 al Uniunii Europene;

Promovarea unor studii nationale de cercetare, sectoriale si intersectoriale, privind protectia infrastructurii critice.