Abateri de la obiectivul de control l

Functionarea in zona sarcinilor mari

In aceasta zona amestecul este imbogatit pina la valori de ordinul l=0.85-0.90, pentru a asigura necesarul de putere. Informatia de baza este preluata de la traductorul de pozitie al clapetei obturatoare: o valoare mare a unghiului de deschidere este interpretata ca un punct de functionare in zona sarcinilor mari. Informatia anterioara este corectata pe baza semnalului de turatie, in acest fel fiind evitata o imbogatire excesiva[1].

Imbogatirea in faza de acceleratie

In conditiile in care unitatea de control sesizeaza o deschidere rapida a clapetei de acceleratie, amestecul este imbogatit pentru un anumit numar de cicluri. Factorul de imbogatire este corectat in functie de temperatura motorului si de presiunea din colectorul de admisie.

Imbogatirea in faza de pornire la rece

In scopul diminuarii duratei fazei de incalzire amestecul este imbogatit. Factorul de imbogatire depinde de temperatura lichidului de racire si de turatie.

Dupa cum se observa din grafic, la temperaturi foarte joase, motorul poate primi pina la 80% mai mult combustibil fata de situatia stoichiometrica. Teoretica, acesta valoare ar plasa amestecul in afara limitelor de inflamabilitate. Totusi, trebuie sa tinem cont de faptul ca o fractiune din acest combustibil se vaporizeaza, restul raminind sub forma unei pelicule pe colector. In zona temperaturilor joase “normale” (0 -20 C) imbogatirea este de maxim 20%. Odata ce temperatura lichidului de racire a atins valori egale (sau apropiate) de valoarea de regim, imbogatirea este anulata (fatorul devine unitar).

Suspendarea alimentarii in perioada de decelerare (cut-off)

Are loc in conditiile in care turatia motorului se afla peste o anumita limita (de exemplu 1500 rpm – depinde de tipul motorului), iar clapeta obturatoare este inchisa[2]. Alimentarea este reluata cind turatia ajunge o limita inferioara (de exemplu 1000 rpm).

Avantajele unui astfel de control sint legate de reducerea consumului de combustibil si implicit a emisiilor poluante.

Obs. Faza de revenire este marcata initial de o imbogatire de scurta durata , dupa care doza este crescuta treptat pina va valoarea “normala” ce corespunde regimului de functionare. Scopul acestei strategii este de a diminua cresterea brusca a turatiei motorului, ce ar determina socuri in transmisie (traduse in uzuri si o senzatie neplacuta in conducerea vehiculului).

Obs. Suspendarea alimentarii motorului nu se face daca temperatura lichidului de racire se afla sub valoarea de regim.

Document online: Evolutia pietei imobiliare in ultimii ani Document online: Descriere folii de polietilena

Tipuri de debitmetre

Debitmetrul cu clapeta

Principiul de functionare se bazeaza pe determinarea fortei pe care o exercita debitul de aer absorbit asupra unei clapete. Debitul de aer trebuie sa compenseze forta elastica dezvoltata intr-un resort montat concentric cu axa debitmetrului. Profilul carcasei debitmetrului este astfel realizat incit la deschiderea clapetei (la marirea debitului), sectiunea sa se mareasca. Modificarea pozitiei clapetei este tradusa in semnal electric prin intermediul unui traductor rezistiv montat concentric cu axa clapetei.

Relatia dintre pozitia clapetei si debit este de tip logaritmic. Avantajul unei astfel de relatii consta in marirea preciziei masurarii debitului la mers in gol si sarcini mici. La marirea debitului, creste rezistenta traductorului, ceea ce se transpune intr-o micsorare a tensiunii trimisa catre unitatea de control.

Obs. Pentru compensarea oscilatiilor (inerente tinind cont de undele din sistemul de admisie), solidar cu clapeta 'activa', se afla montata o clapeta de amortizare.

Debitmetrul cu film cald

Elementul sensibil contine o diafragma prevazuta cu un film cald si doi senzori de temperatura (T1 si T2), dispusi simetric in raport cu acesta. Filmul este incalzit cu ajutorul unei rezistente, la o temperatura controlata, mentinuta constanta. In absenta curgerii distributia de temperatura are aproximativ forma liniei gri din figura, cu valori egale masurate de senzorii T1 si T2. In conditiile existentei unui curent de aer (debit), partea din amonte a diafragmei (stinga desenului) se raceste, inregistrindu-se o diferenta deltaT intre indicatiile lui T1 si T2. Diferenta de temperatura este folosita drept indicator pentru marimea debitului aspirat (cu cit debitul aspirat este mai mare cu atit diferenta este mai mare).

Transformarea diferentei de temperatura in semnal util pentru controler se face in modul urmator.  Racirea filmului determina scaderea rezistentei electrice, ceea ce implica o majorare a curentului pentru mentinerea constanta a temperaturii filmului. La iesirea din debitmetru poate fi masurata o variatie de tensiune ce corespunde variatiei curentului (curentul este aplicat pe o rezistenta).

Obs. Sistemul poate realiza masurarea in ambele directii de curgere, putind astfel determina si curgerea inversa (dinspre motor spre exterior). In acest caz diferenta de temperatura este inversa, deoarece se va raci partea din aval a elementului sensibil (in dreapta desenului).