Circuite secundare din statii electrice

CIRCUITE SECUNDARE DIN STATII ELECTRICE

1. Principii, definitii

Circuitele electrice secundare (denumite si circuite auxiliare sau subsistemul secundar), deservesc circuitele electrice principale (primare) si se caracterizeaza prin faptul ca nu sunt parcurse de fluxul principal de energie care circula spre consumatori. Circuitele secundare pot fi impartite in urmatoarele grupe corespunzatoare principalelor categorii de functiuni:

- comanda

- control

- informare

- semnalizare

- de pozitie

- de avarie

- preventiva

- masura

- cu aparate indicatoare

- cu aparate inregistratoare

- cu aparate integratoare

- inregistrari diverse (incidente, etc.)

- blocaj

- sincronizare

- protectie prin relee

- automatizare

Circuitele de comanda (conform definitiilor din PE 111/7) sunt acele circuite care servesc la actionarea voita, de la fata locului sau de la distanta, a diverselor mecanisme apartinand aparatelor de conectare si de reglaj. Aparatele de conectare sunt aparatele care servesc la inchiderea si deschiderea voita a circuitelor electrice (intreruptoare, separatoare).

Circuitele de control sunt acele circuite care deservesc instalatiile de informare (semnalizare, masurare, inregistrari diverse), blocaj, sincronizare, protectie prin relee si automatizare. Instalatiile de blocaj sunt acele instalatii care trebuie realizate in scopul evitarii manevrelor gresite (blocaje operative), in scopul protejarii integritatii personalului de exploatare (blocaje de siguranta) si in scopul protejarii instalatiilor tehnologice (blocaje tehnologice).

Principalele aparate ale circuitelor de comanda sunt amplasate in camera de comanda. Camera de comanda este acea incapere separata, din care se face comanda si controlul circuitelor primare si in care este amplasat tabloul de comanda. Tabloul de comanda este

ansamblul aparatelor si dispozitivelor care servesc pentru efectuarea operatiilor de comanda si pentru informarea operativa (semnalizari si masurari) a personalului de deservire asupra unui numar mai mare de circuite primare sau asupra intregii instalatii. Aparatele propriu-zise sunt montate pe tablouri numite si panouri (panouri de comanda, panou de semnalizari centrale, panou de servicii interne, etc.) sau pe pupitre, ansamblul lor formand tabloul de comanda din camera de comanda. Poate exista de asemenea, camera de supraveghere care este o incapere separata in care este amplasat tabloul de supraveghere, camera din care nu se pot efectua comenzi de aparate de conectare.

Dispunerea instalatiilor de comanda poate fi centralizata ceea ce corespunde amplasarii lor intr-o camera unica sau descentralizata ceea ce corespunde amplasarii lor in imediata vecinatate a fiecarei instalatii (de circuite primare) sau a unui grup de instalatii.

Proiectarea, executia sau exploatarea circuitelor secundare se realizeaza cu ajutorul schemelor electrice de conexiuni ce sunt desene cu reprezentarea conventionala a

diverselor elemente si a legaturilor lor. Aceste scheme se impart in scheme de principiu si scheme de montaj. Schemele de principiu pot fi concentrate, desfasurate (dezvoltate) sau

complete (de depanaj). In schemele de principiu concentrate dispozitivele si aparatele sunt reprezentate compact (exemplum fig.9.1), aratand modul de functionare al fiecarui aparat insa reprezentarea este greoaie si astfel, pentru scheme complexe, atat lectura cat si reprezentarea sunt foarte dificile. In schemele de principiu desfasurate, partile componente ale aparatelor sunt reprezentate in circuitele unde functioneaza (fig.9.2) si astfel reprezentarea si lectura sunt foarte simple. Schemele de principiu complete (fig.9.3) sunt realizate in acelasi mod ca cele de principiu desfasurate indicandu-se in plus numerele bornelor contactelor si bobinelor, caracteristicile tehnice ale aparatelor, etc. Pe baza lor se realizeaza schemele de montaj dupa care se executa circuitele secundare in instalatii si care cuprind numai bornele aparatelor, conductoarele de legatura, sirurile de cleme, etc.asa cum se monteaza ele in tablouri, pupitre, etc., in camerele de comanda, instalatiile de distributie, etc.

Semnele conventionale uzuale pentru circuitele secundare sunt date in STAS. Starea normala (de repaus) a unui intreruptor sau separator este pozitia deschis, la un releu situatia cand bobina sa nu este sub tensiune, la un contact normal deschis pozitia deschis iar la un contact normal inchis pozitia inchis. In scheme aparatele, contactele, etc. Se reprezinta in starea normala.

2. Tipuri de scheme de circuite secundare

Comanda si controlul aparatelor poate fi realizata la fata locului, de la distanta sau prin telecomanda. Comanda si controlul la fata locului se executa din imediata apropiere a aparatelor (de la cutiile de cleme de langa aparate). Comanda si controlul la distanta se realizeaza prin conductoarele cablurilor de circuite secundare (cu sectiuni de 1,5 mm2 sau 2,5 mm2 Cu), la o distanta limitata de caderile de tensiune din conductoare (deci de cateva sute de metri) din incinta centralei sau statiei, din camerele de comanda sau cabinele de relee. Comanda si controlul prin telecomanda (telemecanica) se foloseste numai pentru distante mari. In statiile electrice se utilizeaza foarte mult comanda si controlul de la distanta a aparatelor de comutatie, in special a intreruptoarelor si separatoarelor.

2.1. Schemele circuitelor secundare de comanda a intreruptoarelor si separatoarelor

Comanda intreruptoarelor si separatoarelor poate fi monofazata sau trifazata, directa sau indirecta (in trepte), individuala sau cu preselectie. Cel mai frecvent se utilizeaza comanda trifazata, directa si individuala. Caracteristicile schemelor de circuite secundare de comanda sunt functie, in special, de tipul aparatului si al dispozitivului de actionare.

2.1.1. Comanda intreruptoarelor

Schema de principiu a circuitelor secundare de comanda a unui intreruptor trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

1) Deoarece bobinele de anclansare si de declansare ale dispozitivelor de actionare ale intreruptoarelor sunt calculate pentru un curent de durata limitata, se cere ca impulsul de comanda (anclansare sau declansare) sa aiba o durata limitata, deci sa dureze pana la terminarea operatiei comandate. Pentru aceasta intreruptorul este prevazut cu contacte auxiliare, actionate mecanic de intreruptor, contacte ce intrerup circuitul de comanda numai dupa terminarea anclansarii respectiv declansarii intreruptorului(fig.9.4). La comanda manuala de anclansare prin cheia de comanda (CC) se transmite impuls bobinei de anclansare (BA) care atunci cand intreruptorul anclanseaza, prin deschiderea contactului auxiliar (I1) va ramane nealimentata. Daca intreruptorul este anclansat, I2 este inchis (I1 este deschis) si la impuls de declansare (prin CC), cand intreruptorul declanseaza, I2 se deschide, intrerupand impulsul la bobina de declansare (BD).

2) Schema de comanda trebuie sa permita nu numai comanda manuala ci si comanda automata de declansare prin protectie si de declansare automata (exemplu RAR). Pentru aceasta contactele cheii de comanda sunt dublate de contacte normal deschise ale tesirii instalatiei de anclansare automata (A), respectiv ale iesirii instalatiei de protectie prin relee (P), conform fig.9.5.

ESEU: Formarea condensului pe sufrafata interioara a unitatilor de geam termopan termoizolator, respectiv a ramelor ESEU: Aspectul exterior al cladirilor

3) Schema de comanda a intreruptorului trebuie sa aiba un blocaj impotriva anclansarilor repetate (numite sarituri), daca dispozitivul de actionare nu are un astfel de blocaj.

Aceasta situatie apare de exemplu cand exista un impuls de lunga durata de anclansare si simultan actioneaza si protectia prin relee deoarece intreruptorul se inchide pe un scurtcircuit. Sunt diverse solutii pentru blocajul sariturilor. Astfel (fig.9.6), se poate utiliza un releu intermediar calculat pentru un curent de lunga durata. La impuls de anclansare de lunga durata (automat sau manual), BA comanda anclansarea, care daca se produce pe scurtcircuit, apare un impuls de declansare prin inchiderea contactelor P si intreruptorul declanseaza. Prin inchiderea lui P2, este insa excitat RI care-si inchide contactul de autoretinere (in serie cu A), si-l deschide pe cel din circuitul BA, deci urmatorul impuls de anclansare este blocat. Alta solutie este cu un releu intermediar de blocaj (RIB) cu doua bobine, una derivatie de tensiune (RIBU) si alta serie de curent (RIBI), fig.9.7. Releul intermediar de blocaj se excita initial prin bobina sa de curent (cand s-a inchis P) si apoi se autoretine prin bobina sa de tensiune (RIBU), blocand impulsul repetat la BA. O alta solutie pentru blocajul sariturilor este cu un releu de blocaj (RB) cu temporizare la revenire, fig.9.8. Cand Intreruptorul este deschis, bobina RB este sub tensiune si are contactul ei din circuitul BA inchis. La comanda de lunga durata de anclansare RI scoate de sub tensiune bobina RB care-si deschide temporizat contactul din circuitul BA blocand noi anclansari. Temporizarea poate fi stabilita pentru a se  putea realiza unul sau doua cicluri RAR.

4) Schema de comanda a intreruptorului trebuie sa aiba in camera de comanda semnalizarile pozitiei acestuia deoarece obisnuit operatorul nu vede intreruptorul. Este necesar sa existe semnal diferentiat asupra comutarilor datorate comenzilor voite fata de cele prin protectie sau automate (RAR, sau AAR). Daca comenzile voite pot fi date atat din camera de comanda si supraveghere cat si din alte parti ale instalatiei (cabina de relee, celula intreruptorului) se recomanda sa fie de asemenea diferentiate. Semnalizarea pozitiei intreruptorului se realizeaza cu ajutorul lampilor de semnalizare ce se alimenteaza prin contacte auxiliare ale intreruptorului (bloc contacte) ce se comuta solidar cu axa intreruptorului sau cu dispozitivul sau de actionare. Culoarea verde semnalizeaza pozitia declansat iar cea rosie anclansat. In fig.9.9 este prezentata cea mai simpla schema ce semnalizeaza pozitia intreruptorului, care insa nu poate diferentia comenzile voite (manuale prin cheie), de cele automate. Pentru diferentierea semnalizarii comenzilor voite (prin cheie), de cele automate, se utilizeaza in prezent curent semnalul palpaitor (lampa se stinge si aprinde periodic) pentru comenzile automate. In fig.9.10 este prezentata o astfel de schema cu doua lampi si cheie cu doua pozitii. Daca o lampa, de exemplu LD palpaie (iar LA s-a stins), se semnalizeaza operatorului din camera de comanda ca intreruptorul din instalatie a declansat, deci cheia a ramas pe pozitia anclansat si reciproc. Se utilizeaza in prezent foarte mult semnalizarea pozitiei intreruptorului si a comutarilor prin cheie sau automate cu o singura lampa inclusa in manerul cheii, daca cheia prin pozitia sa indica diferentiat situatia de anclansat de cea de declansat, fig.9.11. Daca cheia este in pozitie de corespondenta cu intreruptorul (de exemplu cheia este in pozitie verticala indicand anclansat si intreruptorul este inchis), lampa arde continuu iar la necorespondenta arde intermitent indicand comutarile automate.

2.1.2. Comanda separatoarelor

Schemele de comanda ale separatoarelor sunt mult mai simple dar totusi si ele trebuie sa mentina impulsurile de comanda o durata limitata, pana la terminarea operatiei comandate. Comanda separatoarelor cu dispozitive ASE poate fi data manual din camera de comanda sau prin butoane din cabina de relee.

2.2. Schemele circuitelor secundare de semnalizare

Semnalizarile trebuie sa fie optice si acustice la toate locurile de unde se pot face

operatii de comanda si reglaj si optice la aparatul deservit. Semnalizarile sunt de pozitie, de avarie sau preventive. Semnalizarea de pozitie a aparatelor trebuie sa existe la toate punctele de unde se da comanda la distanta si sa diferentieze optic pozitiile declansat si anclansat precum si comenzile manuale de cele automate. Semnalizarea de avarie, optica si acustica in camera de comanda, anunta declansarea automata a intreruptoarelor; semnalul acustic este comun tuturor intreruptoarelor (aceeasi hupa) iar cel optic este individual (la fiecare circuit de comanda), pentru a se identifica intreruptorul ce a declansat automat. Semnalizarea preventiva avertizeaza personalul din camera de comanda asupra abaterilor de la regimul normal de functionare, acustic (sonerie) prin semnalul unic si optic, individual (caseta de semnalizare), pentru identificarea elementului si naturii defectului (exemplu presiune scazuta intreruptor, ardere sigurante, barete comanda, suprasarcina, etc.).

2.3. Schemele circuitelor secundare de masurare

Partea de masurare a schemelor de circuite secundare cuprinde masurarea intensitatii curentului, tensiunii, puterii active si reactive si a energiei electrice active si reactive.

Intensitatea curentului se masoara pe toate circuitele cu puteri de peste 40 kW, obisnuit pe o singura faza (cu exceptia cazurilor cand se poate functiona timp indelungat cu sarcini inegale pe faze). Masurarea tensiunii se face pe toate sectiile de bare colectoare si pe toate liniile. In majoritatea cazurilor se poate folosi un voltmetru indicator cu un comutator voltmetric care permite si controlul izolatiei. Masurarea puterii active si a puterii reactive se face prin wattmetre, respectiv varmetre montate pentru toate celulele de transformator si autotransformator de 220 kV si 400 kV si liniile electrice importante. Masurarea energiei electrice active respectiv reactive se face cu ajutorul contoarelor, pentru determinarea cantitatii de energie electrica vehiculata prin transformatoare, consumata de serviciile proprii, transportata de linii, etc. Instructiunile prevad pentru fiecare tip de circuit primar, ce aparate de masura trebuie montate.

2.4. Schemele circuitelor secundare de blocaj

In schemele de circuite secundare se folosesc blocaje operative, de siguranta si tehnologice. Blocajele operative, pentru evitarea manevrelor gresite, pot fi mecanice, pneumatice, electromecanice sau electrice. Instructiunile prevad conditiile ce se impun la realizarea blocajelor in circuitele elementelor de executie. Astfel, fig.9.18, separatoarele a1, a2 si a9 pot fi comandate daca intreruptorul ao este deschis (protectia contra manevrarii separatoarelor sub sarcina). Daca intreruptorul ao este inchis, un al doilea separator de bare a1 sau a2 din aceeasi celula poate fi inchis numai cand cupla transversala este inchisa. Dupa aceasta poate fi deschis unul din cele doua separatoare ce au fost inchise.

Separatorul ramas in pozitia “inchis” trebuie din nou blocat contra comenzii, cand intreruptorul corespunzator este inchis (trecerea de pe o bara pe alta sub sarcina). Blocajele de siguranta pot fi mecanice (incuietori mecanice la usile celulelor ce pot fi sub tensiune), sau electromagnetice (blocand usile daca aparatele din celula sunt cuplate sau daca in celula este tensiune). Blocajele tehnologice sunt functie de conditiile locale de functionare a instalatiei (de exemplu pornirea intr-o anumita succesiune obligatorie a unor receptoare).

2.5. Schemele circuitelor secundare de sincronizare

Instalatiile bratelor de sincronizare sunt prevazute cu dublu voltmetru, dublu frecventmetru si sincronoscop si trebuie montate pe toate circuitele ce vor fi puse in paralel. Bratul de sincronizare se alimenteaza prin comutatoarele de sincronizare si bloccontactele de la baretele de sincronizare.

Sisteme integrate de protectie, automatizare,

masura, control si supraveghere

In mod traditional, echipamentul primar (partea de inalta tensiune) si cel secundar

(protectia, controlul, masura si automatizarea) au fost tratate ca sisteme separate. Interfata intre cele doua sisteme o reprezinta un numar de conexiuni intre echipamentul primar si cel secundar. Evolutia integrarii reciproce intre tehnologiile echipamentelor primare si secundare din statiile de transformare, poate fi impartita in trei etape majore:

- conventionala,

- moderna,

- inteligenta.

In prima etapa, tehnologia releelor de protectie si automatizare electromagnetice a

determinat schemele si legaturile circuitelor secundare intr-o statie. Etapa se caracterizeaza prin:

- existenta unui numar mare de echipamente, fiecare dintre ele concepute pentru o aplicatie distincta, interconectate intre ele prin fire conductoare in vederea indeplinirii functiilor de protectie, control si masura.

- un mare numar de conexiuni intre echipamentul primar si cel secundar aflate in locuri diferite – celula de inalta sau medie tensiune, respectiv camera de protectie sau cea de comanda. Progresul realizat in domeniul electronicii digitale face ca astazi majoritatea functiunilor echipamentului secundar sa poata fi implementata cu ajutorul modulelor software, care ruleaza pe o platforma bazata pe calculator. Asemenea unitati multifunctionale sunt utilizate atat pentru control, cat si pentru protectie. In anii din urma, se constata tendinta de integrare a echipamentului secundar al unei celule intr-un singur dispozitiv. Comunicatia intre nivelul celulei si cel al statiei se realizeaza prin transmisie de date seriala, inlocuind astfel conexiunile individuale traditionale pentru fiecare semnal. In ultimul timp, introducerea conexiunii pe fibra optica intre echipamentul de protectie si cel de inalta tensiune duce la mutarea delimitarii traditionale intre secundar si primar.

Functiuni de conversie analog-digitala, precum si unele functiuni de preprocesare sunt descentralizate cat mai aproape de proces si sunt integrate fizic in echipamentul primar.

Functiile majore ale subsistemului secundar sunt:

- protectia sistemului impotriva defectelor;

- managementul starilor anormale in sistem;

- automatizare;

- control local si de la distanta;

- masura;

- osciloperturbografie;

- monitorizare echipamente primare;

- analiza automata a datelor.

Toate functiunile aratate mai sus trebuie indeplinite in timp real.

Trebuie remarcat ca majoritatea functiilor subsistemului secundar sunt localizate la

nivelul celulei. Alte functii le regasim la nivelul statiei, iar unele acopera atat zona celulei cat si a statiei.

Categoria echipamentelor electronice inteligente (EEI) utilizate in statiile de

transformare includ;

- calculatoarele de la nivelul statiei,

- echipamentele de achizitie si comanda,

- controlere programabile,

- relee digitale de protectie si automatizare,

- inregistratoare secventiale de evenimente,

- osciloperturbografe digitale,

- echipamente de comunicatie

- concentratoare de date.

Principalele aplicatii ale EEI aflate in statii sunt:

- achizitia si procesarea datelor relativ la echipamentele electrice ale statiei,

- transferul datelor catre destinatii interne sau externe statiei. Aceste transferuri pot avea loc imediat – pentru informatii de timp real – sau decalat, la cerere, pentru informatii cum sunt listele de evenimente, istoricul de masuratori etc.

- monitorizarea digitala a echipamentelor electrice,

- protectia retelelor si echipamentelor electrice bazata pe relee digitale.

Pentru a reduce drastic numarul de conexiuni, cu efecte importante asupra costurilor si fiabilitatii, sistemele de control ale statiilor viitoare vor trebui sa utilizeze pe larg solutii bazate pe retele locale (LAN) de mare viteza la nivelul statiei. Aparitia echipamentelor digitale de automatizare si protectie este un fenomen de actualitate. In mod normal, releele numerice au o interfata seriala. Sistemele de control ale statiei, bazate pe microprocesor, prevad deopotriva informatii globale de proces, cat si legaturi de comunicatie. Apare astfel naturala preocuparea pentru conlucrarea intre sistemele de protectie si cele de control. Preocuparile actuale privind tratarea unitara a protectiei si controlului, se pot imparti in doua categorii majore, si anume:

a) Sisteme coordonate de protectie si de control. Sistemele de control si de protectie isi pastreaza autonomia unele fata de celelalte, insa prevad functiuni de „colaborare” reciproca. Intr-un asemenea concept, functia de protectie este localizata, in general, in echipamente distincte de cele de comanda/control. Cele doua subsisteme comunica insa, transmitandu-si reciproc informatii globale, rezultate, in general, in urma prelucrarii marimilor din proces.

b) Sisteme integrate de protectie si control. Subsistemele de control si de protectie

sunt concepute ca un tot unitar, utilizand in comun anumite resurse hardware si software. In acest caz asistam la o descentralizare foarte puternica a functiunilor de comanda, control si protectie, elementul cheie in acest concept fiind comunicatia de mare viteza intre modulele componente. Subsistemul secundar din statiile moderne se bazeaza din ce in ce mai mult pe un numar de echipamente digitale multifunctionale. Tendinta este de a integra la nivelul celulei in acelasi echipament, functiuni care, istoric, sunt separate – protectia, controlul, comunicatia si masura. Intr-un sistem inteligent de protectie, control si monitorizare echipamentele primare si cele secundare devin din ce in ce mai strans legate. La aceasta data senzorii pentru supravegherea tuturor functiunilor importante ale echipamentelor primare si acestia devin parte integranta din echipament. Datorita acestui fapt, cele mai probabile schimbari pe care le va aduce viitorul apropiat pentru echipamentul primar sunt:

Includerea senzorilor de masura de curent si tensiune. Noile tehnologii de realizare a senzorilor de curent si tensiune reduc foarte mult dimensiunile acestora si fac posibila integrarea lor in echipamentul primar. Transmiterea valorilor masurate se face prin intermediul unor canale de comunicatie numerice catre subsisteme externe.

Aparitia echipamentelor primare inteligente. Includerea senzorilor de masura si a

capabilitatilor de prelucrare a datelor in echipamentele primare va provoca transformarea acestora in subsisteme inteligente, capabile sa duca la indeplinire toate sarcinile de control si supraveghere. Acest subsistem inteligent este platforma ideala pentru implementarea functiunilor de monitorizare si diagnostic, inclusiv autotestarea echipamentului. Totodata devin posibile noi facilitati cum ar fi conectarea/deconectarea sincronizata a intreruptorului la trecerea prin zero a curentului, cu profunde implicatii asupra duratei de viata a intreruptorului si chiar a retelei prin reducerea nivelului supratensiunilor.

Integrarea. Echipamentele primare si cele secundare vor deveni mult mai compacte

datorita noilor tehnologii de realizare. In cele mai multe cazuri fabricantii de echipamente vor putea asambla si testa celule complete – inclusiv subsistemul secundar – inainte de expedierea lor la locul de montaj.

Descentralizarea functiunilor subsistemului secundar. Ideea principala a sistemelor

integrate este de a descentraliza componentele subsistemului secundar ca efect al dezvoltarii echipamentelor primare inteligente. Acestea din urma vor asigura functiunile care reclama informatii locale, provenite de la senzorii proprii si vor colabora, prin intermediul legaturilor de comunicatie de mare viteza, pentru realizarea functiunilor care necesita informatii externe echipamentului.

Reducerea costurilor globale de instalare si exploatare. Efortul tehnologic de

realizare a echipamentelor primare inteligente si de integrare a functiunilor subsistemului secundar este pe deplin rasplatit de reducerea costurilor globale.

Exemple de sisteme integrate ale unor statii moderne

Statiile izolate cu aer tip I-AIS fabricatie ABB sunt prevazute cu sisteme integrate de comanda-control, protectie si supraveghere intr-o structura arhitecturala ierarhizata, distribuita si deschisa, fig.9.34. In aceasta configuratie echipamentele modulare si bazate pe tehnologie moderna sunt distribuite in statie pe urmatoarele niveluri:

- celula: cabina de relee;

- statie: camera de comanda a statiei.

La nivelul celulelor sunt distribuite echipamente terminale cu functii specializate,

fig.9.35:

- relee de protectie, cu functiuni multiple de protectie, de autosupraveghere si de monitorizare a datelor de avarie;

- echipamente numerice locale de comanda, blocaj, supraveghere, achizitie date si

prelucrarea automata a datelor.

La magistrala de proces din statie sunt conectate mai multe celule. Intre magistrala de proces si cea de calculatoare a statiei este prevazut terminalul protectie comanda, fig.9.36. In fig.9.37 este prezentat modul de lucru al acestui bloc de comanda-protectie prin succesiunea evenimentelor in cazul unui scurtcircuit pe bara colectoare.

La nivelul statiei este prevazuta interfata de comunicare cu operatorul (MMI-Local) si un procesor ce asigura servicii de conversie a protocoalelor pentru a permite comunicare cu sistemul mobil de calcul. Pe ecranul monitorului MMI-Local sunt accesibile toate informatiile referitoare la exploatarea statiei: schema, valori de stare (masurate in proces), valori de stare (ex.temperatura uleiului in trafo.), informatii de diagnoza si supraveghere, evolutii in timp a datelor, posibilitatea de a executa comenzi, fig.9.38 si 9.39.

Transmiterea informatiilor de la nivelul celulei la cel al statiei si a comenzilor catre

celula se realizeaza prin transmisiuni seriale, folosind fibre optice, insensibile la perturbatii electromagnetice. Prin aceasta se realizeaza o mare economie de cabluri conventionale , cu conductoare din cupru. In fig.9.40 sunt aratate traductoarele de curent si de tensiune, care sunt integrate in modulul compact al intreruptorului, si transmiterea informatiilor de la acestea prin fibre optice.

Erorile de masura ce apar la o masura conventionala fata de o masura cu traductoare electronice si transmitere semnal prin fibre optice sunt aratate in fig.9.41. Acestea se evidentiaza prin variatii ale valorilor instantanee masurate in regim normal de functionare si prin valori mult peste cele reale in cazul unei avarii.