Solutii de reabilitare termica a anvelopei cladirilor civile

Solutii de reabilitare termica a anvelopei cladirilor civile

1. Consideratii generale

Scopul principal al masurilor de reabilitare termica si modernizare energetica a cladirilor existente il constituie reducerea consumului de caldura pentru incalzirea spatiilor si pentru prepararea apei calde de consum, in conditiile asigurarii unui microclimat confortabil. In cazul reabilitarii termice si al modernizarii energetice a cladirilor existente costul de investitie este factorul preponderent in luarea deciziei, dar nu se neglijeaza nici aspectele de functionalitate si confort.

In ceea ce priveste cladirile de locuit existente, acestea se pot imparti in doua categorii din punct de vedere al modului de tratare a aspectelor de reabilitare termica si anume:

a) - grupa cladirilor de locuit caracterizate de confort termic; este vorba de cladiri prevazute cu sistem de incalzire global, acesta putand fi centralizat pe cladire sau divizat pe locuinte si chiar pe incaperi sau mixt;

b)- grupa cladirilor de locuit lipsite de confort sau prevazute numai cu mijloace limitate de asigurare a confortului termic, de exemplu numai cu sobe.

In fiecare din aceste doua categorii de cladiri de locuit definite ca mai sus problema fundamentala a reabilitarii termice se pune dupa cum urmeaza:

a) - la grupa 'a' mentinerea conditiilor de confort si reducerea consumului de caldura prin schimbarea combustibilul sau tipului de energie, total sau partial, conform politicii energetice nationale;

b) - la grupa 'b' aplicarea unor solutii de realizare a confortului termic prin optimizarea costului global actualizat, conform politicii energetice nationale.

In ambele cazuri, la alegerea solutiilor tehnice si economice, pe langa caracteristici tehnice, geografice si sociologice, apar noi parametri referitori la gradul real de protectie termica a cladirilor, la varietatea surselor de energie si la situatia economica si financiara a beneficiarilor solutiilor tehnice aplicate ansamblului cladire-instalatii. Situatia economica si financiara depinde in special de tipul ocupantilor, de statutul de ocupare (particular sau public), de sectorul de finantare (social sau nu, privat sau public), de natura juridica a patrimoniului (de exemplu: coproprietati, entitati juridice sau locatari/ proprietari); de posibilitatile de ajutor public direct, de costurile implicate de activitatea de reabilitare termo-energetica, de existenta unor avantaje fiscale.

Asigurarea confortului termic se obtine prin alegerea unui sistem adecvat de incalzire si a unei surse de energie. Pentru locuinte se disting trei mari categorii de sisteme de incalzire, in functie de tipul de locuinte:

- incalzire centrala sau divizata pe incaperi, in casa individuala, cu apa calda de consum preparata centralizat sau furnizata de aparate independente (de exemplu cladire individuala cu centrala termica proprie pentru incalzire si prepararea apei calde de consum);

- incalzire centrala sau divizata (pe incaperi) individual pe locuinta in imobil colectiv, cu apa calda de consum preparata centralizat sau furnizata de aparate independente (de exemplu apartament din cladire colectiva dotat cu centrala proprie de incalzire si prepararea apei calde menajare);

- incalzire centrala colectiva in imobil colectiv sau in casa individuala, cu apa calda de consum distribuita, preparata centralizat la nivel de locuinta sau furnizate de aparate independente (de exemplu cladire colectiva racordata la un sistem centralizat de alimentare cu caldura).

In ceea ce priveste cladirile din sectorul tertiar, Normativul NP 049 – 2000, le imparte in cinci categorii principale, dupa cum urmeaza:

- cladiri spitalicesti;

- cladiri social – culturale, cinematografe, muzee etc.;

- cladiri de invatamant: crese, gradinite, scoli, licee, universitati;

- cladiri comerciale si institutii publice: magazine, spatii comerciale, sedii de firme, birouri, banci, etc.;

- cladiri hoteliere.

In functie de destinatii, cladirile civile se reabiliteaza termic si se modernizeaza energetic diferit. In general reabilitarea termica a elementelor anvelopei respecta aceleasi principii. Modernizarea energetica se realizeaza relativ diferit.

Prin grija MTCT au inceput sa se elaboreze si sa se puna la dispozitia specialistilor cataloage de solutii tehnice cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a cladirilor civile cu diferite destinatii. Deocamdata este difuzat numai Catalogul de solutii cadru pentru reabilitarea termo – higro - energetica a cladirilor de locuit, indicativ SC 007 – 2002, iar pentru instalatii SC 006 – 2002.

Solutii tehnice cadru recomandate pentru modernizarea energetica a cladirilor existente

Interventiile care au ca scop reabilitarea si modernizarea termo-energetica a cladirilor se adreseaza pe de o parte anvelopei si pe de alta parte instalatiilor cladirii. In cele ce urmeaza ne vom referi la lucrarile de reabilitare termica specifice anvelopei cladirii. Solutiile tehnice si constructive de reabilitare termica a anvelopei cladirilor de locuit sunt prezentate in principiu in Normativul NP 047 – 2000 si in detaliu in reglementarea tehnica SC 007 – 2002 - Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente. Se face precizarea ca grosimile straturilor termoizolante suplimentare se stabilesc numai prin calcul de optimizare a protectiei termice, conform Ghidului GP 058 – 2000.

Preluarea detaliilor de principiu din SC 007 - 2002 de catre proiectanti trebuie insotita de adaptarea la situatiile concrete, de dezvoltarea acestora ca detalii de executie si de completarea lor cu elemente tehnologice.

Detaliile oferite de firme vor fi utilizate numai in conditiile verificarilor obligatorii din punct de vedere termotehnic de catre proiectanti, verificatori si experti atestati sau de catre institutii abilitate in acest sens.

2.1. Solutii pentru pereti exteriori

ESEU: Clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc ESEU: Durabilitate - clasificarea conditiilor de mediu inconjurator, expunerea la umezeala, durabilitatea zidariei

- Imbunatatirea protectiei termice a peretilor exteriori-structurali si nestructurali se face prin montarea unui strat termoizolant suplimentar pe peretii existenti, pentru toate solutiile constructive, cu exceptia peretilor cortina si a celor avand o structura ventilata.

- Amplasarea stratului termoizolant suplimentar se face, de regula, pe fata exterioara, dar in unele cazuri poate fi avuta in vedere si amplasarea pe fata interioara.

- Izolarea termica exterioara prezinta avantajele:

- realizeaza in conditii optime corectarea majoritatii puntilor termice;

- conduce la o comportare favorabila a elementelor anvelopei sub aspectul difuziei vaporilor de apa si a stabilitatii termice;

- protejeaza elementele de constructie structurale si structura in ansamblu de efectele variatiei de temperatura;

- nu afecteaza ariile locuibile si utile;

- permite, prin aceeasi operatie, renovarea fatadelor;

- nu necesita modificarea pozitiei corpurilor de incalzire si a instalatiei interioare de incalzire;

- nu necesita evacuarea locuintei pe durata executarii lucrarilor;

- nu afecteaza finisajele interioare.

- Dezavantajele acestei solutii constau in:

- executia lucrarilor este mai pretentioasa decat executia la interior, necesitand personal cu calificare superioara si un control riguros;

- modifica de regula fatadele; ca urmare, solutia nu poate fi utilizata la cladirile ale caror fatade prezinta diferite profile, decrosuri, rezaliduri si ancadramente care se doresc a fi pastrate;

- noul parament al cladirii este de regula mai sensibil in special la socuri mecanice;

- costurile comparative ale celor doua solutii sunt evident in defavoarea solutiei de reabilitare prin exterior;

- Amplasarea stratului termoizolant la fata interioara prezinta avantajele:

- necesita cheltuieli mai reduse, ceea ce conduce, in unele cazuri, la o durata mai mica de recuperare a investitiei;

- executia este mai putin pretentioasa, nefiind afectata de parametrii climatici exteriori;

- se poate aplica restrictiv numai unor suprafete sau numai unor unitati locative din cladire, cu neajunsurile de rigoare.

- Dezavantajele esentiale sunt insa importante deoarece aceasta solutie nu garanteaza o comportare termotehnica favorabila . Din acest punct de vedere se mentioneaza:

- imposibilitatea corectarii puntilor termice;

- efecte defavorabile la contactul peretilor cu conturul tamplariei;

- necesita evacuarea locuintei pe durata lucrarilor;

- necesita modificarea pozitiei corpurilor de incalzire si a traseelor instalatiilor interioare de incalzire;

- afecteaza aria utila a locuintei;

- necesita refacerea finisajelor interioare;

- de regula,aceasta solutie constructiva modifica stabilitatea termica a peretilor exteriori;

- de cele mai multe ori, reabilitarea termica prin interior impune un control al regimului de umiditate din incaperi; altfel riscul de condens pe fata interioara a peretilor si in structura acestora este inevitabila.

Comparand avantajele si dezavantajele celor doua variante de reabilitare termica, este evidenta preferinta pentru protectia termica suplimentara aplicata la exteriorul peretilor. De altfel, comportarea in situ a cladirilor reabilitate in cele doua variante a dovedit superioritatea variantei de reabilitare prin exterior, pentru care ramane inca deschisa problema finisajului exterior si durabilitatea acestuia.

Solutii pentru plansee de terasa

- Alegerea solutiei de reabilitare termica se face in functie de starea tehnica a straturilor termoizolante existente, astfel:

a) - Indepartarea tuturor straturilor, pana la fata placii de beton armat si refacerea  lor completa, cu respectarea cerintelor noi de izolare termica. Solutia este necesara daca terasa existenta este de tipul teraselor cu umpluturi termoizolante, care dau. si panta (praf hidrofob, cenusa de termocentrala etc.) complet umezite din condens sau din infiltratii de apa.

b) – Indepartarea tuturor straturilor pana la betonul de panta si refacerea acestora ca mai sus. Solutia este necesara daca straturile termoizolante sunt puternic umezite sau cand grosimea acestora, greutatea si/sau lipsa de eficienta a materialului termoizolant existent constituie impedimente in realizarea unei solutii corespunzatoare.

c) - Indepartarea stratului de protectie a hidroizolatiei, cu pastrarea acesteia ca bariera de vapori si refacerea unei structuri noi termo-izolante cu hidroizolatie aferenta. Solutia se recomanda in situatia in care starea termoizolatiei este buna.

2.3. Solutii pentru plansee de pod

- De regula la planseele de pod stratul termoizolant nu este degradat. Ca urmare, solutiile care se utilizeaza pentru reabilitarea termica au in vedere completarea izolatiei termice pana la asigurarea rezistentei termice prevazuta in reglementarile noi. In functie de materialul din care au fost realizate si de calitatile fizico-mecanice ale acestora, straturile termoizolante isi pastreaza pozitia si pot fi repozitionate si completate cu straturi noi.

2.4. Solutii pentru subsoluri neincalzite

- Solutiile adoptate sunt de regula de doua tipuri:

- izolarea pe intradosul tavanului peste subsol; solutia cea mai frecventa,

- izolarea peste planseu, solutie care se adopta doar in cazul in care se reface si pardoseala de la parter.

- Solutiile de mai sus se completeaza cu protectia suplimentara a soclului.

2.5. Solutii pentru placile pe sol

- La placile pe sol, interventia este relativ dificila. In general se izoleaza suplimentar soclul cladirii. Se poate interveni si pe zona de pardoseala doar in cazul in care pardoseala veche se inlatura, iar in structura pardoselii noi se intercaleaza straturi noi termoizolante.

- La stabilirea zonei de dispunere a termoizolatiei trebuie avut in vedere ca zona cu cea mai mare pierdere de caldura este pe conturul cladirii, pe o adancime, in plan orizontal de cel mult 1,00 – 1,50 m.

- In cazul in care se intervine numai asupra soclului, se poate izola suplimentar si trotuarul din jurul cladirii.

2.6. Solutii pentru tamplaria exterioara

- Reabilitarea termica a tamplariei exterioare se poate realiza pe doua cai:

- prin repararea, reconditionarea si imbunatatirea tamplariei existente;

- prin inlocuirea tamplariei existente cu tipuri noi, mai performante.

- Alegerea uneia din cele doua variante este in functie de:

- starea tehnica a tamplariei existente;

- de nivelul de performanta dorit de proprietar;

- de fondurile disponibile, stiut fiind ca inlocuirea tamplariei existente cu solutiile noi de tamplarie cu geam termopan sunt costisitoare.

- Se impune de asemenea sa se aiba in vedere ca modernizarea tamplariei exterioare este o problema complexa cu multe implicatii intre care:

- asigurarea schimbului de aer necesar pentru pastrarea calitatii aerului ambiant;

- prevenirea fenomenului de condens cauzat de excesul de umiditate care se acumuleaza in incaperi;

- alegerea pozitiei optime a ferestrei in grosimea peretelui, in functie de alcatuirea constructiva a peretelui si stabilirea detaliului de montaj a tocului, pentru a evita riscul de condens pe conturul ferestrei.

Ca masuri de reparare, reconditionare se recomanda:

- revizuirea etansarii la aer pe conturul ferestrelor;

- revizuirea etansarii hidrofuge pe conturul tocului;

- revizuirea falturilor si pasuirea cercevelelor pe contur;

- desfundarea gaurilor sau crearea acestora la partea inferioara a tocurilor, pentru scurgerea apei din condens dintre cercevele;

- inlocuirea sau completarea chitului pe conturul  geamurilor;

- prevederea unor garnituri de etansare la tamplaria existenta nu conduce la marirea rezistentei termice ci limiteaza schimbul de aer si inclusiv pierderile de caldura prin ventilarea necontrolata; atentie insa la asigurarea calitatii aerului si la prevenirea riscului de condens superficial.

- Ca masura de imbunatatire a tamplariei existente se recomanda:

- montarea pe cerceveaua interioara a unui geam termopan in locul celui simplu;

- montarea pe cerceveaua interioara a unei cercevele suplimentare mobile cu geam simplu.

Reglementarea tehnica 'Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuinte existente' prezinta si alte masuri fata de cele de mai sus, cu detaliile aferente.

In cele ce urmeaza se redau solutiile de principiu dupa Normativul NP 047 – 2000 cu argumentarea si numerotarea din normativ.