Arhitectura
Aplicarea metodei simplificate a estimarii curburii laarea cadrelor cu noduri deplasabileAplicarea metodei simplificate a estimarii curburii la proiectarea cadrelor cu noduri deplasabile. Exemplul 5 se refera la structura cu noduri deplasabile din figura E 5.5 Incarcarile caracteristice ale stalpilor sunt : Stalpii 1 si 6 : Gk=540 kN Qk=270 kN Ceilalti stalpi : Gu=1080kN Qu=540 kN
Fig E.5. 5 Structura exemplu 5 Pentru simplitatea exemplului se considera ca momentele initiale de ordinul I datorate incarcarilor verticale sunt 0 si ca lungimea efectiva a stalpilor lo este egala cu lungimea lor .Se ignora de asemenea excentricitatea aditionala datorita imperfectiunilor geometrice Toti stalpii au sectiunea 300x300mm si sunt realizati din beton cu fck=50N/mm2 si armatura cu fyk=460N/mm2 Fortele taietoare din vant preluate de stalpi sunt functie de rigiditatea lor si au urmatoarele valori : Stalpii 3 si 4 18.0 kN Ceilalti stalpi 6.5 kN Stalpii 3 si 4 sunt stalpii critici .Ecuatiile 5.33-5.37 determina e2=4.44 Kr Dintre gruparile de incarcare cea mai defavorabila este cea care contine: Incarcari permanente ,utile si vant respectiv: N=1.35·1080+1.35·540 = 2187kN M=H·l/2=1.35·18·2.5 = 60.75kNm Pentru aceste eforturi se determina Kr=0.44 si deformatia ultima e2=4.44·0.44=19.6mm deci eforturile de calcul vor fi : NEd = 2187 kNsi MEd = 60.75+2187·0.0196 = 103.6 kNm Procentul de armare al stalpului va fi 3.1% Deplasarile celorlalti stalpi vor fi in conditiile cedarii stalpilor 3 si 4 tot 19.6mm Stalpii 2,5 N =2187 kN Mtot =1.35·6.5·3.5+2187·19.6/1000=30.7+42.86=73.57 kNm Aceste eforturi determina procentul de armare pentru stalp de 2.3% Se determina o valoare pentru Kr=0.35 si o deformatie ultima de e2=30mm Aceasta valoare difera mult fata de 19.6mm care s-a considerat in calcul ceea ce inseamna ca nu este satisfacut echilibrul Utilizand pentru relatia moment deformatie o parabola de forma : MEd/MEde = ecrit /eu (2-ecrit/eu) in care eu=87.1Kr 73.57/MEde =0.225/Kr (2-0.225/Kr) (1) Se poate stabili pentru NEd dat deasemeni o relatie (2) intre Kr si MEde prin intermediul cantitatii de armatura si deci w Rezolvand sistemul de relatii (1) si (2) obtinem utmatoarele valori:
MEde=92kNm , 100 As/bh =2.8% si Kr=0.405 Este deci necesar sa se creasca momentul cu 26% in raport cu prima estimare pe baza deformatiei ultime Stalpii de margine1,6 N=1093kN Mtot=1.35·6.5·3.5+1093·19.6/1000=30.7+21.4=52.1 kNm 52.1/MEde =0.225/Kr (2-0.225/Kr) (1) Se poate stabili pentru NEd dat deasemeni o relatie (2) intre Kr si MEde prin intermediul cantitatii de armatura si deci w Rezolvand sistemul de relatii (1) si (2) obtinem urmatoarele valori: MEde=118kNm , p% =1.2% ceea ce inseamna o crestere substantiala ( MEde se dubleaza) Unicitatea solutiei Se poate face observatia ca nu exista o solutie unica pentru stalpii cadrelor cu noduri deplasabile pot exista si alte solutii alternative . Daca in stalpii critici se dispune mai multa armatura va creste si deformatia ultima.Efectul cresterii armaturii si deci a deformatiei stalpilor critici conduce la o redistributie a fortelor laterale intre stalpi Sa presupunem ca in stalpii 3 si 4 se dispun procente de armare de 5% . Aceasta corespunde unui moment ultim de : MEde= 170kNm si unei valori Kr=0.57, si deformatia ultima este e2= 25.3mm. Momentul de ordinul 2 este in acest caz : M2=0.0253·2186=55.3kNm Stalpul va avea un moment de ordinul 1 : M1=MEde-M2=170-55.3=114.7kNm fata de 60.75 calculat in primul caz. Aceasta corespunde la o forta laterala H=M/0.5l=114.7/2.5=45.9kN Aceasta inseamna ca forta laterala preluata de ceilalti stalpi trebuie redusa. Daca forta laterala totala este Htot=1.35(2·18+4·6.5)=83.7kN Forta taietoare preluata de ceilalti stalpi este 83.7-2·45.9=-8kN adica –2kN de fiecare stalp in comparatie cu valoarea de 8.8 calculata initial Cazul 2 Conditiile in stalpii 2 si 5 sunt in aceste conditii: N= 2186kN M1= -7 kNm M2 = 25.3·2186/1000=55.3kNm Mtot=48.3 kNm Aplicand metoda de mai sus 48.3/MEde=25.3/eu(2-25.3/eu in care eu=87.1Kr deci 48.3/MEde =0.29/Kr (2-0.29/Kr) (1) Rezolvand sistemul de relatii (1) si (2) obtinem urmatoarele valori: MEde=49kNm , Kr=0.26 p%=1.75% ceea ce inseamna o reducere a valorii precedente de 2.8% In concluzie in primul caz fortele preluate de fiecare stalp a fost definita apriori prin tr-o analiza elastica in timp ce in cazul al doilea fortele preluate de fiecare stalp s-au determinat ca rezultat al alegerii unei proiectari arbitrare a stalpul critic, stabilirea fortei laterale ultime preluata de acesta si apoi impartind restul fortei intre ceilalti stalpi . Aceasta idee poate fi dusa mai departe .astfel daca exista stalpi a caror deformatie ultima este foarte mare in comparatie cu a celorlalti si deci o crestere mare a armaturii pentru a se atinge capacitatea de moment necesara. In aceste conditii este posibil sa li se ignore cpacitatea lor laterala si sa nu se includa in calculul de deplasare. Cazul 3 Se ignora capacitatea la incarcare laterala a stalpilor marginali. Aceasta modifica incarcarile preluate ce ceilalti stalpi astfel: Stalpii Incarcarea verticala N Forta laterala H 1 si 6 1093 0 2 si 5 2187 11.2 3 si 4 2187 30.6 Stalpii 3 si 4 vor avea aplicand metoda standard MEde =125.2 kNm , Kr=0.5 , emin=22.2mm si p%=3.8% Stalpii 2 si 5 vor avea de suportat in aceste conditii un moment total Mtot=22.2·2187/1000+11.2·3.5=87.8kNm Se obtine pentru acesti stalpi MEde=108kNm si p%=3.2% Stalpii de margine se calculeaza la momentul M2=1093·0.022=24.0kNm Studiul acestor 3 cazuri dovedeste un mare grad de flexibilitate in calculul de ordinul doi al cadrelor cu noduri deplasabile Tabelele urmatoare compara momentele de calcul si procentele de armatura rezultate in cele trei cazuri: Momente de calcul
Procente de armare totale p%
|