![]()
Arhitectura
Predimensionarea elementelorPredimensionarea elementelor Predimensionarea grinzii transversale: Predimensionarea grinzii secundare: Evaluarea incarcarilor
Zapada: Incarcarea din zapada pentru Tg. Mures este: 1.2 kN/m2; Dimensionarea grinzii secundare La predimensionare a rezultat hgs=75 cm si bgs,sup=40 cm. La partea inferioara iau bgs,inf=30 cm; Incarcarile pe 1m liniar de grinda: Hidroizolatie+termoizolatie 0.5 x 4= 2 [KN/ml ] Greutatea proprie pana: 6.75 [KN/m liniar] Actiuni si greutati tehnologice 1 x 4=4 [KN/ml] Tabla cutata 0.12 x 4=0.48[KN/ml] Zapada 1.2 x 4=4.8 [KN/ml] TOTAL: q=18.03 [KN/m liniar] Se calculeaza momentul incovoietor pentru grinda secundara:
1 TBP 12 → Ap1=0,885 cm2 0,885·13600= Aobisnuita·3000 → Aobisnuita=0,885·13600/3000=4,01 Aleg 2Φ8 cu Aa=1,01 cm2
Aria necesara a armaturii pretensionate (se scade aria echivalenta a armaturii obisnuite): 385.73-25=365.73mm2 Numarul de toroane rezulta:
Caracteristici geometrice ale sectiunii ideale: Aria ideala: Ai= A01+ A02=600+1800=2400 cm2 Ai= 2400 cm2; Centrul de greutate (fata de punctul 1): YG yG= 30 cm; Armatura: Aa( 2Φ8 )=1.01cm2=101 mm2; Aa‘( 4Φ10 )= 3.14 cm2=314 mm2; Ap‘=0 Ap(5 TBP 12)=5·88,5=442.5 mm2; e0p= 31.5 cm Coeficientii de echivalenta: np= na
= Momentul de inertie a sectiunii ideale: Ii = Modulul de rezistenta: Wii = Wis =
rs = ri = Eforturile unitare in beton in fibra superioara( bs) si inferioara( bi P0=0.85× pk×Ap bs M (M bs = 0.0275 N/mm2 < 3.76 N/mm2 bi bi = - 4.29 N/mm2
< σ 4.) Eforturi unitare in armatura preintinsa (σp0) si in beton (σb) in faza finala: – in faza initiala: a) Lunecari locale la blocare (in ancoraj) (Tabelul 44): Δσλ = b) Tratament termic: pentru tipare portante incalzitoare Δσt≈20 N/mm2; c) Pretensionare succesiva: Δσs = nt = tp = 155 N/mm2 – efortul unitar in elementele longitudinale ale tiparului, la nivelul centrului de greutate al armaturii pretensionate d) Relaxarea armaturii(H.15): σ Din Tabelul 45 din STAS 10107/0 – 90 rezulta (prin interpolare): 0,048.x x=2.88 r∞ Transferul se face dupa 24 de ore: Krto = 0.4 ri = Krt × r∞ =0.4×166.16 = 66.46N/mm2 Suma pierderilor de tensiune: - considerate la valorile lor maxime – corespunzatoare fazei initiale va fi: ∑ s t ri =73.85+20+44.28+66.46= 204.59N/mm2 ∑ =204.59 N/mm2 5.) Eforturile
unitare minime (σ σ σ 6.) Eforturi unitare in beton la transfer ( b Se calculeaza sub actiunea: fortei maxime de prcomprimare: P0max=Ap·σp0max=442.5·1227.01=547323 N=542.9 kN; P0max=543 kN; momentului incovoietor de calcul minim produs de greutatea proprie a grinzii (Mgpmin). bi σ bs 7.) Pierderi de tensiuni reologice (Δσf) : Pentru calculul pierderilor de tensiune cauzata de deformatiile de durata ale betonului, se considera sectiunea critica solicitata in urmatoarele etape: a) La 24 ore, sub actiunea P0max=543 kN si Mgpmin=75 kN·m, astfel: σbp1
= - = Din Tabelele 1.10 si 1.9: t1=24 ore (<28 zile), cand Rb0= Rb0min → K1=1.3 (Tabelul 34);
U=60% → K3=1.0 (Tabelul 36); C40/50 → f0=2.50 (Tabelul 33); f1= K1·K2·K3·f0=1.3·1.0·1.0·2.50=3.25 b) La 90 zile, sub actiunea suplimentara a momentului incovoietor de calcul minimdin incarcarile permanente, diferite de greutatea proprie a grinzii, Mgmin=202 kN·m (greutatea suprabetonarii, a pardoselii si a instalatiilor fixe): bp2 Din Tabelele 1.10 si 1.9: t2=90 zile → K1=0.6 (Tabelul 34);
U=60% → K3=1.0 (Tabelul 36); C40/50 → f0=2.50 (Tabelul 33); f2= K1·K2·K3·f0=0.6·1.0·1.0·2.50=1.5 Datorita faptului ca eforturile unitare din beton, in cele doua etape de solicitare, sunt de semne contrare si ca pentru Aa< 0,25·Ap, se considera K’=1, rezulta : Δσf= np·∑fi·σbpi· K’ (H.16); np = Δσf=4.74·(3.25·5.824+1.5·5.266)=127.16 N/mm2; Pierderea de tensiune produsa de relaxarea finala a armaturii (Δσr) se determina astfel (H13 si H10):
r ri + = r ri= 144.54-66.46=78.08 N/mm2 8.)
Eforturile unitare minime (
Eforturi unitare in beton in faza finala: Se calculeaza sub actiunea: fortei de precomprimare
momentului incovoietor produs de incarcarile de exploatare de lunga durata MEld (vezi Tabelul 2.8): ∑Pi=∑Ci+∑nid· Vi (gruparea speciala de actiuni); Valori de calcul: - incarcarea exploatare de lunga durata pe grinda secundara este aproximativ 1,8 kN/m2 – fara incarcarea din zapada care trebuie calculata la deschiderea intre grinzi (4m); P= 0.8x1.35x6.48+6.75x1.35=16.11 KN/m M= Valori normate: P= 6.48+6.75=13.23 KN/m MELD =
+
Pentru elementele din beton precomprimat din clasa a II-a de verificare la fisurare, eforturile unitare in beton in faza finala trebuie sa fie de compresiune pe intreaga sectiune transversala. Valoarea minima a efortului unitar de compresiune trebuie sa fie de 1 N/mm2. 10.) Calculul in starea limita de rezistenta in sectiuni normale: a) Transfer: In armatura pretensionata se considera (STAS 10107/0-90: rel. 125) un efort unitar: cu care se calculeaza forta de precomprimare limita ( STAS 10107/0-90 rel. 123): N1=
Ap× 1.2×ri = 1.2×166.2 = 199.44 mm eo =153.54 <199.44 mm x=30+7.5-15.35=22.2cm=222mm Abn = 222x2x300-442.5=132757.5 mm2 N1 = 465kN < Abn ×mbc ×Rco = 132757.5x1.2x26.5 = 4219.8 kN b) Sub actiunea solicitarilor exterioare: M< m× Rc× bp ×hp ×( ho – 0.5hp) +0.85×Aa’×Ra×(ho-a’) M= 225.38 kNm m×Rc×bp×hp×( ho – 0.5hp) +0.85×Aa’×Ra×(ho-a’) = = 0.85×26.5×103× 400×150×(600-0.5×150) +0.85x314×300 (600-30) =755.17 kNm M = 225.38 KNm < 755.17 KNm Sectiunea se trateaza ca una dreptunghiulara de latime bp. mp = k=0.3 pentru armatura preintinsa; Pentru sectiuni dreptunghiulare si T se considera Apk = Ap. pl = mp×Rp = 0.97×1360 = 1319 N/mm2 x x =5.5cm < xlim = 0.4 h =30 cm Momentul incovoietor rezistent al sectiunii critice se calculeaza cu relatia: MR = m×bp×x×RC×(ho-0.5 x)+ m×Aa’×Ra (ho-a’) = =0.85 329.7 KN·mm MR = 329.7 kNm > MS = 225.38 kNm 11.) Calculul la starea limita de rezistenta in sectiuni inclinate, fisurate: Elementele se dimensioneaza astfel incat sa se respecte relatia: Q Q = 0.25×b×h×Rc = 0.25×40×75×26.5 = 1987.5 kN > Q=90.15 kN Forta taietoare minima care poate fi preluata de beton si etrieri se determina cu relatia 138 din STAS 10107/ 0-90 : Qeb = se folosesc : etrieri 6 / 30 (OB37); mat = 0.8 Qeb = Qeb =245.4 KN > Q =90.15 kN Calculul fortei seismice
perioadei fundamentale Ti T1 – perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii i – factor de importanta – expunere a cladirii – factor de corectie -0.85 pt. T1≥Tc cu n ≥ 2 niveluri λ -1.00 pt restul constructiilor T>TB T1=Ct
× H- inaltimea cladirii, n T1 –secunde β=β0 avem 2.75 Σm=(qnperm qnzapada·0.4)·B·L·ndeschideri Σm =[(0.5+1+0.12+1.687+1.006)x1+1.2x0.4]x10x20x2 Σm=1917.2 Kg Σm =[(0.5+1+0.12+2.027+1.006)x1+1.2x0.4]x10x20x1 Σm=223.34 Kg Σm total = 2140.54 Kg Fb=210.63 kN Dimensionarea grinzii principale Momentul de calcul pentru grinda principala este: Calculul toroanelor: Dimensionarea stalpului Se va dimensiona stalpul marginal avand eforturile maxime: M = 426.715 KNm N = 1153.801 KN
Armare simetrica
|