Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Arhitectura


Qdidactic » bani & cariera » constructii » arhitectura
Predimensionarea elementelor



Predimensionarea elementelor


Predimensionarea elementelor


Predimensionarea grinzii transversale:


Predimensionarea grinzii secundare:



























Evaluarea incarcarilor



Incarcari

qn[KN/m2]

Coeficient de incarcare

qc[KN/m2]

Actiuni si greutati tehnologice




Greutatea hidroizolatiei + termoizolatia




Greutatea proprie a panoului




Zapada



1.8

TOTAL






Zapada:

Incarcarea din zapada pentru Tg. Mures este: 1.2 kN/m2;



Dimensionarea grinzii secundare


La predimensionare a rezultat hgs=75 cm si bgs,sup=40 cm.

La partea inferioara iau bgs,inf=30 cm;



Incarcarile pe 1m liniar de grinda:

Hidroizolatie+termoizolatie

0.5 x 4= 2 [KN/ml ]

Greutatea proprie pana:

6.75 [KN/m liniar]

Actiuni si greutati tehnologice

1 x 4=4 [KN/ml]

Tabla cutata

0.12 x 4=0.48[KN/ml]

Zapada

1.2 x 4=4.8 [KN/ml]

TOTAL: q=18.03 [KN/m liniar]




Se calculeaza momentul incovoietor pentru grinda secundara:





1 TBP 12 → Ap1=0,885 cm2


0,885·13600= Aobisnuita·3000 → Aobisnuita=0,885·13600/3000=4,01

Aleg 2Φ8 cu Aa=1,01 cm2

Aria necesara a armaturii pretensionate (se scade aria echivalenta a armaturii obisnuite):

385.73-25=365.73mm2        

Numarul de toroane rezulta:






Caracteristici geometrice ale sectiunii ideale:


Aria ideala:

Ai= A01+ A02=600+1800=2400 cm2

Ai= 2400 cm2;

Centrul de greutate (fata de punctul 1):

YG 30 cm;

yG= 30 cm;

Armatura:

Aa( 2Φ8 )=1.01cm2=101 mm2;

Aa‘( 4Φ10 )= 3.14 cm2=314 mm2;

Ap‘=0

Ap(5 TBP 12)=5·88,5=442.5 mm2;

e0p= 31.5 cm


Coeficientii de echivalenta:

np= = =4.74

na = = = 5.53


Momentul de inertie a sectiunii ideale:

Ii = + (30×60×152) =14.96×109 mm3

Modulul de rezistenta:

Wii = =39.89×106 mm3;     Wii =39.89×106 mm3

Wis = = 39.89×106 mm3; Wis =39.89×106 mm


rs = = =166.2 mm

ri = = 166.2 mm


Eforturile unitare in beton in fibra superioara( bs) si inferioara( bi

P0=0.85× pk×Ap


bs = - +

=0.0275 N/mm2


M = 75 KN m

(M momentul incovoietor din greutatea proprie a grinzii)


bs = 0.0275 N/mm2 < 3.76 N/mm2


bi + = - - +

= - 4.29 N/mm2


bi = - 4.29 N/mm2 < σ = 1.07 N/mm2


4.) Eforturi unitare in armatura preintinsa (σp0) si in beton (σb) in faza finala:


– in faza initiala:

a)     Lunecari locale la blocare (in ancoraj) (Tabelul 44):

Δσλ =. Ep = .180000 = 73.85 N/mm2

b)     Tratament termic: pentru tipare portante incalzitoare Δσt≈20 N/mm2;

c)      Pretensionare succesiva:

Δσs =σtp = = 44.28 N/mm2

nt = = = 0.857


tp = 155 N/mm2 – efortul unitar in elementele longitudinale ale tiparului, la nivelul centrului de greutate al armaturii pretensionate


d)     Relaxarea armaturii(H.15):

σ pk s = 1360 – 73.85 – 44.28 = 1241.87 N/ mm2

= = 0.748


Din Tabelul 45 din STAS 10107/0 – 90 rezulta (prin interpolare):




0,048.x


x=2.88


r∞ =166.16 N/mm2

Transferul se face dupa 24 de ore:

Krto = 0.4

ri = Krt × r∞ =0.4×166.16 = 66.46N/mm2


Suma pierderilor de tensiune: - considerate la valorile lor maxime – corespunzatoare fazei initiale va fi:

s t ri =73.85+20+44.28+66.46= 204.59N/mm2


=204.59 N/mm2


5.) Eforturile unitare minime (σ) si maxime (σ) in armatura preintinsa:

σ pk = 1360 –204.59=1155.41 N/mm2

σ pk = 1360 – 6.65 × 204.59 = 1227.01 N/mm2


6.) Eforturi unitare in beton la transfer ( b

Se calculeaza sub actiunea:

fortei maxime de prcomprimare:

P0max=Ap·σp0max=442.5·1227.01=547323 N=542.9 kN; P0max=543 kN;

momentului incovoietor de calcul minim produs de greutatea proprie a grinzii (Mgpmin).

bi + = - - = - 4.669 N/mm2


σ - efort unitar de compresiune la transfer

bs = - + = - 0.145 N/mm2



7.) Pierderi de tensiuni reologice (Δσf) :

Pentru calculul pierderilor de tensiune cauzata de deformatiile de durata ale betonului, se considera sectiunea critica solicitata in urmatoarele etape:

a)     La 24 ore, sub actiunea P0max=543 kN si Mgpmin=75 kN·m, astfel:

σbp1 = - - + =

== - 5.824 N/mm2


Din Tabelele 1.10 si 1.9:

t1=24 ore (<28 zile), cand Rb0= Rb0min → K1=1.3 (Tabelul 34);

= <0.5 K2=1.0 (Tabelul 35);

U=60%                                                 → K3=1.0 (Tabelul 36);

C40/50                    → f0=2.50 (Tabelul 33);


f1= K1·K2·K3·f0=1.3·1.0·1.0·2.50=3.25


b)     La 90 zile, sub actiunea suplimentara a momentului incovoietor de calcul minimdin incarcarile permanente, diferite de greutatea proprie a grinzii, Mgmin=202 kN·m (greutatea suprabetonarii, a pardoselii si a instalatiilor fixe):

bp2


Din Tabelele 1.10 si 1.9:

t2=90 zile                                              → K1=0.6 (Tabelul 34);

<0.7                   → K2=1.0 (Tabelul 35);

U=60%                                                 → K3=1.0 (Tabelul 36);

C40/50                                                  → f0=2.50 (Tabelul 33);


f2= K1·K2·K3·f0=0.6·1.0·1.0·2.50=1.5


Datorita faptului ca eforturile unitare din beton, in cele doua etape de solicitare, sunt de semne contrare si ca pentru Aa< 0,25·Ap, se considera K’=1, rezulta :

Δσf= np·∑fi·σbpi· K’            (H.16);

np =

Δσf=4.74·(3.25·5.824+1.5·5.266)=127.16 N/mm2;

Pierderea de tensiune produsa de relaxarea finala a armaturii (Δσr) se determina astfel

(H13 si H10):

r ri + =

== 144.54 N/mm2

r ri= 144.54-66.46=78.08 N/mm2


8.) Eforturile unitare minime () si maxime () in armatura preintinsa in faza finala (Tabelul 4.1) :


1155.41-[(144.54 – 66.46) + 127.16]= 950.17 N/mm2


1227.01- 0.65·[(144.54 – 66.46)+127.16]=1093.6 N/mm2


Eforturi unitare in beton in faza finala:

Se calculeaza sub actiunea:

fortei de precomprimare

momentului incovoietor produs de incarcarile de exploatare de lunga durata MEld (vezi Tabelul 2.8):

∑Pi=∑Ci+∑nid· Vi (gruparea speciala de actiuni);


Valori de calcul: - incarcarea exploatare de lunga durata pe grinda secundara este

aproximativ 1,8 kN/m2 – fara incarcarea din zapada care trebuie calculata la deschiderea intre grinzi (4m);

P= 0.8x1.35x6.48+6.75x1.35=16.11 KN/m

M==201.37 KNm

Valori normate:

P= 6.48+6.75=13.23 KN/m

MELD = =165.37 KN/m


-

+



Pentru elementele din beton precomprimat din clasa a II-a de verificare la fisurare, eforturile unitare in beton in faza finala trebuie sa fie de compresiune pe intreaga sectiune transversala. Valoarea minima a efortului unitar de compresiune trebuie sa fie de 1 N/mm2.


10.) Calculul in starea limita de rezistenta in sectiuni normale:

a) Transfer:

In armatura pretensionata se considera (STAS 10107/0-90: rel. 125) un efort unitar:

cu care se calculeaza forta de precomprimare limita ( STAS 10107/0-90 rel. 123):

N1= Ap× = 442.5×1049.7=465 KN



1.2×ri = 1.2×166.2 = 199.44 mm

eo =153.54 <199.44 mm

x=30+7.5-15.35=22.2cm=222mm

Abn = 222x2x300-442.5=132757.5 mm2

N1 = 465kN < Abn ×mbc ×Rco = 132757.5x1.2x26.5 = 4219.8 kN            


b) Sub actiunea solicitarilor exterioare:

M< m× Rc× bp ×hp ×( ho – 0.5hp) +0.85×Aa’×Ra×(ho-a’)

M= 225.38 kNm

m×Rc×bp×hp×( ho – 0.5hp) +0.85×Aa’×Ra×(ho-a’) =

= 0.85×26.5×103× 400×150×(600-0.5×150) +0.85x314×300 (600-30) =755.17 kNm


M = 225.38 KNm < 755.17 KNm

Sectiunea se trateaza ca una dreptunghiulara de latime bp.

mp =


k=0.3 pentru armatura preintinsa;

Pentru sectiuni dreptunghiulare si T se considera Apk = Ap.


pl = mp×Rp = 0.97×1360 = 1319 N/mm2


x

x =5.5cm < xlim = 0.4 h =30 cm


Momentul incovoietor rezistent al sectiunii critice se calculeaza cu relatia:     

MR = m×bp×x×RC×(ho-0.5 x)+ m×Aa’×Ra (ho-a’) =

=0.85 329.7 KN·mm


MR = 329.7 kNm > MS = 225.38 kNm


11.) Calculul la starea limita de rezistenta in sectiuni inclinate, fisurate:

Elementele se dimensioneaza astfel incat sa se respecte relatia:

Q 0.25×b×h×Rc – la armatura preintinsa (STAS formula 135);

Q ==90.15 kN


0.25×b×h×Rc = 0.25×40×75×26.5 = 1987.5 kN > Q=90.15 kN


Forta taietoare minima care poate fi preluata de beton si etrieri se determina cu relatia 138 din STAS 10107/ 0-90 :


Qeb = in care:

se folosesc : etrieri 6 / 30 (OB37); mat = 0.8


daN/cm;


Qeb =


Qeb =245.4 KN > Q =90.15 kN


Calculul fortei seismice



ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare

perioadei fundamentale Ti

T1 – perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii

i – factor de importanta – expunere a cladirii

– factor de corectie            

-0.85 pt. T1≥Tc cu n ≥ 2 niveluri

λ -1.00 pt restul constructiilor

T>TB          

T1=Ct × H3/4 Ct=0.075 cadre spatiale din beton armat

H- inaltimea cladirii, n

T1 –secunde

β=β0 avem 2.75

Σm=(qnperm qnzapada·0.4)·B·L·ndeschideri


Σm =[(0.5+1+0.12+1.687+1.006)x1+1.2x0.4]x10x20x2

Σm=1917.2 Kg

Σm =[(0.5+1+0.12+2.027+1.006)x1+1.2x0.4]x10x20x1

Σm=223.34 Kg

Σm total = 2140.54 Kg




Fb=210.63 kN




Dimensionarea grinzii principale


Momentul de calcul pentru grinda principala este:

Calculul toroanelor:











Dimensionarea stalpului


Se va dimensiona stalpul marginal avand eforturile maxime:

M = 426.715 KNm

N = 1153.801 KN













Armare simetrica





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright