Comunicare
Tehnici de grupTehnici de grup 1. Situatii de grup centrate pe grup: grupul de diagnostic training group (Lewin, 1947) = a reuni un grup restrans de indivizi, cu scopul ca acestia sa discute si sa reflecteze pe marginea functionarii lor ca grup, abordand si problemele lor profesionale 1955, C. Faucheux introduce termenul de "grup de diagnostic" 1.1. Tehnica grupului de diagnostic 8-12 persoane, de varste, sexe si profesii diferite, care nu se cunosc prea bine intre ele; monitorul are rol nondirectiv si asigura relatia de dependenta este o metoda activa de formare si de sensibilizare pt. fenomenele de grup, acesta din urma jucand un rol esential in schimbarea atitudinilor si comportamentelor 1.2. Evolutia unui grup de diagnostic 1959, C. Faucheux defineste patru faze in evolutia grupului, care evidentiaza principalele procese desfasurate, fara a stabili o ordine stricta
incertitudine in raport cu sine/ ceilalti/ monitor/ sarcina => puternica anxietate/ tensiune => comportamente ce vor urmari diminuarea tensiunii, incertitudinii
grupul apeleaza la monitor pt. indicarea sarcinii, insa refuzul acestuia de a stabili traseul discutiei duce la presiuni, agresivitate si, in final, la acceptarea rolului sau de simplu facilitator al reflectiei
golul de putere => lupta pt. leadership, structurarea, organizarea, aparitia unor norme si reguli de functionare, a unui limbaj specific
grupul reglat isi atinge cele doua obiective: realizarea unei activitati in grup si analiza functionarii lui, constientizand, controland si analizand factorii interni si externi experienta traita in grup devine instrument de cunoastere a propriei persoane si a dinamicii grupului 1.3. Avantaje si aplicatii ale grupului de diagnostic participantii sunt deopotriva actori si observatori instrument esential pt. formarea unui psihosociolog, intervenind la trei niveluri: personal, interpersonal, colectiv 1.4. Freud si teoria hoardei primitive ipotezele elaborate de Freud in "Totem si tabu" cu privire la nasterea sociala a grupurilor umane, coincid cu fazele identificate de Faucheux hoarde de antropoizi organizate dupa un sistem patriarhal,dependenta → tatal isi alunga fiii care se revolta → tatal este ucis → pt. evitarea altei revolte, se instituie un sistem de reguli si norme, toate acestea avand loc la un nivel simbolic in cadrul grupului lui Faucheux 2. Situatii de grup centrat pe sarcina: tehnica de conducere a intrunirilor
2.1. Componentele unei situatii de grup centrat pe sarcina 2.1.1. Rolul sarcinii dinamica grupului este determinata de natura sarcinii, complexitatea ei, tipul actelor de comunicare si schimburilor pe care le implica 2.1.2. Rolul naturii grupului dimensiunea grupului (8-12 persoane, situatia optima), regulile si normele, mizele personale/ colective, reteaua de relatii formale/ informale 2.1.3. Rolul animatorului statutul animatorului, gradul de implicare in grup si sarcina, stilul adoptat 2.2. Functia de animator animatia nu defineste un statut, ci o functie, astfel incat animatorul nu participa niciodata la luptele pt. leadership, rolul de responsabil de grup si cel de animator fiind complet diferite obiectivul animatorului este ca animatia sa fie exercitata de grup rolul animatorului este de a asigura impartirea energiei grupului, in urma ascultarii si observarii acestuia 2.3. Diferite tipuri de intruniri intruniri de informare descendenta - comunicarea unui mesaj; este ridicata problema receptarii corecte a mesajului de catre grup, aici intervenind rolul animatorului intruniri de informare ascendenta: interviul de grup - culegerea de info., opinii, reactii din partea unui grup; intervievatorul de grup utilizeaza tehnica interviului individual ghidat, insa trebuie sa stimuleze schimbul intre membrii intrunirile-discutie - exprimarea si schimbul de informatii in legatura cu o anumita tema; animatorul trebuie sa asigure exprimarea tuturor intrunirile de rezolvare de probleme - a asigura grupului toate premisele pt. gasirea celor mai bune solutii; atitudinea animatorului este directiva in cazul problemelor simple si mai putin directiva in cazul celor complexe 2.4. Tehnica de animare a unei intruniri 2.4.1.Pregatirea intrunirii analizarea problemei/ elaborarea unei sheme de discutie, pregatirea conditiilor fizice, materiale, cunoasterea spatiului 2.4.2. Inceputul intrunirii prezentarea obiectului/ temei si a obiectivului intrunirii inlaturarea incertitudinii in privinta grupului, sarcinii, animatorului alegerea unei metode de lucru/ discutie 2.4.3. Conducerea intrunirii stilul de animatie va tine cont de obictivele grupului, natura sarcinii, constrangerile situatiei tipuri de interventie: reformulari, intrebari in replica, intrebari-releu, intrebari directe, de elucidare, sinteze urmarind comportamentele nonverbale (gesturi, mimica, priviri), animatorul trebuie sa solicite si sa stimuleze participarea grupului turul de masa nu faciliteaza exprimarea timizilor sau nu permite cunoasterea opiniilor reale tabla reprezinta suportul vizibil al memoriei colective a grupului si astfel poate fi tinuta sub control, este un instrument de stimulare a gandirii si reflectiei, de reglare, faciliteaza sinteza, nu permite monopolizarea discutiei 2.4.4. Sfarsitul intrunirii sinteza finala care trebuie sa prezinte contributiile, chiar si pe cele minoritare, fiind un mijloc de verificare 3. Principii si tehnici ale creativitatii in grup creativitate = procesul prin care un individ/ grup, plasat intr-o situatie data, elaboreaza un produs nou, original, adaptat constrangerilor si finalitatilor situatiei (Abric, 1984) 1953, Osborn spune ca spatiul optim pt. dezvoltarea creativitatii este grupul, inventand brainstorming-ul 3.1. Principii de baza ale creativitatii in grup climatul relational trebuie sa fie cald, spontan, ludic atitudinea de non-evaluare elimina teama de a fi judecat eterogenitatea grupului ca sursa a creativitatii izvorate din diversitatea, insa ea poate fi si cauza unor dificultati, blocaje necesitatea unei structuri omogene de grup pt. a permite fiecaruia sa se exprime liber animatorul trebuie sa vegheze asupra climatului, la respectarea unor reguli, asigurand in acelsi timp exprimarea cat mai libera si spontana a grupului 3.2. Brainstorming-ul - se intemeiaza pe doua principii: separarea functiei de producere si cautare, de cele de judecare si evaluare; doua faze: faza divergenta - creatie pura, lipsita de orice constrangere faza convergenta - intoarcerea la principiul realitatii, selectie tehnica are loc de preferinta in grupuri; trei faze: pregatirea grupului, temei sedinta propriu-zisa, 2 animatori, 30 min.-1 h; interzicerea judecatilor critice, incurajarea imaginatiei, urmarirea cantitatii nu calitatii, asocierea ideilor celorlalti evaluarea si selectia productiei !→ animatorul este inainte de toate un observator care trebuie sa inteleaga si sa decodeze interactiunile
|