Sisteme electorale

SISTEME ELECTORALE

Alegerile populare reprezinta forma cea mai puternica de legitimare a elitelor politice in cadrul unui regim democratic. Sistemul electoral este alcatuit din ansamblul de legi, reguli, reglementari ce realizeaza transformarea voturilor in mandate (locuri in legislativ).

Scrutinul electoral

Reprezinta totalitatea actelor care constituie operatiunea electorala propriu-zisa. In mod curent scrutinul se confunda cu modul de scrutin care inseamna insa felul in care este concretizat si aplicat actul electoral. Consacrarea prin lege electorala a unui anumit mod de scrutin reprezinta un moment de discordie majora intre partidele politice deoarece fiecare dintre modurile de scrutin avantajeaza unele partide dar dezavantajeaza altele. Alegerile au un trecut indelung : au aparut inca in perioada tribala unde de regula modul de alegere erau aplauzele sau ovatiile. Evul mediu, mai ales din cauza alegerilor din interiorul bisericii catolice a utilizat votul unanim, situatie care a creat mari dificultati in alegerea papei.

In epoca moderna si mai ales in sec. XIX a fost utilizat votul majoritar. In  lumea contemporana se practica doua moduri principale de scrutin, la care se adauga unul mixt:

Sistemul majoritar ,uninominal sau de lista, cu unul sau  tururi de scrutin.

Reprezentarea proportionala (RP)

Sistemul electoral mixt.

Fiecare cu avantajele si dezavantajele lui.

Pe langa acestea doua, in practica democratica exista o serie de sisteme electorale mixte.

Sistemul majoritar

Pare a fi cel mai simplu sistem cu putinta:

Candidatul situat in frunte indiferent de procentaj sau scor electoral este considerat ales, cu rare exceptii (vezi Franta), in care in primul tur de scrutin se cere majoritatea absoluta; in restul statelor care utilizeaza acest sistem se aplica majoritatea relativa(84 de state). Romania il utilizeaza doar pentru alegerea presedintelui tarii si a primarilor, iar in prezent intreaga clasa politica este preocupata de introducerea sistemului majoritar si pentru alegerile parlamentare. Din punct de vedere tehnic scrutinul uninominal presupune urmatoarele operatii:  

tara se imparte intr-un numar de circumscriptii electorale egal cu numarul de mandate parlamentare disputate.

pe buletinele de vot sunt inscrise numele candidatilor aflati in competitie.

alegatorul radiaza numele celor pe care nu ii doreste si pastreaza numele candidatului favorit (in alte tari se stampileaza numele candidatului favorit).

stabilirea invingatorului se face potrivit principiului "Invingatorul ia intreg mandatul, chiar daca nu a obtinut jumatate plus unu".

Aventajele scrutinului uninominal:

Asigura o suprareprezentare pentru partidul aflat in frunte, creind posibilitatea formarii unei guvernari majoritare stabile.

Favorizeaza doar marile partide; de fapt alegerile competitive se fac pina la urma intre 2 partide importante (sau 2 blocuri politice importante).

In acest fel se accelereaza polarizarea vietii politice, fapt dorit de toate tarile democratice.

Avantajele votului uninominal  

Pina la urma aplicat consecvent si pe termen lung sistemul majoritar conduce la dominatia a 2 partide, care vor alterna la putere.

Prin sistemul majoritar viata politica se polarizeaza, deci se simplifica, in sensul ca invingatorii nu mai au nevoie de aliante, coalitii pentru a obtine majoritatea.

Acest sistem combate mai eficient absenteismul.   

Acest sistem obliga pe alegator sa voteze util (adica sa nu isi iroseasca votul pe partidul preferat dar fara sansa in alegeri).

Dezavantajele votului uninominal

Acest scrutin creeaza mari nedreptati in reprezentarea alegatorilor, devreme ce principiul lui este "invingatorul ia tot"

Eseu: Elemente cu influenta asupra managementului resurselor umane din organizatie Proiect: Ce face managerul ?

Scrutinul uninominal depinde prea mult de geografia electorala (de modul in care sunt trasate circumscriptiile electorale), ceea ce permite comiterea multor fraude in acest domeniu.

Sistemul majoritar impiedica reflectarea tuturor optiunilor populare (intr-un astfel de sistem nu rezista pe scena politica decit cel mult primele 2 mari partide politice).

Acest sistem este foarte costisitor, deoarece trebuiesc create si platite un mare numar de circumscriptii electorale.

Scrutinul majoritar uninominal cu 2 tururi

Acest mod de scrutin pare a fi mai just, deoarece in primul tur de scrutin cistiga candidatul care a obtinut majoritatea absoluta a voturilor. Daca nici unul dintre candidati nu obtine majoritatea absoluta, ramin in cursa primii doi candidati si alegerile se repeta dupa 2 saptamini (scrutinul de balotaj).

La al doilea tur cistiga cel care a obtinut cele mai multe voturi, indiferent de numarul participantilor la vot. Dupa acest sistem sunt alesi in Romania presedintele si primarii. Exista un avantaj cert al acestui sistem: el permite alegatorului ca in primul tur sa voteze conform preferintelor, iar in al doilea tur sa voteze util.

Si acest sistem are citeva dezavantaje, iar principalul dezavantaj este acela ca in turul 2 candidatii cu sanse de a cistiga recurg la "aliante contra naturii" (pentru a obtine numarul de voturi necesare dobindirii mandatului, partidele fac aliante nefiresti cu formatiuni care pana atunci le erau adversare).

Acest sistem electoral este simplu si functional, dar este acuzat de a promova injustitia electorala, creind crize de legitimitate pentru cei alesi.  

Exista si un scrutin de lista plurinominal: consta in votul pe care alegatorul il acorda unei serii de candidati inscrisi pe acelasi buletin. Principiul majoritar se pastreza desi lista este utilizata si in cazul sistemului proportional , deoarece lista care dobindeste cele mai multe voturi cistiga toate mandatele din circumscriptia respectiva.

Sistemul majoritar, atunci cind recurge la liste creaza urmatoarele variante:

Scrutinul cu lista blocata: alegatorul are un singur vot pe care il acorda  unei liste, fara a putea interveni in alcatuirea ei.

Scrutinul cu vot preferential: lasa alegatorului posibilitatea de a interveni in alcatuirea listei cu privire la ierarhia propusa de partid (alegatorul inscrie in dreptul fiecarui candidat numarul de ordine pe care considera ca il merita acesta). Astfel influenta cancelariilor patidelor se reduce simtitor.

Scrutinul cu vot alternativ: a fost creat pentru a se realiza si dezideratul majoritatii absolute. Alegatorul are dreptul la un singur vot, insa el inscrie pe lista pe toti candidatii din circumscriptie, in ordinea descrescatoare a preferintelor sale. Daca nici un candidat de pe lista nu obtine de la inceput jumatate +1, atunci ultimul de pe lista este sters, iar voturile pe care le-a primit se redistribuie celorlalti candidati ramasi pe lista, in ordinea preferintelor alegatorului; si tot asa pina cind un candidat va obtine majoritatea absoluta.

Scrutinul cu panasaj: permite alegatorului sa-si aleaga candidatii de pe mai multe liste electorale: alegatorul sterge de pe lista preferata numele unor candidati pe care le inlocuieste cu numele altora, preluati de la alte partide.

Sistemul reprezentarii proportionale

Promoveaza 2 dintre marile principii ale sec al XIXlea: reprezentativitatea si proportionalitatea. Peste 57 de state utilizeaza acest sistem pe care l-a adoptat si Romania din 1990 pina astazi.

Principiul proportionalitatii promoveaza in sfirsit justitia electorala: el atribuie fiecarui partid un numar de mandate proportional cu scorul sau electoral, deci cu forta sa numerica reala. Desi pare un sistem just aplicarea sa se face prin recurs la metode matematice extrem de complicate.

Din punct de vedere tehnic, unitatile administrativ - teritoriale sunt si circumscriptii electorale, carora li se aloca un numar de mandate de deputati si  senatori proportional cu populatia pe care unitatea administrativa o are (se calculeaza mai intai coeficientii electorali);

De ex: In Romania un deputat este ales cu 70 000 de voturi, un senator cu 160 000; pe aceste mandate intra in competitie filialele locale ale partidelor. Ele propun alegatorilor o lista de candidati, blocata, completa sau nu).

Matematizarea acestui sistem s-a datorat insa operatiunii de redistribuire a resturilor electorale (redistribuirea se poate face fie pe circumscriptie, fie pe tara, utilizind metode matematice cum ar fi: metoda celui mai mare rest, metoda celei mai mari medii, metoda Dhonght-se utilizeaza si in Romania, dar utilizeaza un algoritm foarte complicat. Este metoda utilizata de actuala lege electorala romana).

Avantajele reprezentarii proportionale:

Consolideaza rolul si influenta partidelor politice.

Permite reprezentarea unei tari conform tuturor nuantelor politice existente in acea tara.

Asigura o reprezentare parlamentara fiecarui partid serios (toate curentele de opinie au sansa de a fi reprezentate, inclusiv minoritatile).

favorizeaza multipartidismul ba chiar stimuleaza inmultirea partidelor.

asigura reprezentarea minoritatilor proportional cu voturile obtinute.

acorda prioritate programelor politice, iar nu personalitatilor.

calculele electorale prezinta rogoare matematica.

Dezavantajele reprezentarilor proportionale:

stimuleaza multiplicarea partidelor politice, in special al partidelor regionale

nu permite alegatorului sa -si exprime optiunea pentru un anumit candidat (se voteaza liste blocate).

acest sistem intrerupe relatia alegator-ales, mai cu seama cind repartizarea mandatelor se face pe liste nationale (vezi alegerile europarlamentare din 25 noiembrie 2007 din Romania).

sistemul reprezentarii proportionale depersonalizeaza functia parlamentara (si in acest fel se dilueaza si raspunderea parlamentarilor)

sistemul sacrifica majoritatea in folosul minoritatii

are exactitate si justitie, dar nu si eficacitate (nu creeaza guverne stabile)

utilizeaza o procedura complicata ceea ce se considera a fi un viciu.

Sistemele electorale mixte

Ele rezulta din combinarea in proportii diferite a sistemului majoritar cu sistemul proportional. De aceea in functie de pondere, vom avea sisteme mixte cu dominanta majoritara, cu dominanta proportionala si sisteme mixte echilibrate in care contributia sistemului majoritar si a celui proportional sunt egale.

Sistemele mixte cu dominanta majoritaraa

1) scrutinul cu vot cumulativ:

Alegatorul dispune de un numar de voturi egal cu numarul de mandate aflate in competitie si pentru  care fiecare partid dispune o lista.

Alegatorul da voturile sale cui doreste (aceluiasi candidat sau mai multor candidati) cistiga partidele puternice care isi determina sustinatorii sa-si distribuie voturile mai multor candidati ai lor.

De fapt cistiga cel care a primit cel mai mare numar de voturi.

2) scrutinul cu vot limitat:

Este inversul scrutinului cu vot cumulativ:

• alegatorul primeste un numar de voturi mai mic decit numarul de mandate puse in joc si nici nu are voie sa le acorde pe toate unui singur candidat.

In acest fel se garanteaza si reprezentarea minoritatii electorale (adica un partid nu mai poate cistiga in mod absolut).

3) scrutinul cu vot unic netransferabil ("maciuca chinezeasca"):

Este o varianta a votului limitat indiferent de numarul candidatilor inscrisi pe liste, alegitorul dispune de un singur vot, pe care il da cui vrea. Raspunderea revine atunci integral partidelor: daca pun prea putini, voturile se irosesc.

Sisteme mixte cu dominanta proportional:

1) sistemul francez al "inrudirilor" : a fost utilizat in anii 50 in scopul opririi ascensiunii partidului comunist.

In esenta este vorba de un sistem proportional, de liste, dar in care unele partide au voie sa incheie aliante prelectorale prin care sa-si inrudeasca listele.

2) sistemul Hare (sistem cu vot unitransferabil): alegatorul mentioneaza pe buletinul de vot ordinea descrescatoare a preferintelor lui electorale.

Sisteme mixte echilibrate:

Sistemul german al buletinului dublu: germanii impart numarul de mandate parlamentare in 2 jumatati egale si buletinul de vot va fi prin urmare impartit in 2 jumatati: prima jumatate din numarul de mandate se va alege prin scrutin majoritar, iar alegatorul va inscrie in prima jumatate a buletinului de vot candidatul preferat din circumscriptie.

In a doua jumatate a buletinului candidatul va stampila semnul electoral al partidului favorit (fiecare partid propune o lista de candidati la nivel national).

A doua jumatate a numarului de mandate se va alege deci prin sistemul proportional. Acest sistem  a fost preluat de foarte multe state (Coreea de Sud, Rusia, Estonia, Japonia, Italia, Noua Zeelanda, Ungaria) fiind considerat cel mai atractiv sistem electoral actual.

Specialistii spun ca acest sistem permite alegatorului sa combine votul util cu votul subtil.

Avantajele sistemelor electorale mixte:

a) elimina multe din neajunsurile celorlalte sisteme electorale (de ex: deformarile de reprezentare, dispersia exagerata a voturilor, crearea de legitimatii contestabile etc).

b) se face legatura dintre alegatori si alesi.

c) partidele mici primesc o sansa de a ajunge in parlament prin intermediul votului de lista.

Dezavantaje

a) desi se face partial legatura alegator - ales confuziile persista deoarece alegatorul nu stie pina la urma cine il reprezinta mai bine: cel ales prin vot uninominal sau cel ales pe lista de partid.,

b) persista pierderile de voturi, chiar daca ele sunt diminuate datorita mentinerii si a sistemului majoritar.

c) sporesc costurile alegerilor.

d) uneori pot determina cresteri ale numarului de mandate parlamentare

Drepturile exclusiv politice ale cetateanului roman:

- dreptul la vot (art. 36, constitutie)

- dreptul de a fi ales(art. 37)

-dreptul de a fi ales in Parlamentul European.   

In Romania au drept de vot toti cetatenii care au virsta de 18 ani implinita pina la data alegerilor.

Nu au drept de vot:         

debilii sau alienatii mintal pusi sub interdictie judecatoreasca.

cei condamnati prin hotarire judecatoreasca ramasa definitiva la pierderea drepturilor electorale.

de asemenea condamnatii la inchisoare au dreptul de vot suspendat deoarece aflindu-se in inchisoare nu au cum sa isi exercite acest drept.

Organizarea alegerilor pornind de la criteriul virstei de 18 ani impliniti se numeste cens electoral de virsta. In prezent exista controverse privind stabilirea censului de virsta (unele state l-au situat la 21 de ani, altele la 16 si chiar la 15 ani). In general notiunea de cens electoral are semnificatia unei restringeri ale dreptului de vot. In istorie s-au utilizat si alte censuri electorale: 

-censul de avere.

- censul de sex

- censul de rasa sau nationalitate. 

- censul de venit                                                                                                                

- censul de studii.

In Franta proprietarii care au dat faliment pierd dreptul de vot pentru 5 ani.

Dreptul de a fi ales

Au dreptul de a fi alesi in functii si demnitati publice cetatenii cu drept de vot daca profesia pe care o exercita nu le interzice dreptul de a face parte din partide politice si, deci dreptul de a fi alesi (nu au dreptul sa candideze)-magistratii, militarii activi, politistii, personalul din radio-televiziunea de stat, personalul diplomatic. Candidatii pentru alegerile in camera deputatilor sau in organele administrative locale trebuie sa aiba minim 23 de ani impliniti pina in ziua alegerilor. Candidatii pentru mandatul de senator trebuie sa aiba 33 de ani impliniti pina in ziua alegerilor, iar candidatii la functia de presedinte al Romaniei trebuie sa fi implinit virsta de 35 de ani. In conditiile integrarii in UE cetatenii romani au dreptul sa candideze pentru mandatul de deputat in Parlamentul European.