Notiunea functionarului public

NOTIUNEA FUNCTIONARULUI PUBLIC

Titularul unei functii se numeste functionar, iar cel al unei functii publice se numeste functionar public. Titularul unei functii publice care implica si exercitiul autoritatii se va numi functionar public de autoritate. In acest fel opereaza distinctia intre functionarul public, inclusiv cel de autoritate, si titularii altor functii, chiar administrative, din cadrul unor societati comerciale, regii autonome, inclusiv autoritati si institutii care nu au atributii executive, sunt incadrati cu contract de munca si reprezinta, mai ales, in organizatiile cu scop lucrativ, asa-numitul personal neproductiv sau indirect productiv, numit si administrativ.

Functionarul public este persoana fizica investita in mod legal cu exercitarea unei functii publice. Intre functie si functionar, deci intre situatia juridica si titularul ei, exista multiple legaturi si diferentieri.

In primul rand, functia publica este o situatie juridica obiectiva, impersonala - deoarece este o creatie a legii - existand independent de titularul sau detinatorul ei, respectiv functionarul public, care se poate schimba, izvorand din nevoile practice ale exercitarii organizate a puterii publice in scopul realizarii unui serviciu public determinat, de larg interes.

In al doilea rand, functia publica nu se poate realiza in afara unui titular investit cu infaptuirea ei si devenit, astfel, functionar public apt pentru misiunea incredintata.

Aceste comisii paritare sunt consultate in urmatoarele situatii:

la stabilirea masurilor de imbunatatire a calitatii activitatii autoritatilor sau institutiilor publice pentru care sunt constituite;

la stabilirea oricaror masuri privind pregatirea profesionala a functionarilor publici daca costul acestora sunt suportate din fonduri bugetare;

la stabilirea programului de lucru de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice;

alte situatii stabilite de lege.

In exercitarea atributiilor lor comisiile paritare emit avize consultative. Aceste comisii intocmesc rapoarte trimestriale cu privire la respectarea acordurilor inc

In al treilea rand, de regula, functia publica nu epuizeaza intreg continutul atributiilor si sarcinilor de serviciu ce revin unui functionar deoarece cel in cauza mai poate primi, alaturi de acestea, si alte insarcinari legate de exercitiul functiei sale, fie in baza legii, fie in baza dispozitiilor superiorilor sai ierarhici.

In al patrulea rand, functionarul exercita functia numai in baza unei investiri legale si in limitele ei, fara a putea refuza realizarea ei decat in cazul unor dispozitii apreciate ca ilegale ale conducerii sale.

In privinta notiunii de "functionar" sau de "functionar public", instituita si generalizata prin noul Statut, trebuie sa remarcam faptul ca desi era si este utilizata frecvent de stiinta dreptului administrativ si de cea a dreptului muncii, de stiinta administratiei ori de cea economica, legislatia utilizeaza diferite terminologii neunitare incluzand notiuni ca "salariat", "angajat", "personal", "lucrator", etc.