Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Comunicare


Qdidactic » bani & cariera » comunicare
Modelul comunicarii rituale sau al Bradului de Craciun



Modelul comunicarii rituale sau al Bradului de Craciun


Modelul comunicarii rituale sau al Bradului de Craciun


Imaginea iconica a bradului este, deopotriva, mijloc si mesaj simbolic, iar elementele de spectacol sunt explicate de instalarea si impodobirea pomului si de ritualuri asociate. Exista si alte exemple de comunicare rituala in care participantii se confrunta cu actiuni precodificate (de exemplu: slujba religioasa, ceremoniile de stat). In conditii normale, comunicarea rituala nu are o dimensiune instrumentala, dar influenteaza in mod evident societatea si relatiile interumane. Campaniile de comunicare in domeniul politicii sau al publicitatii exploateaza exact acest gen de principii - utilizeaza simboluri de mare impact, fac apel la valori culturale sau la traditii.

Pe langa modelul ritual si cel al transmiterii, exista si o a treia perspectiva care surprinde un alt element al comunicarii de masa. Adesea, scopul comunicarii nu este transmiterea unei informatii, nici acela al unirii publicului prin intermediul unei forme culturale, credinte sau valori, ci, pur si simplu, sa capteze si sa mentina atentia vizuala si auditiva.[1] Procedand in acest mod, media ating un obiectiv economic direct, anume acela al cresterii veniturilor pe baza cresterii audientei. Cu alte cuvinte, atentia sporita este echivalenta cu un consum mai mare. Se urmareste si un obiectiv indirect care se regaseste in regasirea indicelui de audienta pentru a vinde mai bine spatiul publicitar dupa cum subliniaza Elliot , comunicarea de masa reprezinta rar un transfer sistematic de semnificatii. Mai curand, ea este un spectacol, iar audienta media este cel mai des alcatuita din spectatori, nu din participanti sau receptori de informatie. Atentia in sine conteaza adeseori mult mai mult decat calitatea atentiei si nu poate fi masurata exact. Chiar daca cei care folosesc mass-media pentru anumite scopuri spera sa obtina si alte efecte in afara aceluia de atentie, cum ar fi convingerea (in domeniul politicii) si vanzarea (in domeniul publicitatii), castigarea atentiei ramane obiectivul imediat si este privita ca o masura a succesului sau a esecului. In activitatea media, efortul este depus, in buna parte, cu acest scop, atragand privirile si stimuland emotiile si interesul. Substanta mesajului se subordoneaza frecvent mijloacelor de prezentare.



Relativ recent, la editia a XIII-a a Conferintei de Comunicare corporativa, invitatul de onoare, profesorul american Don Schultz, care preda de o viata Teoria comunicarii la diverse institutii de invatamant superior si este key-speaker la manifestarile internationale, recunostea ca nu mai este "convins" de niciun model al actului de comunicare si propunea urmatoarea reprezentare radicala:




Cf. McQuail, D., Mass Communication Theory, 2nd Edition, London, Sage, 1987

Cf. Elliot, P., The Making of a Television Series, London, Constable, 1972

Cf. Altheide, D.L., Snow, R.P., Media Logic, Beverily Hills, CA, 1979



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright