Rolul imaginii de televiziune in influențarea comportamentului elevilor

Lumea se schimbӑ cu o rapiditate extraordinarӑ, mass-media pӑtrunde in viața fiecӑruia dintre noi, coplesindu-ne prin informație, comunicația este rapidӑ, prin telefon, fax, internet. Mijloacele de comunicare in masӑ influențeazӑ intr-un grad foarte mare omul, ele fiind nu numai mijloace de informare, ci si de formare si de adaptare a omului la noile idei, obiceiuri sau mode. Omul modern se apleacӑ mai mult spre publicitate, radio si televiziune, care sunt detinӑtorii si creatorii de valori bine cotate.

Lӑsȃndu-si amprenta asupra unor segmente diferite de public, mijloacele de comunicare in masӑ influențeazӑ atȃt prin dispozitive naționale, cȃt si prin activitatea unor procese inconstiente, ca urmare a rӑspunsului la intențiile sursei sau pur si simplu intȃmplӑtor.

Impactul pe care televiziunea il are asupra oamenilor se produce din cauza cӑ acestia doresc sӑ fie la curent cu ultimele norme sociale si cu cele mai recente evenimente. Unul dintre segmentele de public usor de persuadat il reprezintӑ copiii si adolescenții. Imaginea reprezintӑ mijlocul cel mai eficient de influentare a comportamentului uman, iar prin faptul ca televiziunea se bazeazӑ in primul rand pe imagine, acest mijloc de comunicare devine cu atȃt mai important in viața noastrӑ ssi a copiilor pe care ii educӑm.

Ne vom opri la influența pe care o au emisiunile de divertisment de tipul “Trӑzniți in NATO”, “In puii mei” asupra elevilor, atȃt din ciclul primar, cȃt si din cel gimnazial. Elevii mediocri, care provin din familii in care pӑrinții, fie ca au un nivel scӑzut de pregӑtire, fie ca au o atitudine indiferentӑ sau chiar ostilӑ fațӑ de invӑțӑturӑ, gӑsesc in imaginea unor personaje ca Pupӑzӑ, Gogoasa si alții, “modele” comportamentale, adoptȃnd cu usurințӑ ticuri verbale si comportamentale. Li se pare absolut normal sӑ vorbeascӑ si sӑ se comporte ca personajele pe care le vӑd la televizor, se amuzӑ atunci cand intalnesc in viata de zi cu zi oameni beți, care vorbesc indecent, care seamӑnӑ cu “idolii” lor, ridicȃnd prostia si vulgaritatea la rang de model comportamental.

Spre deosebire de aceasta categorie de elevi existӑ alta, a elevilor buni si foarte buni, care discern binele de rau, comsiderṢnd eroii acestor emisiuni drept personaje negative, al caror comportament si limbaj trebuie evitate. Elevii care adoptӑ limbajul, atitudinea si comportamentul unor personaje precum cele menționate mai sus, gӑsesc aceste tipuri de emisiuni de divertisment, interesante, grozave, fiindcӑ adultii din familia lor urmaresc astfel de emisiuni si le considerӑ foarte bune. Tocmai de aceea, educația acestor elevi trebuie sӑ porneascӑ de la educația pӑrinților.

Un rol important in acest sens, revine cadrelor didactice care indrumӑ colectivele de elevi: invӑțӑtorilor (pentru ciclul primar) si profesorilor diriginți (pentru ciclul gimnazial), care trebuie sa cultive dragostea de invӑțӑturӑ si de muncӑ, dragostea de parinti si de tarӑ, respectul pentru valorile morale, sa imprime copiilor intelepciune, cumpӑtare, spirit de dreptate si curaj.

Nobilimea Neagra are Mafia la degetul mic

Autori si cercetatori in domeniul periculos al societatilor ecrete si al conspiratiilor globale, precum David Icke, Ryan Burke, Juri Lina, Morgan Gricar, A. Ralph Epperson, Jan Van Helsing, Fritz Springmeier, Serge Monaste sau Vernon Staufer sunt de parere ca Illuminati dirijeaza intreaga activitate mondiala prin intermediul asa-numitei Nobilimi sau Aristocratii Negre. Insasi societatile secrete de rang secund precum Cavalerii Templieri, Iezuitii, Maltezii, Francmasoneria, Partidul Nazist si cel Comunist, Organizatiile Thule si Ordo Templis Orientalis, Grupul Bilderberg, Comisia Trilaterala etc. ar fi conduse de membrii Nobilimii Negre. Chiar si in istoria oficiala este binecunoscuta perioada de trista amintire din istoria Venetiei si Genovei, perioada in care Nobilimea Neagra si-a facut aparitia publica pentru prima oara in secolul al XII-lea, preluand monopolul afacerilor.

Oamenii i-au numit Nobilimea Neagra datorita cruzimii, lacomiei si lipsei totale a oricarui atribut moral sau crestinesc. Printr-un sir nemasurat de crime, violuri, rapiri, santaje, terorism, jafuri si chiar magie neagra, au anihilat orice forma de opozitiepentru a-si atinge scopurile. Cu trecerea timpului au devenit incredibil de bogati, puternici si influenti. Descendentii acestora ar detine si in prezent monopolurile asupra comertului mondial si sunt adevaratii stapani ai Mafiei italiene. Autorul Fritz Springmeier, in lucrarea “Bloodlines of the Illuminati”, enumera cele 13 familii care alcatuiesc forul conducator al Nobilimii Negre: Astor, Bundy, Collins, DuPont, Freeman, Kennedy, Li ( din China!), Onassis, Rockefeller, Rothschild, Russel, van Duyn si casa Merovingiana. Cercetatorul John Coleman, care a studiat istoricul Nobilimii Negre, afirma ca radacinile lor pot fi urmarite dincolo de oligarhii medievali ai Venetiei. Acestia  ar fi avut origine asiatica si s-ar fi casatorit cu membrii caselor regale europene, inca de acum peste 800 de ani.

Evenimentele s-ar fi intamplat in urma unei marii victorii a unor triburi nomade de origine asiatica din zona Volgai asupra invadatorilor arabi musulmani. Imediat dupa batalie, viitorul imparat bizantin, Constantin al V-lea, s-a casatori

Generatiile tinere par confiscate definitiv de audiovizual. Acestea sunt veritabile genreatii telefage, altfel spus, mȃncӑtoare de televiziune. Astazi nu poate fi concepuӑ viața fӑrӑ televizor, iar televiziunea este una dintre cele mai populare ale secolului nostru. Influența ei este cu atat mai mare, cu cat uzeazӑ de doua „arme”: sunet si imagine.

Copiii nu urmaresc doar emisiuni pentru copii, ci sunt atrasi mai degraba de emisiunile care le sunt interzise. Atracția spre astfel de emisiuni este cu atȃt mai mare, cu cȃt numarul inscris in bulina rosie estemai mare.asa se face ca filmele horror dau thriller sunt vizionate si de elevii din clasele primare si gimnaziale, care impresionati de scenele violente, de valurile de sange, de numarul mortilor si de bataile crȃncene povestesc in pauze secventele care i-au impresionat, dar mai ales incearca sa imite violenta si agresiunea unor personaje care devin, pentru ei, modele. O colaborare mai stransa a scolii cu familia ar putea avea drept rezultat o selecție mai riguroasӑ a emisiunilor pentru copii si o mai mare supraveghere din partea parintilor in ceea ce priveste timpul petrecut de elev in fata televizorului.

Char daca televizorul ramane „un rӑu necesar”, elevii nostri trebuie convinsi ca niciodatӑ televiziunea nu a nӑscut si nici nu va naste intelectuali sau oameni cultivati. Acestia se formeaza exclusiv prin lectura carților, prin studiu indelungat.

Nu negam faptul cӑ putem vedea pe micul ecran lucruri interesante (pentru elevi sunt recomandate: spectacole, emisiunile pentru copii, desenele animate, uneori dezbateri si mese rotunde), insӑ ele nu pot suplini cartile.Televizorul ne umple viata, dar cartea ii da sens. Aceaasta diferențӑ este esențialӑ si imposibil de ignorat. Oricȃt de bine realizatӑ si sugestivӑ ar fi imaginea, fӑrӑ cuvȃnt rӑmane incompletӑ. Cuȃntul este cel care zideste!