Jurnalism
Rezultatele si interpretarea, concluziile unui articolRezultatele si interpretarea Scopul acestei sectiuni este sa prezinte rezultatele obtinute, impreuna cu o scurta discutie pentru fiecare rezultat. Rezultatele trebuie analizate cu atentie, cautandu-se cele mai bune modalitati de prezentare a acestora. Tabelele se numeroteaza si se denumesc (numarul si denumirea apar deasupra tabelului – exemplu: „Tabelul nr. 1. Indici statistici de start pentru variabila Salariu actual”), la fel si figurile (la care numarul si denumirea apar dedesubt – exemplu „Figura nr. 1. Tipurile motivatiei in continuum-ul autodeterminarii”). Atentie, tabelele si figurile trebuie sa insemne mai mult decat o repetare a informatiei din text. Daca folosim tabele sau grafice, trebuie sa apara in text referirea la ele (de exemplu: „Tabelul nr. 1 cuprinde . ”; „In Tabelul nr. 1 sunt condensate . ”; „Figura nr. 1 ilustreaza . ”). Sunt de evitat formularile de genul „Tabelul de mai sus . ”, deoarece in urma formatarii textului, mai ales in cazul revistelor, este posibil ca „tabelul de mai sus” sa devina „tabelul de mai jos” . De obicei pentru fiecare rezultat obtinut se realizeaza doua tipuri de discutii (asa-numitele „analiza cantitativa” si „analiza calitativa”). Se incepe cu detalierea semnificatiei statistice a rezultatelor obtinute si gruparea acestora in tabele, cautandu-se apoi interpretarea psihologica si implicatiile lor. Concluziile Se poate incepe cu un scurt rezumat, mai putin tehnic, al rezultatelor. Pot fi precizate motivele pentru care rezultatele nu au sustinut ipotezele formulate. Se discuta implicatiile si valoarea experimentala a studiului, daca datele concorda cu teorii sau studii anterioare asupra aceleiasi teme, problemele care au aparut pe parcursul desfasurarii cercetarii, limitele acesteia, fisuri in design-ul experimental, noi idei care au aparut pe parcurs. Bibliografia Toti autorii care au fost citati sunt trecuti la bibliografie in ordine alfabetica si nu se numeroteaza. Niciun autor care a fost citat nu trebuie sa lipseasca de la bibliografie, si invers, daca un autor lipseste din text, nu trebuie sa apara nici aici. Citarile dictionarelor se trec penultimele, ultimele fiind citarile site-urilor (Internet), tot in ordine alfabetica. Mai jos oferim cateva exemple. citarea cartilor: Bonchis, E. (2004). Psihologia copilului. Oradea: Editura Universitatii din Oradea. Bonchis, E., Drugas, M., Trip, S., Dindelegan, C. (2006). Introducere in Psihologia personalitatii. Oradea, Editura Universitatii din Oradea. Bonchis, E. (coord.) (2006). Psihologie generala. Oradea: Editura Universitatii din Oradea. Drugas, M. (2006). Motivatia. In E. Bonchis (coord.), Psihologie generala (pp. 379-398). Oradea: Editura Universitatii din Oradea. Sink, C.A. (2005). Contemporary school counseling: Theory, research, and practice. Boston, MA: Houghton Mifflin. citarea articolelor din revistele de specialitate Drugas, M. (2006). Corelatele si costurile starii de bine. Analele Universitatii din Oradea, Fascicula Psihologie, 10, 85-98. Lepper, M.R., Corpus, J.H., & Iyengar, S.S. (2005). Intrinsic and extrinsic motivational orientations in the classroom: Age differences and academic correlates. Journal of Educational Psychology, 97(2), 184-196. citarea dictionarelor Marele dictionar al psihologiei (2006). Bucuresti: Editura Trei. citarea site-urilor Boeree, C.G. (2006). Personality Theories. Erich Fromm. Disponibil on-line la https://www.social-psychology.de/do/pt_fromm.pdf; data consultarii: 10.05.2009. https://psych.fullerton.edu/jmearns/rotter.htm; data consultarii: 18.05.2009.
|