Presa intre secolele XVII-XVIII

Presa intre secolele XVII-XVIII

In aceasta perioada, evoluția presei intampina cateva obstacole:

Apariția controlului politic asupra presei, care sta la originea cenzurii. Foile și gazetele de la inceputul secolului al XVII-lea publicau doar știri seci și mai puțin articole de comentariu. Cele mai multe știri acopereau zona social și cultural. In ciuda introducerii controlului, presa din acest interval caștiga in conținut, fiindca și-a format și o audiența mult mai receptiva la informația de presa.

Un alt obstacol in evoluția presei se datoreaza concurenței, carților și broșurilor care circulau in cultura de masa.

Statutul gazetarului, care in mod public, era personajul cel mai disprețuit. Jurnalistul era socotit un amator, iar presa aparține unui gen mediocre de subliteratura, fara valoare și prestigiu. Totuși, intre aceste secole, cațiva scriitori de renume (Jean Jaques Rousseau, Denis Diderot și Voltaire) au intervenit in presa cu articole in care atacau ziarele pentru conținutul lor mediocre. Acest conținut se referee la povești fictive/bagatelle

Marile epoci cu mișcari sociale și politice au precipitat actualitatea și treptat au stimulat curiozitatea cititorului de presa, avand efect in relansarea presei, ca instrument social de valoare. Acest process de caștigare a prestigiului s-a produs cel mai rapid intai in Anglia, apoi, mai lent in Franța și foarte lent in Europa Centrala și Meridionala.

Presa in Anglia intre 1621 și 1791:

In anul 1787 jurnalistul și proprietarul Borg este primul in lume care a numit presa a 4-a putere in stat. Ziarele editate de acesta erau cele mai variate și variate in conținut, cu mult peste valoarea ziarelor din Franța.

1621-1662 : datorita regimului monopolist și a Razboilui Civil, presa a avut o perioada destul de agitata. Sub cele 2 domnii ale regilor din familiile Tudor și Stuard, ziarele engleze nu publicau decat știri oficiale din Regat și era interzis sa publice știri din strainatate.

Parlamentul Englez introduce in jurul 1640 o cenzura severa a presei, fapt care a dus la apariția unei creații in poezie a lui J. Newton – ”Aeropaggitica”, cel mai violent poem de aparare a libertații presei(1644).

Restaurarea monarhiei din anul 1660 aduce un regim mai permisiv presei

1688, o data cu Revoluția Engleza, Parlamentul elaboreaza actul numit ”Licensing Act”, un document care interzice practic cenzura presei.

1712 – Parlamentul Englez pune presei un impozit numit ”Timbrul de presa” asupra exemplarelor și anunțurilor publicitare. Dupa acest an, practic se permite ca in presa sa apara și știri din incinta Parlamentului Englez.

1792 – Același parlament voteaza un al doilea document, ”Libel Act”, prin acre se stabileau condițiile in care jurnaliștii puteau fi aduși in fața juriului. Primul mare ziar englez apare in 1665 la Oxford – ”London Gazette”; are forma unei foi volante

1702 – apare primul cotidian cu acoperire de informații mondiala ”Daily Courant”. Apare regulat pana in 1735.

1730 – apare ziarul cu cel mai mare tiraj ”Daily Advertiser”. Era un ziar ce cuprindea și pagini de publicitate.

1731- prima revista de 42 de pagini ”Gentleman”s Magazine”, cu un conținut variate – de la politica, la știința, moda și literatura

1704-1713 scriitorul Daniel Defoe redacteaza propriul ziar ”Revue”, unde iți publica polemicile și criticile la adresa puterii.

Proiect: Istoria cinematografului - pe ani Referat: Generatia asteptata - IIFF Anonimul - film

1719 – ”Daily Post” publica in foileton fragmente din romanul lui Defoe ”R.Crusoe”

Presa in SUA (1690-1830)

Primul ziar american – 1690, la Dosten – ”The Public Occurence” – apare un singur numar

1704 – John Cambell scoate ”The Boston News Letter”

1728 – Benjamin Franklin scoate la Philadelphia ”Pensilvanian Gazette”

Aceste ziare aproape copiau modelul ziarelor engleze, dar aparau intr-un tiraj foarte slab intre 35 și 45 de exemplare. 2 gazete: ”Boston Gazette” și ”Pensilvania Magazine” au provocat in 1776 cea mai dura revolta sociala .

Primele cotidiene americane sunt ”Pensylvania Packet” și ”American Daily Advertiser”. Acestea apar in jurul anului 1780.

1791 Contituția americana introduce un amendament legat de presa ”Congresul nu va elabora nicio lege restrictiva a libertații de cuvant sau presa”

Presa in Franța (1653-1788)

Vechiul regim francez a interzis presei de a trata subiecte politice, lasand acestea doar in ziarele oficiale. De aceea presa franceza a avut la inceput mai mult un caracter de evaziune și mai puțin de presa de actualitate. 3 ziare se afirma incepand cu anul 1660:

”Gazette” devine și ziarul oficial al Ministerului de Externe francez cu un nou titlu ”Gazzete de France”, cu un tiraj substanțial (4500-7500 exemplare)

”Journal de savants” (1665) trece sub egida Academiei de Științe și aici se publica informații, evenimente din Franța și strainatate. Pana in 1724, este hebdomadar, iar din 1724 devine mensual

”Mercure” 1672 devine ”Mercure Gallant” și este un ziar de societate care publica varietați și apoi din 1724 devine ”Mercure de France” și intra sub egida Ministerului de Externe

1660-1665 au mai aparut și ziare efemere/specializate, sub regimul lui Louis al IV-lea.

Primul cotidian francez apare in februarie 1777 ” Journal de Paris”

Presa in Germania(1610-1792)

1610 apar foi neregulate, efemere. Primul ziar care se pastreaza (1664) ” Magdeburgische Zeitung”

1772 – apare in Berlin ”Berlinichen Zeitung”

1740 – ”Berliner Narbrichten”

1773- Kolnische Zeitung

1682 – la Leipzig, apare ”Acta Aeruditorum”, o publicație dupa modelul francez scos de academie

Frankfurt – 1772 ”Intelligenzbliter”

1781 – Iosif al II-lea acorda pentru prima data libertatea de expresie a presei

Presa 1789-1875

Momentul Revoluției Franceze din 1789 a fost benefic evoluției presei, nu doar in Franța, ci in toata Europa, fiindca Mișcarea Franceza a formulat și aplicat Principiile Libertații Presei. Articolul 9 din ”Declarația Drepturilor Omului” dateaza din august 1789 și prevede : ” Libera comunicare a gandirii și opiniilor este unul din drepturile prețioase ale omului; orice cetațean poate vorbi, scrie și imprima liber”

Așa se face ca intre 1789 și 1800 au aparut in Franța peste 1500 titluri noi. Momentul premergator revoluției, in anul 1788, publicația ”Cahiers de doleances” este o culegere de libere și satire care au stimulat sentimentul revoluționar francez.Dupa revoluție, se elimina sistemul de control impus de vechiul regim. Proprietarul Brissol scoate acum publicația ”Patriotul Francez” in care pentru prima data afirma rolul educativ al presei in formarea opiniei publice. Formatul ziarelor franceze, in special a celor de informare era destul de variat, unele apareau in format in 16, apoi in folio și materialele erau distribuite in pagina pe coloane

1791- Gazette de France devine ziar cotidian cu numele ”Gazette Nationale de France„, care devine ziar independent.

In 1789 apar și ziare revoluționare ” Debats, Decrets și Moniteur universel” și contrarevoluționare ”Journal Politique”, ”Actes des Apotees”

August 1789 se interzice presa regalista și guvernul revoluționar suspenda libertatea de presa

1797 se introduce in presa franceza cenzura prin aplicarea timbrului de presa.

Singurele ziare guvernamentale care au ramas: Monitorul universal și Curierul de Vice

Ianuarie 1800, Napoleon Bonaparte editeaza decretul prin care suspenda un numar de 60 de ziare și acorda dreptul de apariție doar la 13 ziare.

Articolul 3 din decret interzice creearea de noi ziare, iar articolul 5 vor fi suprimate ziarele care contravin suveranitații și care publica satire contra guvernului

1805 apar in schema fiecarei publicații nume de cenzori