Instalarea culturilor forestiere prin semanaturi directe - semnaturi directe prin imprastiere

1. Consideratii generale privind semanaturile directe

Semanaturile directe reprezinta metoda ce foloseste ca material de impadurire semintele, care sunt semanate direct pe suprafata terenului de impadurit, iar puietii rezultati cresc si se dezvolta in acelasi loc pe tot parcursul existentei lor. Data fiind aceasta particularitate tehnologica, metoda semanaturilor directe se considera asemanatoare cu modalitatea de regenerare a padurii pe cale naturala din samanta. Aceasta asemanare se rezuma insa numai la faptul ca semintele, fie natural, fie artificial, ajunse la suprafata terenului iau contact cu fractiunea minerala a solului si in conditii corespunzatoare de umiditate si temperatura, germineaza. Deosebirea esentiala dintre cele doua moduri de regenerare consta in faptul ca, in urma diseminarii semintelor, semintisul naturale poate apare numai in compozitia si proportia ingaduite de structura arboretului existent pe suprafata de regenerat, in timp ce prin semanaturi directe se aduc si se seamana de catre om semintele apartinand oricaror specii alese si asociate in compozitia de impadurire. Pe de alta parte, in cazul regenerarii naturale este exclusa posibilitatea selectionarii semintelor in raport cu principalele lor insusiri fizice (marime, masa etc.). in schimb, la instalarea artificiala a padurii prin semanaturi directe, se utilizeaza material seminologic selectionat si, de regula, ameliorat genetic. Ca urmare, chiar in cazul unei structuri compozitionale identice, culturile obtinute pe cale artificiala prin semanaturi directe poseda un potential biologic superior celor rezultate exclusiv prin regenerare naturala din samanta, in plus, la regenerarea padurii prin semanaturi directe se poate stabili epoca optima de executare a semanaturilor, semintele pot fi incorporate in sol la adancimea dorita, iar prin tehnologiile de lucru adoptate se asigura de la inceput conditii cat mai favorabile de germinare si de crestere a puietilor.

In cazul semanaturilor directe semanatul se executa direct in solul terenului de impadurit. Ca urmare, puietii rezultati se formeaza si cresc pe suprafata ce trebuie impadurita, fara sa mai suporte consecintele, uneori cu efecte negative, ale procesului de transplantare caracteristic plantatiilor, in consecinta, prin semanaturi directe se obtin culturi mai sanatoase comparativ cu cele rezultate din plantatii, inlaturandu-se riscul infectarii radacinii arborilor cu boli criptogamice, care mai tarziu se pot transmite la tulpina si provoaca putrezirea lemnului.

Inlaturand necesitatea pepinierelor, cheltuielile de instalare a culturilor prin semanaturi directe sunt in majoritatea cazurilor mai reduse fata de plantatii, intrucat tehnica executarii semanatului este, in general, mai simpla, fiind mai accesibila mecanizarii.

Metoda de impadurire prin semanaturi directe prezinta insa numeroase si importante dezavantaje, care ii limiteaza mult domeniul de aplicare. Semintele semanate si mai cu seama plantulele rezultate sunt mult mai sensibile si expuse la actiunea diversilor daunatori, comparativ cu puietii plantati. Efectul lor daunator poate fi mai greu anticipat si inlaturat prin masuri culturale preventive.

Semintele semanate, incorporate sau nu in sol, sunt expuse fluctuatiei factorilor ecologici (temperatura, umiditate etc.), acestia prelungind sau chiar impiedicand desfasurarea procesului de germinare. Semanate toamna, semintele pot degera in tipul iernii sau pot fi consumate de rozatoare. Daca conditiile de mediu sunt favorabile germinarii, plantulele rasarite toamna sunt surprinse nelignificate si vatamate de temperaturile negative din sezonul rece.

In primii ani de vegetatie, puietii rezultati din semanaturi directe rezista greu la concurenta vegetatiei ierbacee. Buruienile coplesesc repede culturile, iar in timpul iernii, atunci cand sunt aplecate de zapada, culca si sufoca puietii. Datorita sistemului radicelar de mici dimensiuni si slab ancorat in sol, puietii din semanaturi directe sufera frecvent peste iarna de desosare din cauza alternantei dintre inghet si dezghet, iar pe expozitii insorite puietii suporta greu efectul insolatiei din timpul verii.

Pentru prevenirea efectului negativ al daunatorilor, culturile forestiere instalate prin semanaturi directe necesita, de regula, lucrari de ingrijire mai multe, mai dese si de durata uneori mai lunga, comparativ cu cele rezultate prin plantatii. Totodata, desimea prea mare a culturilor (particularitate specifica semanaturilor directe cu o buna reusita) impune aplicarea unor operatiuni culturale (degajari, curatiri) neeconomicoase, care in practica sunt adeseori neglijate, compromitandu-se astfel lucrarea de impadurire. Toate aceste aspecte de ordin cultural, la care se adauga necesitatea de a semana o cantitatea mult mai mare de seminte la unitatea de suprafata decat cea necesara pentru producerea puietilor necesari la impadurirea aceleiasi suprafete, fac ca metoda semanaturilor directe sa fie uneori deosebit de costisitoare.

Datorita multiplelor dezavantaje, in conditiile tarii noastre semanaturile directe sunt mai putin indicate la instalarea pe cale artificiala a padurii. Asa se explica ponderea lor redusa din volumul total al impaduririlor, tendinta de scadere fiind tot mai accentuata de cand au aparut noi reglementari privind conditiile de calitate care trebuie sa le intruneasca materialul de multiplicare a speciilor utilizate la intemeierea de culturi forestiere.

Semanaturile directe se pot executa prin imprastiere, in randuri sau in cuiburi. Indiferent de procedeul adoptat, aspectele ce trebuie avute in vedere in cazul culturilor din pepiniera, cu privire la calitatea si pregatirea semintelor, epoca, adancimea si norma de semanat etc., sunt valabile si la instalarea artificiala a padurii prin metoda semanaturilor directe.

2. Semnaturi directe prin imprastiere

Semanaturile prin imprastiere presupun distribuirea cat mai uniforma a semintelor pe suprafata terenului de impadurit, in mod frecvent fara a se recurge la incorporarea lor in sol. Pentru obtinerea de rezultate satisfacatoare, procedeul se recomanda numai in regiuni cu climat mai umed, pe terenuri lipsite de vegetatie ierbacee, cu soluri receptive, revene si afanate si numai la specii cu seminte marunte (mesteacan, plop, salcie, uneori molid), avand perioada scurta de germinare.

Reusita culturilor obtinute din semanaturi prin imprastiere este conditionata in principal de receptivitatea solului, respectiv de masura in care semintele ajung sau nu in contact direct cu fractiunea minerala a acestuia. De aceea, inainte de executarea semanaturii, se recomanda ameliorarea factorului edafic prin mobilizarea si afanarea superficiala a solului. Lucrarea respectiva este indicata chiar daca semanatura se executa sub masiv si devine obligatorie atunci cand solul este tasat si relativ compact. Ameliorarea receptivitatii solului se poate face pe toata suprafata sau mai indicat partial, in benzi, tablii sau vetre. Suprafata pe care se executa semanatura coincide cu cea parcursa cu lucrarea de pregatire a solului. Dupa executarea semanaturii, se urmareste incorporarea superficiala a semintelor pentru realizarea contactului lor direct cu fractiunea minerala a solului, folosind in acest scop greble metalice, tavalugi sau grape de maracini.

La semanatul prin imprastiere, semintele incorporate mai mult sau mai putin in sol, sunt expuse la fluctuatia insemnata a factorilor ecologici, cu deosebire a umiditatii. Ca urmare, parte din seminte nu ajung sa germineze sau daca procentul de germinare este ridicat, culturile inregistreaza pierderi insemnate in faza de plantula a puietilor. Din aceste motive, pentru a obtine totusi rezultate satisfacatoare, se adopta norme de semanat mult supradimensionate (de 3-4 ori mai mari), pentru a obtine aceeasi desime initiala a culturilor la care s-ar ajunge prin adoptarea semanaturilor in randuri sau in cuiburi. O rationalizare substantiala a consumului de seminte se poate obtine prin efectuarea semanaturii localizat, in tablii sau vetre, in acest fel, pregatirea solului se poate face mai bine, iar dupa rasarirea plantulelor, data fiind concentrarea lor pe suprafete restranse, se poate interveni usor cu unele lucrari de ingrijire vizand protejarea puietilor impotriva factorilor daunatori ai mediului.

Analiza: Modul de folosire a ingrasamintelor naturale in livada Referat: Lucrarile solului – aspecte privind utilizarea masinilor

imprastierea semintelor se face cu mana sau cu dispozitive de semanat actionate manual, de tipul celor folosite in agricultura pentru semanarea semintelor de trifoi, lucerna etc. Operatia de semanare este in general simpla, cu putine faze de lucru, asigurandu-se un nivel ridicat al productivitatii muncii. Din acest punct de vedere este cel mai avantajos procedeu de semanat.

Semanaturile directe prin imprastiere pe intreaga suprafata a terenului de impadurit se pot executa si cu ajutorul aparatelor de zbor utilitare (avion, elicopter). Asemenea mijloace de semanat pot fi utilizate cu succes numai in cazul unor suprafete de impadurit mari si putin accidentate, in conditii deosebit de favorabile pentru specia cultivata, in statiuni cu soluri receptive, neinierbate, de regula aflate sub adapostul padurii. Aparatele de zbor sunt folosite la executarea semanaturilor prin imprastiere intr-o serie de tari cum ar fi S.U.A., Canada, Rusia etc. pentru impadurirea unor suprafete extinse pe mii de hectare, departate de centrele populate, rezultate in urma exploatarilor rase, ca si in cazul arboretelor calamitate prin incendii, doboraturi de vant etc.

Avio-semanaturile au fost experimentate si in tara noastra in anul 1953 pentru instalarea molidului pe intinsele suprafete rezultate in urma aplicarii taierilor rase in arboretele din bazinele Domelor, lalomitei, Doftanei etc. Din cauza consumului mare de seminte, a gradului de reusita scazut si a costurilor ridicate, la noi s-a renuntat complet la o asemenea practica de executie a semanaturilor directe. Chiar in tarile unde se recurge des !a avio-semanaturi, rezultatele obtinute sunt putin satisfacatoare. De exemplu, in cazul semanaturilor din avion efectuate in vestul Canadei cu Picea glauca (Voss) si Pinus contorta (Douglas) pe soluri pregatite prin scarificare, cu stratul mineral al solului dezgolit pe 10-20% din suprafata, reusita a fost apreciata la numai 20%. Pentru a dispune de conditii favorabile de umiditate necesare germinarii, semanaturile cu astfel de mijloace de zbor se recomanda sa fie executate primavara cat mai devreme, pe zapada sau curand dupa topirea ei (in 'mustul' zapezii).

Pentru executarea avio-semanaturilor, terenul de impadurit trebuie sa aiba minim 500 m lungime si sa fie delimitat prin linii de semnalizare, in benzi paralele, orientate pe curba de nivel in conditii de relief accidentat. Latimea benzilor este variabila in functie de amplitudinea de imprastiere a semintelor din aparatul de zbor aflat in stare de lucru. Amplitudinea de imprastiere a semintelor depinde de inaltimea de zbor a aparatului, de particularitatile morfometrice ale semintelor (marime, forma, masa etc.) si de caracteristicile functionale ale dispozitivului de distributie a semintelor. De exemplu, la Dorna Candreni latimea benzilor semanate cu seminte de molid a fost de 20 m, la inaltimea de zbor de 40-70 m.

3. Semanaturi directe in randuri

Procedeul de semanare in randuri presupune distribuirea si incorporarea semintelor in sol la adancimea dorita, in santulete practicate la suprafata terenului de impadurit. Se inlatura astfel o parte din neajunsurile semanaturilor prin imprastiere. Pe langa un consum mai redus de seminte, acestea, incorporate la aceeasi adancime, dispun de conditii mai favorabile de germinare-rasarire. Totodata, pot fi semanate in randuri semintele tuturor speciilor forestiere, indiferent de marimea, forma sau masa acestora. Pentru aplicarea acestui procedeu devine insa obligatorie pregatirea prealabila a solului pe toata suprafata sau partiala, in benzi sau tablii.

Pentru semanarea semintelor se adopta scheme de cultura in randuri echidistante sau in randuri grupate in benzi, in lucrari de impadurire, se adopta intervale de 1-2 m intre randurile echidistante si de 0,7-1 m in cazul gruparii randurilor in benzi. Dispunerea echidistanta a randurilor este indicata atunci cand pregatirea solului se face pe toata suprafata. Asemenea tehnologie se adopta in regiunea de campie in cazul impaduririlor propriu-zise, refacerilor sau substituirilor, cand in compozitia de impadurire sunt preponderente speciile de cvercinee (stejar pedunculat, brumariu etc.). in cazul refacerilor sau substituirilor se recomanda adoptarea schemelor de semanat in randuri grupate in benzi, reducandu-se astfel suprafata de pregatire a terenului prin defrisare, in principiu, in lungul benzilor cu solul lucrat se instaleaza speciile principale de baza, respectand proportia indicata in compozitia de impadurire. Vegetatia existenta intre benzi se rece'peaza, iar lastarisul ce se instaleaza va indeplini rol de protectie laterala pentru semintisul rezultat din semanaturile directe facute pe suprafata benzii. Latimea benzilor lucrate si nelucrate trebuie stabilita proportional cu ponderile speciilor principale si insotitoare (arborescente si arbustive) prevazute in compozitia de regenerare. Procedand in acest mod, compozitia de regenerare impusa se realizeaza artificial pentru speciile principale si natural (vegetativ) pentru speciile secundare si arbustive, printr-o singura parcurgere a terenului de cultura cu lucrari de impadurire. O asemenea modalitate de lucru se recomanda si in regiunea de coline sau dealuri, cu mentiunea ca, pe terenuri inclinate, orientarea benzilor trebuie facuta in lungul curbelor de nivel.

Semanarea semintelor se face in randuri continui sau intrerupte. La randuri intrerupte se recurge, uneori, din considerente economice, pentru reducerea consumului de seminte, in acest caz, portiunile de rand semanate alterneaza cu portiuni nesemanate, de aceeasi lungime (1-2 m). Semanatura in randuri intrerupte se executa, de asemenea, cand este necesara asocierea in biogrupe a speciilor principale de amestec cu specia principala de baza, mai cu seama atunci cand primele urmeaza a fi instalate prin plantatii, in urmatorii 2-3 ani. Atunci cand toate speciile asociate se instaleaza prin semanaturi directe in randuri, amestecul se face fie in randuri alterne, fie in grupe de randuri (benzi) alterne, dupa cum se urmareste obtinerea unui amestec intim sau grupat.

Executarea semanaturilor in randuri ofera posibilitati largi de mecanizare atat a lucrarilor de instalare cat si a celor de intretinere a culturilor. De exemplu, semanatul mecanizat asigura rectitudinea si paralelismul randurilor, ceea ce inlesneste utilizarea cu succes a cultivatoarelor in lucrarile ulterioare de intretinere a solului.

Semanaturile directe in randuri se pot face si localizat, in vetre, concentrate uneori cate 4 in tablii de 2x2 m. Asemenea modalitate de lucru se recomanda pe terenuri cu numeroase obstacole la suprafata (cioate, arbori etc.), conditii in care defrisarea este deosebit de costisitoare sau neindicata din motive de ordin cultural (pericol de eroziune accelerata, executarea sub masiv a semanaturilor etc.). Dispozitivul si desimea de amplasare pe teren a tabliilor sau vetrelor se stabilesc ca si in cazul instalarii culturilor forestiere prin plantatii. Dupa mobilizarea si afanarea solului in cuprinsul vetrelor, se executa semanaturi in randuri echidistante, separate insa de intervale mult mai reduse, de numai 0,33 m. Astfel, la nivel de vatra se realizeaza o desime mare a culturii, puietii rezultati formand in perspectiva biogrupe alcatuite dintr-o singura specie principala. Aceasta modalitate de semanat in randuri se recomanda indeosebi cand instalarea culturilor se face sub masiv, cu specii ale caror puieti necesita in primii ani adapost. Este cazul speciilor de cvercinee, dar mai cu seama a speciilor cu temperament de umbra (brad, fag, uneori molid etc.).

In cazul semanaturilor directe cu molid, se poate adopta asa-numita metoda Specht, a „plantatiilor fara pepiniera', destul de larg folosita intr-o serie de tari central europene. In acest scop, la munte, in conditii stationale propice instalarii molidului prin semanaturi directe, pe portiuni de teren relativ asezat, cu solul profund, reavan si mai bogat in humus, se amenajeaza straturi de 0,6-0,8 m latime, capatand astfel caracterul unei pepiniere volante. Pe straturi se executa semanatura in randuri dupa o schema asemanatoare celei din pepiniera, iar puietii se supun lucrarilor obisnuite de ingrijire pana cand devin apti de plantat. Cea mai mare parte din puietii astfel obtinuti se recolteaza si se folosesc la impadurirea terenurilor din zona; o parte din acestia, corespunzatoare desimii dorite, raman nederanjati asigurand regenerarea prin semanaturi directe a padurii.

4. Semanaturi directe in cuiburi

Acest procedeu presupune distribuirea si incorporarea in sol a semintelor pe mici suprafete, frecvent de forma circulara, cu profil concav si diametre de pana la 40 cm, denumite cuiburi. Amplasarea cuiburilor pe terenul de cultura se poate face concentrat, cate 4-5 in tablii, sau uniform executate in centrul unor vetre dispuse la distante identice celor care se adopta pentru asigurarea desimii initiale a culturilor prin plantatii, in conditii de relief accidentat si inclinare pronuntata se executa vetre terasate, amplasate pe cat posibil la adapostul cioatelor sau altor obstacole naturale existente pe teren.

Semanaturile in cuiburi amplasate in tablii (pe care s-a pregatit in prealabil solul) se recomanda cu deosebire in cazul speciilor de cvercinee, la care s-au obtinut rezultatele foarte bune. De regula, intr-o tablie de 1x1 m, se executa 5 cuiburi (4 spre colturi iar al cincilea central). Puietii rezultati formeaza curand o biogrupa rezistenta la adversitati si mai cu seama la concurenta vegetatiei ierbacee.

Daca solul se pregateste prin aratura pe toata suprafata sau partial in benzi, este indicat ca amplasarea cuiburilor sa se faca intr-un dispozitiv regulat (patrat sau dreptunghi), creandu-se posibilitatea folosirii mijloacelor mecanizate la intretinerea ulterioara a solului.

Comparativ cu celelalte procedee, semanaturile directe in cuiburi necesita cea mai redusa cantitate de seminte, in plus, ele permit aplicarea oricaror scheme de impadurire sub raportul modului de asociere a speciilor din compozitia de impadurire, chiar si atunci cand unele dintre ele se vor instala ulterior prin plantatii.

Cantitatea de seminte necesara la m2, m sau cuib (in functie de procedeu) se stabileste, ca si in cazul culturilor din pepiniera, in functie de numarul plantulelor ce trebuie obtinute la rasarire si de valorile indicilor calitativi ai semintelor, in general, cu cat semintele sunt mai marunte, cu atat potentialul lor de rasarire este mai redus. Se poate aprecia cu aproximatie ca numarul semintelor care trebuie semanate este de 2-4 ori mai mare decat numarul plantulelor necesare la rasarire

Numarul minim de puieti ce trebuie obtinuti prin diferite procedee de semanare

Semanatul in cuiburi se executa cu mana, iar cantitatea de seminte stabilita se distribuie, de regula, cat mai uniform pe suprafata cuibului, dupa care se acopera cu un strat de pamant avand grosimea corespunzatoare adancimii optime in cazul terenurilor inclinate, semanaturile se executa in cuiburi amplasate pe vetre terasate. Din cauza scurgerilor de suprafata exista riscul ca semintele sa fie dislocate din cuiburi, prin spalarea pamantului sau, dimpotriva, sa fie ingropate prea adanc, in urma colmatarii vetrelor. Pentru ca cel putin o parte din seminte sa ramana la adancimea optima necesara germinarii, semintele se distribuie pe mici musuroaie amenajate in partea centrala a cuibului, peste care se asterne un strat de pamant. Aceasta tehnica de semanat este indicata mai ales in cazul semintelor foarte marunte, care practic nu se incorporeaza in sol, stratul subtire de pamant cu care se acopera avand in principal rolul de a evita imprastierea semintelor de catre curentii de aer. La rezultate bune se ajunge si prin semanarea semintelor in rigole dispuse in cruce pe fundul cuibuiui, fiecare avand adancimea descrescand de la un capat la altul. Semintele fiind, de la inceput incorporate la adancimi diferite, parte din ele au sanse sporite de a ramane in conditii prielnice de germinare-rasarire, fie ca vatra este spalata, fie ca aceasta este colmatata.

Pe terenuri lipsite de buruieni, cu soluri revene si afanate, semintele pot fi incorporate ia adancimea dorita in despicaturi practicate in soi cu plantatorul sau sapa forestiera, in asemenea conditii pot fi utilizate cu deplin succes tubul sau bastonul de semanat. Confectionate dintr-un material usor si rezistent, aceste unelte simple tubulare dispun la partea superioara de un mic rezervor pentru seminte, iar capatul inferior se termina cu un manson de forma conica, prevazut cu o serie de orificii. Cand prin presare varful metalic patrunde in sol, realizand despicatura, se deschid orificiile, lasand semintele sa ajunga in contact cu solul, acestea cazand din rezervor in tub printr-o deschidere reglabila in functie de marimea semintelor si norma de samanta ce trebuie distribuita la un cuib. Dupa extragerea uneltei, pamantul se taseaza usor deasupra cuibului pentru a se realiza contactul intre seminte si particulele de sol.