Lynx lynx, rasul carpatin - biologia, ecologia si situatia speciei

Lynx lynx

Rasul carpatin

Denumirea stiintifica :                 

Lynx lynx (Linnaeus 1758)

Incadrare taxonomica

Clasa : Mammalia

Ordinul : Carnivora

Familia : Felidae

I. Identificarea speciei

Descrierea speciei. Rasii au cozile scurte si smocuri de par negru in varfurile urechilor (aceste smocuri ii ajuta sa detecteze sursa sunetelor si fara ele auzul rasilor ar fi grav afectat). Sub gat prezinta un desen negru (putin vizibil) in forma de papion. Culoarea si lungimea blanii lincsilor variaza in functie de zona geografica in care traiesc, de la maro deschis pana la auriu sau bej-alburiu. Blana prezinta uneori marcaje maro-inchis in special pe membre. Mustatile sunt lungi si labele sunt rotunde, special adaptate pentru mersul in zapada si pot ajunge mai mari decat palma omului. Toate speciile de lincsi au blana de pe gat, piept, burta si interiorul membrelor de culoare alba. Dimensiunile lincsilor variaza simtitor de la o specie la alta. Cea mai mare specie este linxul eurasiatic, inregistrand o lungime de circa 70-140 cm si greutatea cuprinsa intre 18 si 35kg. Vazul, auzul si mirosul rasilor sunt extraordinar de bine dezvoltate. Un ras poate vedea un soarece de la o distanta de 75m.

II. Biologia, ecologia si situatia speciei

Caracterele biologice.

Reproducerea : Dimorfismul sexual al rasilor se rezuma in principal la diferentele de gabarit. Masculii sunt mai mari si mai masivi decat femelele. Lincsii isi ating maturitatea sexuala la 1-3ani, in functie de specie. Imperecherea are loc o singura data pe an, in primavara timpurie, in lunile februarie-aprilie si atat masculii cat si femelele pot avea mai multi parteneri. Ciclul estral al femelelor dureaza doar cateva zile. Perioada de gestatie dureaza circa 60-70 zile, la sfarsitul acesteia femela dand nastere la 1-5 pui, orbi si aproape total neajutorati. Femela isi amenajeaza un cuib intr-o regiune izolata si protejata de crengi de copac sau de diverse radacini si este singura care are grija de pui. Intarcarea puilor are loc la varsta de 3-6 luni, in functie de specie. Puii raman alaturi de mama pana invata sa vaneze si sa se descurce singuri, adica pana aproape de implinirea varstei de 1 an.

PROIECT: Controlul functiei de reproductie la suine PROIECT: Gestatia si fatarea

Longevitatea : Linxul eurasiatic (carpatin) traieste pana la 17 ani in salbaticie si pana la 24 ani in captivitate.

Comportament : Rasii sunt animale preponderent nocturne, retrase si solitare. Sunt activi in special seara si dimineata foarte devreme. Ei se feresc de oameni si pot fi vazuti doar rareori. Femelele si masculii se intalnesc numai in sezonul de imperechere si in general cauta sa nu-si incalce nici teritoriile. Lincsii vocalizeaza putin. Fiindca se ascunde foarte bine si vaneaza cu precizie, acest vanator, de obicei solitar, reuseste sa prinda prada. Avand labele late, imblanite, asemanatoare unor rachete de zapada, cu gheare retractile, rasul poate alerga cu usurinta prin troienele de zapada. Picioarele din spate sunt puternice si foarte lungi, rasul putand sa accelereze instantaneu si sa faca salturi de pana la 2–3 m lungime. De asemenea, rasul poate face rotiri acrobatice in aer, reusind sa-si schimbe directia in timp ce urmareste prada. Insa toate aceste urmariri sunt, de regula, scurte. Rasul se lasa pagubas daca n-a prins prada dupa aproximativ cinci salturi. De fapt, el fuge dupa trei pana la zece iepuri pana prinde unul. Deci, daca nu prinde animalul urmarit, inseamna ca ramane cu stomacul gol. Cand reuseste sa prinda prada, rasul isi infige coltii in gatul ei — puternicele lui maxilare scurte avand 28 de dinti, dintre care patru colti ca niste pumnale. In general, rasul vaneaza inainte de ivirea zorilor sau dupa lasarea serii. Ca, de altfel, aproape toate felinele, el poate vedea si in semiintuneric. De fapt, ca sa vada noaptea, nu are nevoie decat de o sesime din lumina necesara ochiului uman. Ochii felinelor au in spatele retinei o membrana speciala, care se comporta ca o oglinda, reflectand lumina spre retina, pe care o stimuleaza la maximum. Datorita acestui fapt, cand o felina te priveste tinta, ochii ii stralucesc in intuneric ca marmura sticloasa.

Regimul alimentar : Este un animal carnivor si iubitor de sange, consumand la animalele vanate in primul rand organele cu masa sanguina semnificativa (inima, ficat, plamani). Toate speciile de lincsi sunt carnivore, pradatoare si teritoriale, iar arealul lor ocupa de la 100 la aproxmativ 2.000 km², insa speciile europene au teritoriul limitat din cauza activitatii umane. Prada lor tipica consta in diverse animale forestiere si cele care traiesc in campuri, cum ar fi soareci, iepuri, cerbi, saigale, coluni si diverse specii ale pasarilor. Uneori consuma si animalele domesticite, cum ar fi gaine, rate, gaste, curcani, oi, atacand chiar caini cand se simte primejduit. La nevoie este necrofag, desi in mod obisnuit ingroapa prada pe care nu a putut-o manca.

Raspandire si statut de conservare : Statutul in care se gasesc toate speciile de lincsi este foarte variat. Rasul carpatin, rasul rosu si rasul canadian sunt prezentate de populatii destul de mari pentru a asigura continuitatea specii. Rasul iberic este pe cale de disparitie, doar 84-143 lincsi de aceasta specie mai traind in Spania. Prezenta rasilor in Portugalia este incert. Rasii carpatini traiesc in multe arii ale Europei si Asiei, ceea ce a rezultat in a doua denumire a lor – rasii eurasiatici. Toata populatia de aceasta specie este estimata la 55.000 de indivizi, din care majoritatea traieste in Rusia. In tarile Europei Centrale, de-a lungul Carpatiilor, exista o populatie mare dar amenintata, izolata si nestabila a acestor feline. In afara Rusiei, cea mai mare populatie a lincsilor se gaseste in Romania, numarul indivizilor atingand 2.050 in 2001. Incercari de a reintroduce rasul au avut loc in Slovenia si Elvetia.

Caractere ecologice

Rasul carpatin sau eurasiatic este raspandit la noi in masivele muntoase foarte putin populate de om, cum ar fi: Retezat, Parang, Fagaras sau Muntii Rodnei.

Statutul speciei

Specia este considerata ca fiind cu risc scazut ( IUCN, 2007 ).

Ea este protejata prin urmatoarele legi in vigoare :

Conventia de la Berna : anexa III

Legea 13/1993 ce ratifica Conventia de la Berna

Directiva Europeana 92/43/EEC

Evolutia si starea populatiei : Denumit si pantera Carpatilor, rasul este raspandit natural din golul alpin pana in Delta Dunarii, avand o mare adaptabilitate si amplitudine ecologica. La ora actuala insa, exemplarele din afara Carpatilor si Subcarpatilor sunt foarte rare, ca urmare a vanatorii necontrolate practicate in secolele XX – XXI.

Amenintari - Din cauza faptului ca ataca orice animal, provocand pagube turmelor de vite, dar si din cauza frumusetii deosebite a blanii si a gustului deosebit al carnii, rasul este urmarit si vanat pretutindeni, fapt ce a condus la disparitia lui din anumite zone.

Masuri :

- protejarea adaposturilor (pesteri, scorburi de copaci)

- educarea publicului larg

- realizarea unui management natural al padurilor

- interzicerea/limitarea interventiilor asupra cursurilor de apa

- educarea publicului larg

- interzicerea/limitarea construirii de noi drumuri

- limitarea poluarii fonice

- interzicerea/limitarea folosirii momelilor

- managementul deseurilor