ALIMENTATIA IEPURILOR DE CASA

PENTRU INCEPUT UN PIC DE ANATOMIE

Punerea in valoare a potentialului de crestere a iepurilor este strict dependenta de nivelul calitativ al hranei.

Iepurele, la fel ca toate celelalte rozatoare, are dintii intr-un permanent proces de crestere, motiv pentru care necesita hrana de cel putin doua ori pe zi.

Daca ii vom oferi nutreturi cu consistenta tare,prin care sa isi realizeze tocirea dintilor, problema este rezolvata.

Daca ii vom oferi doar nutreturi de o consistenta slaba , dintii sai vor creste prea mult , ceea ce inseamna ca la un moment dat va fi pus in imposibilitate de a se mai hrani , de a mai putea sa mestece.

In hranirea iepurilor de casa trebuie sa se tina cont de faptul ca musculatura stomacului sau este slab dezvoltata, cu exceptia orificiilor de intrare si iesire din stomac (cardia si pilor).

Musculatura puternica a intrarii in stomac (orificiul cardia) face practic imposibil actum vomitarii la iepure.

Aceasta particularitate devine mortala pentru iepure in cazul consumarii de nutreturi toxice (iepurele se va balona si va muri). 

  Alta informatie importanta este aceea ca musculatura puternica a iesirii din stomac (orificiul pilor) , face ca stomacul iepurelui sa nu se poata goli decat sub presiunea altor furaje ingerate .

  Din acest motiv, iepurele consuma mici cantitati de furaje ( 1- 4 grame la un tain ) , dar aproape continuu.

  In 24 de ore , iepurele va consuma 70-80 de tainuri , durata fiecarui tain avand cam 1-2 minute.

Ritmicitatea ingerarii nutreturilor in aparatul digestiv va asigura iepurelui un bun tranzit gastrointestinal si o digestie normala.

Atentie : Un interval mai mare de 7-8 ore intre tainuri va produce iepurelui deranjamente gastrointestinale.

Tocmai de aceea este foarte important ca urechiatii sa aiba in permanenta la dispozitie furaje de buna calitate , in caz contrar vor aparea mortalitati mari .

Cecotrofia

( sau reingestia crotinelor )

  La neamul iepuresc , datorita constructiei tubului digestiv, cecotrofia constituie un act fiziologic normal si absolut  necesar.

 La animalele rumegatoarele (ex: vaca,oaia ) actiunea microorganismelor asupra hranei ingerate are loc in prima parte a aparatului digestiv (stomac si intestin subtire) iar substantele cu valoare nutritiva sunt repede absorbite in organism datorita suprafetei mari de digestie.

La iepure (rozator) microorganismele intalnesc hrana abia in partea finala a aparatului digestiv , adica in cecum .

La specia umana, apendicele vermiform (care ne creeaza uneori probleme medicale) este o reminescenta a cecumului.

La iepure cecumul este un organ care are un rol foarte important in digestie.

 Hrana stationeaza aici aproximativ sase ore, timp in care microflora bacteriana actioneaza asupra bolului alimentar , rezultand elemente nutritive importante.

De aceste elemente nutritive, iepurele va beneficia numai reingerand (mancand) propriile sale excremente sub forma de crotine moi.

Cecotrofia debuteaza la puii de iepure cam pe la varsta de 3 saptamani , adica in perioada cand incep sa consume furaje celulozice (iarba uscata,etc).

DECICE FEL DE HRANA VOM OFERI IEPURILOR ?

In cadrul sistemului familial de crestere a iepurilor (in gospodarie) , vom folosi pentru furajere fan si graunte de cereale.

Acestea le vom pune la dispozitia urechiatilor , fie ca atare (asa cum sunt),fie prelucrate prin procedee mecanice simple (macinare, tocare, zdrobire,etc).

Hranirea cu nutreturi din gospodarie se completeaza in cazul sistemului semiintensiv de crestere cu supliment furajer concentrat.

In urma acestui sistem de hranire , iepurele se va ingrasa cu aproximativ 25 de grame pe zi

Furajele vor fi oferite in hranitori speciale (jgheaburi pentru nutreturi) , altfel iepurii vor face risipa de hrana , imprastiind furajele pe podea si calcandu-le, ceea ce le va face improprii consumului.

NUTRETURI FOLOSITE

Furajele verzi

Sunt ierburi provenite de pe pajisti de buna calitate , amestecate cu lucerna si trifoi si  pot reprezenta cam 50 - 100 % din hrana iepurilor .

Furajele verzi nu se ofera proaspete, ci la o zi dupa ce au fost cosite ( acestea nu vor fi lasate la uscat la soare ci la umbra ).

In nici un caz insa , nu vom oferi ca hrana iepurilor furaje verzi , daca :

• sunt ude cu roua ;
• sunt prafuite ;
• sunt impurificate cu pamant ;
• contin plante posibil toxice

De asemenea , nu vom recolta niciodata furaje verzi de pe terenuri fertilizate excesiv cu ingrasaminte azotate sau de pe terenuri unde s-a efectuat tratamente cu substante chimice (ex. pesticide ).

ALIMENTATIA IEPURILOR DE CASA (2)

Fanurile de lucerna, trifoi si graminee

Acestea sunt destul de bogate in substante nutritive si au calitatea de a asigura volum mare ratiei si suficienta celuloza pentru desfasurarea normala a digestiei.

Este preferabil sa utilizam mai mult fanul de trifoi , deoarece in cazul celui de lucerna iepurii au tendinta de a consuma doar frunzele, provocand o mare risipa.

Pentru iepurii adulti si chiar pentru tineret, fanurile pot constitui singura sursa de hrana pentru toata durata sezonului rece.

  In afara acestei perioade, fanurile pot avea o pondere in ratia zilnica de 40 - 50 %. 

Furajele grosiere

Furajele grosiere , paiele, vor fi introduse in hrana iepurilor doar pentru a corecta ingestia de substanta uscata si celuloza ( adica in cazul in care le-am oferit anterior prea multe furaje suculente cum ar fi ,de ex. sfecla furajera).

Paiele au un efect favorabil asupra starii de sanatate a efectivelor de iepuri in randul carora exista cazuri de enterita (diaree).

Tocmai de aceea administrarea furajelor de acest tip trebuie sa fie o masura de prevedere (de igiena alimentara) si nu doar un mod de a combate o boala digestiva aparuta deja.

Morcovul

Reprezinta nutretul preferat al iepurilor, datorita gustului sau placut si dulce.

Sfecla furajera

Poate fi administrata in cantitati moderate.

Frunzele de sfecla furajera vor fi administrate iepurilor in cantitati foarte mici , intrucat contin oxalati (substante ce provoaca diaree si intoxicatii).

Grauntele de cereale

Grauntele (ovaz, grau, orz, secara, porumb ) se pot administra intregi sau macinate. 

In cazul macinarii utilizarea lor digestiva va creste.

 Tarata (care este un produs secundar al macinarii grauntelor) poate fi folosita numai in cantitati mici , deoarece are efect laxativ.

Boabele de soia si mazare

Pot fi utilizate doar in cazul iepurilor adulti (maxim 20 %) din portia zilnica.

 Pot fi oferite ca atare sau dupa tratarea lor termica (fierbere).

HRANIREA  IEPURILOR  IN

CRESCATORIILE  INTENSIVE

In cadrul fermelor specializate in cunicultura , exista cerinta intensificarii proceselor de crestere.

In ferme vor fi utilizate tehnologii de preparare a furajelor care sa permita o productivitate ridicata.

Cel mai performant sistem de preparare din acest punct de vedere este granularea ( este vorba de compactarea mecanica a sortimentelor furajere maruntite ).

Prin granulare se obtin cateva avantaje majore :

•  timpul de conservare a furajelor creste;
• temperatura din timpul compactarii imbunatateste starea sanitara a furajelor;
• creste digestibilitatea si randamentul de valorificare al hranei;
• se evita consumul preferential al furajelor (iepurii nu mai pot alege);
• se previne aparitia unor afectiuni a cailor respiratorii .

Iepurii tineri hraniti astfel realizeaza 1 kg de spor in greutate pentru fiecare 2,5 - 3,5 kg de nutret granulat.