Copita si ongloanele

            COPITA– prezenta la mamiferele care fac sprijinul pe sol printr-un singur deget la fiecare membru, copita reprezinta regiunea apexiala a degetului, invelita intr-o formatiune cornoasa. Indeplineste functii de protectie, de amprtizare si de organ tactil.

            In alcatuirea regiunii copitei intra formatiuni osoase, articulare si tendinoase, invelite de un tegument modificat ce produce cutia de corn. Tegumentul regiunii apexiale este format din subcutis (hipoderm), derm si epiderm.

            Hipodermul redus cantitativ si format din t. conjunctiv lax, este prezent numai in zonele in care dermul nu ajunge in contact direct cu baza anatomica.

            Dermul prezinta trei straturi:

a)un strat periostal, rezultat din fuzionarea periostului cu stratul profund al dermului, cuprinde t. conjunctiv dens, fibros, sarac in celule;

b) un strat reticulat, format din t. conjunctiv dens, fibros, bogat vascularizat, cu numeroase fibre elastice si nervoase;

c) un strat papilar, bogat in celule, fibre conjunctive, terminatii nervoase si numerosi corpusculi senzitivi (Pacini, Krause).

            Impreuna cu o parte din straturile epidermului (stratul generator si primele randuri de celule din stratul spinos), dermul formeaza o componenta macroscopica, denumita membr. cheratogena, ce produce cutia de corn a copitei. Membrana cheratogena se sistematizeaza intr-o portiune parietala (in apropierea osului), ce genereaza peretele cutiei de corn, si o portiune soleara, ce produce cornul din care sunt formate talpa si furcuta. Pe o membrana cheratogena exista aproximativ 500-600 lamele primare orientate vertical. Totalitatea papilelor dermice lamelare formeaza tesutul podofilos al copitei, in timp ce papilele dermice filiforme de pe portiunea soleara formeaza t. velutos sau catifelat al copitei. Ambele tesuturi sunt puternic vascularizate si extrem de sensibile, fiind prevazute cu numerosi corpusculi senzitivi (Pacini si Krause). O serie de gl. merocrine modificate se gasesc in dermul care acopera furcuța.

            Epidermul regiunii copitei sufera puternice modificari fata de epidermul tegumentar, participand la structurarea cutiei de corn. Cutia de corn prezinta o portiune parietala, care se prelungeste caudal cu barele, si o portiune soleara, care cuprinde talpa propriu-zisa si furcutza. Peretele cutiei de corn este format din 3 straturi: extern, mijlociu si intern. Tesutul epidermic din stratul intern formeaza aproximativ 600 lamele primare, cornificate, orientate vertical, desprinse de pe fata interna a stratului mijlociu si angrenate cu lamelele podofilului. De pe fiecare lama primara se desprind perpendicular  sau oblic, 100-200 de lame secundare.

            ONGLOANELE – prezente la rumegatoare si suine, ongloanele au o histostructura asemanatoare cu a copitei. Stratul lamelar intern cuprinde numai lamele primare inalte, dar scurte, lipsite de lamele secundare, ceea ce face ca atasarea cutiei de corn sa fie mai slaba.

            La niv. fetei soleare, talpa este redusa in suprafata, dar structurata ca si la cabaline. Lipseste furctza, iar un calcai proeminent si intins ocupa o parte a fetei soleare, fiind acoperit de un corn moale, subtire, putin rezistent.

            Ongloanele secundare, prezente la rumegatoare si suine, reprezinta vestigii digitale, acoperite cu material cornos si derm, cu aceeasi histostructura ca si ongloanele principale.