Strategii de promovare si eficientizare a produsului turistic judetul brasov

STRATEGII DE PROMOVARE SI EFICIENTIZARE A PRODUSULUI TURISTIC JUDETUL BRASOV

1 Indicatori de evaluare a turismului

In anul 2006 Directia Judeteana de Statistica a inregistrat un numar de aproximativ 480.000 de turisti in judetul Brasov. Dintre acestia 17% au fost straini. Numarul turistilor este insa mai mare, cel inregistrat oficial neincluzand persoanele cazate in unitatile neinregistrate, precum si in unitati cu o capacitate de cazare mai mica de 5 camere. Innoptarile turistilor straini in judet inregistreaza o scadere incepand cu anul 2004, ajungand la 199.000 in 2006.

Capacitatea si activitatea de cazare turistica, in perioada 2002-2006

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Brasov

Parcul National Piatra Craiului primeste aproximativ 100.000 de turisti anual, majoritatea venind pentru vizite de o zi, drumetii si picnic. Mai mult, datorita gradului ridicat de dezvoltare activitatilor de schi, judetul Brasov ocupa primul loc pe tara la aceasta nisa turistica.

Operatorii de turism reprezinta un element important pentru dezvoltarea unei destinatii turistice precum Judetul Brasov. Exista aproximativ 80 de agentii de turism in Brasov iar cativa dintre marii operatori deservesc piata nationala si internationala de transport de persoane. Totusi, durata sederii pe teritoriul judetului este scurta, deoarece clientii acestor operatori opteaza pentru circuite nationale. Alaturi de acesti operatori, mai multe asociatii activeaza pentru

promovarea judetului ca destinatie turistica si pentru dezvoltarea unui turism durabil in zona.

Serviciile de informare turistica sunt slab organizate, atat la nivelul oraselor, cat si la nivelul intregului judet. Desi exista o retea de informare turistica la nivelul judetului, in curs de organizare prin Asociatia pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului Brasov (APDT), cuprinzand 7 centre (Brasov, Predeal, Rasnov, Fagaras, Prejmer, Bran, Zarnesti), acestea nu raspund inca in mod adecvat nevoilor diverse ale turistilor.

Exista, de asemenea, programe de instruire pentru turism disponibile la Bran si Brasov. Totusi, acestea nu sunt actualizate si nu acopera suficient o serie de activitati turistice precum planificarea, marketingul si managementul, serviciile de ghizi si ghizi pentru circuitele in natura.

2 Analiza SWOT a produsului turistic

diversitatea potentialului turistic natural, a reliefului, florei si faunei

existenta unui patrimoniu cultural-istoric bogat (monumente istorice si de arta medievala, traditii si obiceiuri ale diferitelor nationalitati,

structuri satesti istorice bine pastrate, urme vestigii din istoria Transilvaniei: cetati, biserici, muzee)

traditia judetului in domeniul turistic

capacitate mare de cazare in diverse structuri

de primire a turistilor, inclusiv pensiuni rurale

capacitatea de cazare poate fi utilizata pe tot parcursul anului

domeniul schiabil relativ bine dezvoltat

ponderea mare a turistilor straini din totalul turistilor care viziteaza anual judetul

oferta universitara bine dezvoltata in domeniile management-turism-servicii

infrastructura de transport inadecvata(drumuri nemodernizate, lipsa aeroportului, lipsa autostrazii)

gradul de ocupare scazut in sezonul estival si extrasezon

starea de conservare in continua degradare a unor obiective protejate (in special a bisericilor taranesti de la Drauseni, Bunesti, Homorod, Merchiasa)

numarul redus al programelor de instruire pentru turism si neadaptarea celor existente la nisele de piata

lipsa studiilor de marketing specifice zonelor turistice din judet, necesare promovarii unor

pachete turistice

controlul calitatii serviciilor de turism nu acopera totalitatea unitatilor turistice

nerespectarea normelor de constructie in unele zone turistice, in special in perimetrul

parcurilor si ariilor protejate

in unele zone, in special cea nordica, serviciile de alimentatie publica sunt slab dezvoltate

inexistenta serviciilor de pompieri, ambulanta, asigurare, service, ghizi etc. in multe din zonele judetului

Oportunitati

dezvoltarea unor servicii care sa asigure o crestere a calitatii activitatilor din turism

accesarea de fonduri interne si externe pentrun reabiltarea monumentelor si ansamblurilor

istorice si de arhitectura din judet, precum si pentru cresterea capacitatii de cazare si diversificarea serviciilor

dezvoltarea evenimentelor si a festivalurilor

ESEU: Directii ale educarii inteligentei emotionale ESEU: Exercitii corecte biceps (cu imagini) - bicepsul puternic

dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, agroturism, sporturi montane etc.

largirea bazelor de agrement

dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului spre

zonele turistice

extinderea si imbunatatirea retelei de informare turistica astfel incat sa raspunda nevoilor turistilor

atragerea operatorilor de turism din judetul Brasov la targurile nationale si internationale

mai mare implicare a administratiilor locale in promovarea activitatilor turistice.

Riscuri

supraaglomerarea zonelor turistice prin constructii fara autorizatii sau care nu respecta mediul inconjurator

concurenta internationala, precum si cea din partea judetelor inconjuratoare

promovarea unor servicii de turism

neadecvate si slabe din punct de vedere calitativ

incalzirea climatica risca sa efectezen derularea activitatilor turistice de iarna

lipsa interventiei urgente poate duce la degradarea iremediabila a unor monumente istorice

diminuarea valorii istorice, arhitecturale si ambientale a obiectivelor protejate prin

folosirea unor materiale necorespunzatoare in momentul reabilitarii lor

tendinta ca falsul istoric si kitsch-ul sa ia locul valorilor autentice.

3 STRATEGII DE DEZVOLTARE A ACTIVITATII TURISTICE

Obiectiv general: Cresterea competitivitatii ca locatie turistica a Zonei Metropolitane Brasov prin imbunatatirea calitatii serviciilor si a valorificarea patrimoniului natural si cultural pentru a corespunde asteptarilor locuitorilor, turistilor (vizitatorilor), oamenilor de afaceri si fara sa afecteze mediul inconjurator.

Obiective specifice:

1. Promovarea Zonei Metropolitane Brasov prin turism: crearea unui brand specific Zonei Metropolitane si difuzarea acestuia prin atenta selectionare a instrumentelor adecvate de comunicare.

2. Crearea unui sistem de evaluare a calitatii serviciilor prestate de „ambasadorii” si „mijlocitorii” de servicii turistice.

3. Dezvoltarea produsului turistic cu specific local pentru valorificarea corespunzatoare a potentialului turistic al Zonei Metropolitane.

4. Amenajarea zonei in scopul oferirii unor posibilitati de agrement si relaxare pentru locuitorii Zonei Metropolitane Brasov si pentru turisti.

Crearea unui cadru general unitar si echilibrat de dezvoltare a turismului prin corelarea tuturor initiativelor factorilor de decizie, investitorilor si a celorlalti stakeholderi privind prezentul si viitorul turismului in zona.

6. Crearea unor facilitati de agrement si a unor programe turistice prin corelarea eforturilor de calitate ale tuturor dezvoltatorilor din turism, ale investitorilor publici sau privati de la toate nivelurile pentru diminuarea sezonalitatii in oferta turistica.

7. Definirea si dezvoltarea unor forme de turism alternative care vin in intampinarea cererilor specifice ale consumatorilor produsului turistic, putin practicate in Zona Metropolitana.

8. Dezvoltarea si modernizarea infrastucturii pentru turism in concordanta cu obiectivele de dezvoltare, reglementarile si necesitatile altor domenii – mediu, amenajarea teritoriului, social-cultural, infrastructura.

9. Dezvoltarea sistemului de formare profesionala in turism prin diversificarea si integrarea ofertei educationale la nivel mediu si superior

Circuit Turistic : TG JIU- Rm. Valcea- Sibiu-– Sambata – Fagaras – Brasov – Feldioara – Hoghiz – Rupea –BRASOV(retur pe ruta Brasov-Sibiu-Rm.Valcea- TG.JIu)

Durata traseu: 3 zile

Lungimea Traseului : 700 km

Ziua 1

-plecare la ora 07.30 din fata Hotelului Europa

-pornim pe DN 67 -Baile Govora Baile Olanesti Horezu Malaia Pascoaia Ramnicu Valcea Voineasa

-drumul ceramicii romanesti incepe la Horezu,oprire la COMPLEXUL MUZEAL MALDARESTI, situat la 3 km de Horezu, reuneste culele Greceanu, Duca, precum si casa memoriala I.G. Duca.

-oprire pentru a vizita Casa Memoriala Anton Pann Complexul Muzeistic Gheorghe Magheru Muzeul de Arta din Rm. Valcea

-oprire Voineasa , unde Timpul are in SATUL DE VACANTA FRATII JDERI un alt sens decat cel pe care il aflati uitandu-va la ceas.
Decorul natural, de o frumusete salbatica, va taie pur si simplu respiratia: cascade galagioase, prapastii, paduri verzi, coline suspendate.
Aventurile, care asteapta turistii cu bratele deschise, se desfasoara pe alte coordonate la FRATII JDERI. Relaxarea activa e acasa, aici.

ACCES
Cabana Fratii Jderi este situata langa satul Pascoaia, accesul din soseaua catre statiunea VOINEASA, pe valea raului LOTRU, la circa 42 km de Rm. Valcea si circa 80 km de Sibiu, la 8 km de orasul Brezoi.
-cazare la Cabana fratii Jderii
POSIBILITATI DE CAZARE SI MASA
- vila cu 10 locuri, 4 camere, 5 paturi Kingsize;
- bungalow cu baie, dormitor, bucatarie, terasa (2 locuri);
- bungalow cu baie si dormitor (2 locuri);
- incalzire centrala, bucatarii complet dotate, semineu, circuit cablu TV;
- colibe suspendate (2x2 locuri);
- grupuri de maxim 18 persoane, cu meniu complet la cerere.

Ziua 2

-plecare ora 08.30 din Voineasa spre Sibiu.

Sibiu-– Sambata – Fagaras – Brasov – Feldioara – Hoghiz – Rupea –BRASOV
----- 80 km ------ 20 km ---- 66 km --- 31 km ------ 25 km ---- 9 km ---- 64 km

Sibiu: Vizitarea centrului istoric al orasului in care se va include si Muzeul Brukenthal si muzeele din cadrul Complexului National Muzeal ”ASTRA” (Muzeul de Etnografie Saseasca ”Emil Sigerus”, Muzeul de Etnografie Universala ”Franz Binder” si Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ”ASTRA”).

Sambata de Sus: Ruinele palatului ridicat de Constantin Brancoveanu intre 1653 – 1678. Castelul a fost construit de catre nepotul Domnitorului , Gr. G. Brancoveanu.
Manastirea Brancoveanu, inbtemeiata in anul 1656 de Preda Brancoveanu in jurul unei biserici de lemn, refacuta in zid in anul 1698 de catre Constantin Brancoveanu. De asemenea se va putea vizita si atelierul de pictura pe sticla (colectia cuprinde un numar de 400-500 de icoane).

Fagaras: Cetatea Fagarasului, ridicata in anul 1310 de Ladislau Apor, avea initial un rol strategic. Transformata intre secolele XV – XVIII in castel in stilul Renasterii transilvanene. Urmand fortificarea castelului in secolul al XVII. Astazi gazduieste Muzeul Tarii Fagarasului cu sectiile de istorie a orasului si a Tarii Fagarasului, de altfel si Biblioteca Municipala.
Sala Dieteo este in urma reamenajarii biserica greco-catolica .

Feldioara: Ruinele cetatii Feldioara construita de cavalerii teutoni in anul 1211, distrusa de Petru Rares in anul 1529. De asemenea de vizitat este si biserica Evanghelica inaltata in secolele XIII – XV in stil romano-gotic, de calugari cistercieni, fortificata in secolele XVI – XVII, contine o colectie valoroasa de icoane, picturi murale, sculpturi si ornamente din secolul al XV-lea .

Hoghiz: Castelul Kalnoky din secolul al XII – lea , monument istoric si de arhitectura, are un parc cu vegetatie luxurianta si stejari seculari. Castelul Haller, din 1553, monument de arhitectura, are de asemenea un parc natural deosebit. Un alt monument de arhitectura este Castelul Valenta, construit in secolul al XVI–lea
De asemenea este de vizitat si biserica Reformata, ridicata in anul 1749 in stil gotic si Renastere ardeleana.

Rupea: Ruinele cetatii Rupea, ridicata in secolele XII – XVII, avariata partial in anul 1790; Biserica evanghelica constructie din secolul XIV – lea in stilul gotic, modoficata ulterior. Prezinta fragmente de pictura originala, orga in ”cuib de randunica” din anul 1726, strane de lemn din anul 1609, decorate cu siglele breslelor si o colectie de covoare din Asia Mica.

Ziua 3:
Brasov – Rasnov – Bran – Brasov – Sibiu
------ 15 km ---- 58 km -- 73 km -- 144 km

Brasov: Muzeul de Istorie organizat inca din anul 1969 in ”Casa Sfatului”, edificiul din secolul XIII, modificat ulterior din stilul Renastere in stilul Baroc. Muzeul are colectii de arheologie, istorie feudala, moderna si contemporana ce prezinta dezvoltarea economica si politica a judetului. Muzeul Civilizatiei Urbane in Brasovul medieval amenajat intr-un edificiu din secolele XIII – XIV, prezinta hanuri si targuri vechi, farmacia din 1511, produsele breslelor si costume de epoca.
De asemenea de vizitat este si bastionul Tesatorilor in care se poate vizita Muzeul ”Cetatea Brasovului si fortificatii din Tara Barsei” si bastionul Fierarilor.
La cetatea Brasov constructia a fost demarata din anul 1395 si a durat pana la inceputul secolului XIX , aceasta cetate este cea mai mare si cea mai puternica din Transilvania, actualmente reprezinta un monument istoric si de arhitectura .
Cetatuia este construita intre secolele XV – XVII, in prezent gazduindun restaurant cu specific medieval.
Piata Sfatului, centrul orasului – cetate, are case construite inca din secolul al XIII – lea in stil Renastere, Baroc si Neoclasic. In apropiere strada Sforii – pasaj pietonal medieval, avand latimea de 1,30 m , aceasta face legatura, pe sub cladiri, intre strazile care decurg in paralel.
Biserica Neagra ridicata intre anii 1384 – 1477 in stil Gotic a fost distrusa partial in anul 1689 de un incendiu devastator, refacuta si marita in decursul a urmatorilor 100 de ani. De amintit sunt usile din secolul al XVII – lea decorate in stilul Renasterii, vitralii, sculpturi in piatra exterioare si interioare, mobilier si broderii din secolul XVIII si orga din anul 1839, cu 4000 de tuburi si 73 de registre, printre cele mai mari din Europa.

Rasnov: ruinele cetatii Rasnov, ridicata in secolele XIV – XVII, cu rol strategic intre anii 1335 – 1850, prezinta ziduri interiore fortificate, scoala, capela, adaposturi pentru oameni si provizii, fantana, amenajata ca muzeu incepand cuanul 196
Biserica Evanghelica ridicata in secolele XIII – XV in stil gotic cu bolti incrucisate si stelate si pictura in fresca din 1500.

Bran: Castelul Bran inaltat de brasoveni intre anii 1377 – 1382. Castelul a fost stapanit de catre voievozii Tarii Romanesti intre anii 1395 – 1425 . Castelul a fost renovat si modificat in anul 1920 devenind resedinta regala de vara pana in anul 1947. Castelul prezinta un portal gotic, incaperi boltite, scari tainice sapate in piatra, arcade si o fantana sapata in stanca.
Muzeul de Istorie si Arta Medievala este amenajat din anul 1957 in cadrul castelului si prezinta piese de mobilier in stil Renastere, baroc si rococo, piese orientale, sculpturi de lemni din secolul XV, arme si armuri.

Servicii turistice:
- ghidaj in limba romana, engleza si germana
- transport si cazare
- dejunuri in localitatiile Sibiu, Brasov si Bran
- Taxe de intrare: CNM ”ASTRA”, Muzeul de Istorie Brasov, Muzeul ”Cetatea Brasovului si fortificatii din Tara Barsei”, Muzeul de Etnografie Rupea, Muzeul Tarii Fagarasului si Castelul Bran
- Taxa foto – film

Analiza de pret          

Nr. 75001

1.     Denumirea excursiei: ,, Prin Tara…’’

Perioada 15,16,17 iunie 2007,grup de 10 persoane.

2.                                    Extras din program : Circuit Turistic : TG JIU- Rm. Valcea- Sibiu-– Sambata – Fagaras – Brasov – Feldioara – Hoghiz – Rupea –BRASOV(retur pe ruta Brasov-Sibiu-Rm.Valcea- TG.JIu)

3.                                    Beneficiar………………………………Organizator grup: Enea Andreea, tel……………………………………….

4.                                    Calculatia pretului de vanzare :

Valentin Bodea, Note asupra economiei brasovene din sec. XX

Silviu Pop, Stefan Princz, Brasov, ghid turistic , Ed. Pentru Turism, Bucuresti 1974.

Sextil Puscariu, Brasovul de altadata, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977.

Dorina Negulici, Brasovul - Oras cetate, Brasov, 2000.

Vasile Oltean, Istoricul traditiilor din Scheii Brasovului

Vasile Oltean, Junii brasoveni

Maria Dogaru, Din Heraldica Romaniei. Album, Ed. Jif, Bucuresti 1994.

Dictionar Enciclopedic - vol. I, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1993

Gernot Nüssbaecher, Caietele Corona, Ed. Aldus, Brasov

Pagini Aurii, editia 2005-2006

ADAC - Straßenatlas Ost-Europa, ADAC e.V., München, 1993