Resurse naturale - judetul Brasov

Resurse naturale - judetul Brasov

1. Clima

Judetul Brasov se incadreaza (zonal) in climatul temperat, iar regional la tranzitia dintre climatul continental vest-european, de nuanta oceanica si cel excesiv-continental, din est. Trasaturile generale ale climei zonale, regionale si de sector sunt puternic modificate de conditiile fizico-geografice locale. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6sC, temperatura maxima absoluta fiind de 37sC in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/Km.

2. Vegetatie

La 400-1.000 m altitudine paduri de foioase (stejar, gorun, carpen, fag); la 1.000-1.300 m paduri de amestec (fag, rasinoase); la 1.300-1.800 m paduri de conifere; peste 1.800 m pajisti, tufirisuri, arbusti in etajul subalpin si la peste 2.200 m, in etajul alpin. Multe specii rare si endemice (zona Tampa, Dealul Cetatii).

3. Relief

Relieful judetului Brasov descopera o mare complexitate, existand trei trepte dinstincte,  Brasovul ca oras fiind asezat in mijlocul acestora, o imbinare perfecta intre relief si conditii geografice. Cele trei trepte de relief sunt compuse din:

-Lantul muntilor inalti care trec de 1750m altitudine: si anume M. Fagaras, M. Piatra Craiului, M. Bucegi, M. Postavaru, M. Piatra Mare si M. Ciucas.

-Lantul muntilor scunzi, intre 800 si 1750m: cuprins de muntii Intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani.

-Lantul depresiunilor si a dealurilor, situati intre 450 si 700m

Campiile se desfasoara in cadrul depresiunilor submontane si intramontane in componenta acestora intrand Campia Barsei, ce cuprinde depresiunile Zarnesti - Tohan, Vladeni si culoarul Maierus, urmata de Campia Fagarasului cu depresiunea Homoroadelor si Colinele Tarnavelor.

Sub aspect fizico-geografic, judetul Brasov se afla la jonctiunea a trei mari unitati naturale: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Podisul Transilvaniei, de unde rezulta o pronuntata complexitate si diversitate in trasaturile geologice si geomorfologice, reflectata in clima, ape, soluri, vegetatie si fauna. Granitele dinspre sud ale judetului urmeaza curba celor mai inalti munti din Carpati: Bucegi, Ciucas si Fagaras, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea si Podragul. Relieful coboara gradual spre nord  printr-o arie de dealuri alpine pana la platoul Barsa, ca in cele din urma, dincolo de raul Olt, sa creasca din nou spre marginea de sud a platoului transilvanean.

In total, relieful muntos ocupa circa 40% din suprafata judetului, iar cel depresionar si deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase si sesurile depresionare ale Fagarasului si Brasovului creeaza contraste altimetrice si clinometrice, scotand si mai mult in relief aceste masive, afirmandu-se spectaculos in liniile peisajului geografic. Diferenta maxima de nivel (2144m) se inregistreaza in extremitatea sud-vestica a judetului (2544m in varful Moldoveanu si 400m in talvegul Oltului, la iesirea din judet).

Muntii Fagarasului – atrag atentia prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfica, ce consta dintr-o gama variata de sisturi cristaline. Creasta principala are inaltimi de peste 2000m, cel mai inalt varf de pe aceasta fiind Moldoveanu (2544m).

Muntii Piatra Craiului cei mai grandiosi munti calcarosi din Romania – sunt reprezentati printr-o creasta calcaroasa principala lunga de circa 25km si inalta de peste 2000m. O inseuare la altitudinea de 1600m – Curmatura – separa in creasta principala doua subunitati: Piatra Craiului Mica (1790m), in extremitatea nord-estica, cu aspectul unui platou ingust care cade abrupt asupra golfului depresionar al Zarnestilor; Piatra Craiului Mare, spre SSV, cu creasta ascutita si zimtata, depasind in unele locuri 2200m (La Om 2238m, Varful Zbirii 2231m, s.a.).

Culoarul Bran-Rucar – reprezinta o zona depresionara cuprinsa intre zidul Pietrii Craiului la vest si masivul Leaota la est. Datorita inaltimii mai scazute in raport cu masivele muntoase invecinate a oferit posibilitatea amplasarii unei importante artere de comunicatii rutiere transcarpatice, legand Transilvania de Muntenia.

Masivul Leaota – cu o altitudine maxima de 2134m, alcatuit dintr-o masa complexa de sisturi cristaline, se desfasoara pe o suprafata mai mica in judetul Brasov.

Muntii Bucegi – munti calcarosi cu fundament cristalin, din cel mai inalt varf (Omul, 2505m, situat la limita cu judetul Dambovita), culmile (Scara, Gaura, Ciubotea, Clincea s.a.) coboara, in panta accentuata, atat spre Tara Barsei cat si spre pasul Predeal.

Muntii Barsei – cuprind doua masive de inaltime aproape egala – Postavarul (1799m) si Piatra Mare (1843m) – separate intre ele prin valea adanca a Timisului. In masivul Postavarul pe treapta de 1000m este situata statiunea turistica Poiana Brasov. Spre NNE Postavarul se continua cu muntele calcaros Tampa, care se ridica, cu un abrupt aproape vertical, de 400m, deasupra orasului Brasov. Spre NE Postavarul se prelungeste cu muntii scunzi ai Darstelor (Varna, 1 428m – cel mai inalt).

Muntii Codlei - (cu vf. Magura Codlei) fac tranzitia intre Masivul Fagarasului (sisturi cristaline in partea vestica si centrala) si Muntii Persani (calcare, gresii si marne in est).

Muntii Persani – se incadreaza mai mult de jumatate in judetul Brasov. Situati intre muntii Codlei (inseuarea de la Vladeni) si muntii vulcanici Harghita, sunt formati de asemenea dintr-o diversitate mare de roci (sisturi, calcare, gresii, magmatite mezozoice si lava bazaltica). In partea centrala a acestor munti se afla Padurea de fag a Bogatii care incepand din 1971 a fost declarata rezervatie peisagistica.

Culoarul Comana – se desfasoara pe o lungime de 30km intre muntii Persani si marginea sed-estica a Podisului Tarnavelor. Este drenat de Olt, avand orientare pe directie NE-SV si are o latime de 4-10 km cu lunca si terase larg dezvoltate pe malul stang al Oltului.

Depresiunea Brasovului – inclusiv Tara Barsei - este de origine tectonica formata prin fracturarea si scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpatilor de Curbura, la sfarsitul Pliocenului; apele care au invadat aceasta groapa au format un lac in care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de cateva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Racos, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei pana la inceputul cuaternarului cand apele s-au retras spre acesta din urma; dupa exondare, suprafata depresiunii a fost supusa modelarii geomorfologice de catre agentii externi (eroziune si acumulare torentiala si fluviatila etc.) pana s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale.

In ansamblul ei, depresiunea Tarii Barsei constituie o unitate teritoriala bine individualizata, intens umanizata si urbanizata (aici situandu-se orasele Brasov, Sacele, Codlea si Rasnov). Spre vest, Tara Barsei este incadrata de o rama muntoasa cu altitudine mai joasa (800-1300m) apartinand grupei vestice a Carpatilor de curbura. Ea include muntii Codlei si muntii Persani.

Depresiunea Fagarasului – cunoscuta si ca Tara Oltului din care jumatatea estica se afla in judetul Brasov (iar cea vestica in judetul Sibiu) este o depresiune submontana de origine tectono-erozivo-acumulativa, colmatata cu materiale erodate din munti apropiati, mai intai in apele lacului format aici, apoi – dupa retragerea apelor lacustre, in timpul cuaternarului – in mediu continental. Aria epresionara a fost adancita si extinsa catre nord prin actiunea eroziva a raurilor coborate de pe versantul nordic al muntilor Fagarasului care au fortat albia Oltului sa migreze spre nord in dauna Podisului Tarnavelor.

Podisul Tarnavelor – se afla in parte NV a judetului Brasov avand un relief caracterizat prin dealuri inalte cu o inaltime medie de 600-800m.

Subcarpatii Transilvaniei – se situeaza in extremitatea nordica a judetului avand aspectul unor dealuri inalte cu o inaltime medie de 600-700m.

4. Hidrografie

In alcatuirea resurselor de apa ale judetului Brasov intra pe de o parte apele subterane – freatice si de adancime – pe de alta parte, apele de suprafata, reprezentate de reteaua de rauri care strabate teritoriul judetului si de lacurile naturale si artificiale.

Intreg teritoriul judetului se incadreaza in bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care strabate judetul pe o distanta de apromaximativ 210km de la confluenta cu Raul Negru pana la confluenta cu raul Ucea. Cei mai importanti afluenti ai Oltului din judet sunt: Timis, Ghimba-sel, Barsa, Homorodu Mare si Sercaia. Tabloul apelor de suprafata este completat cu lacurile glaciare din Muntii Fagarasului (Urlea si Podragu) si cu lacurile artificiale.