Oferta de turism din Romania

Oferta de turism din Romania

Studierea ofertei de turism din Romania se imparte in doua grupe. Prima grupa o reprezinta valorile naturale si constructiile, care sunt caracteristicile unor zone. Al doilea grup il reprezinta industria hoteliera, serviciile auxiliare care au legatura cu turismul.

Din punct de vedere turistic Romania are un teritoriu deosebit : arcul Carpatic, care traverseaza tara si malul Marii Negre. Locurile de cazare de pe malul Marii Negre reprezinta 40% din capacitatea de cazare totala a tarii. Aceasta depaseste capacitatile de cazare din Transilvania ( circa 30% din total) si este concentrata pe o zona mult mai redusa.

Primordial pentru turismul romanesc, este considerata oferta Marii Negre, aceasta fiind urmata de cea din Transilvania.

Parerea mea personala este ca oferta din Transilvania include mult mai multe posibilitati si cu timpul va prelua locul Marii Negre. Turismul la mare satisface numai un singur fel de necesitate, asa numitul 'Sun & Sand'. In Transilvania turismul asigura satisfactii mult mai diversificate. Exista turism medical, turism de excursie, turism rural, turism cultural si altele.

Unitatea statului dac este refacuta de regele Decebal (87-106 d. Hr.). Noul stat avea resedinta la Sarmizegetusa. Acesta avea dimensiuni mai mici decat statul lui Burebista, insa este mai bine organizat. Domnia sa reprezinta perioada de apogeu a civilizatiei geto-dacilor, aflata in a doua etapa a epocii fierului. Datorita agravarii pericolului roman, care ajunsese la Dunarea de Jos, Decebal poarta doua razboaie cu romanii condusi de imparatul Traian in anii: 101-102 respectiv 105-106. In urma acestor razboaie, Dacia este cucerita si transformata in provincie romana. Incepe oficial procesul de romanizare al autohtonilor geto-daci.

Romanizarea reprezinta un proces istoric complex prin care civilizatia romana patrunde in toate compartimentele vietii unei provincii incat duce la inlocuirea limbii populatiei supuse cu limba latina. Factorii romanizarii au fost administratia, armata, veteranii, colonistii, urbanizarea, religia, dreptul si invatamantul in limba latina. Impactul asupra autohtonilor, al acestor factori, a fost si asimilarea, in mod constient, a civilizatiei romane. In anul 271, imparatul Aurelian retrage administratia si armata din Dacia. Cea mai mare parte a populatiei romanizate ramane la nord de Dunare. Avem dovezi ale continuitatii populatiei daco-romane la nord de Dunare. Asezari daco-romane nord-dunarene cunosc o locuire neintrerupta. Vechi centre urbane sunt: Sucidava, Dierna, Sarmizegetusa, Napoca, Porolissum. Insa o parte a locuitorilor vechilor orase se retrag spre tinuturile rurale din cauza migratorilor si intemeiaza noi asezari. Dupa retragerea aureliana este refacuta unitatea dacica din stanga Dunarii de Jos.

Romanii sau format pe un teritoriu vast care se intindea la nordul si la sudul Dunarii, ingloband fostele provincii romane Dacia si Moesia. Prima sinteza a fost aceea dintre daci si romani si sta la baza formarii poporului roman. Dupa retragerea aureliana din fosta provincie Dacia ramane o populatie romanizata, latinofona. A doua sinteza se produce la nordul si la sudul Dunarii, in decursul mai multor secole intre populatia daco-romana si populatiile slave venite in sec. VII. Consecintele asezarii slavilor la sud de Dunare sunt importante. Are loc separarea latinitatii din Pen. Balcanica de cea nord-dunareana. La sud de Dunarea majoritatea populatiei romanice este asimilata de slavi. La nord de Dunare, populatia romanica mai numeroasa asimileaza elementele slave. Rezultatul celor doua sinteze a dus la formarea poporului roman, proces incheiat in linii mari la sfarsitul secolului VIII. Tot de la sfarsitul secolului VIII putem vorbi de aparitia limbii romane, fiind o limba romanica sau neolatina.

Invazia slava din secolul al VII-lea va avea si efecte nefaste pentru romani. Intai, va permite grecilor sa includa teritoriile de peste Dunare in Imperiul Romanic Bizantin (prin termenul de romanic se atesta ca Imperiul Roman de Rasarit, cu capitala la Constantinopol, e continuatorul Imperiului Roman distrus de catre barbari). Slavii si bulgarii vor separa astfel pe romanii de la sudul de Haemus (Muntii Balcani), de cei din nord.

In Evul Mediu, populatia de pe teritoriul actual al Romaniei traia in doua formatiuni statele distincte: Tara Romaneasca si Moldova – dar si in Transilvania, Banat, Crisana si Maramures. In secolul al XVIII-lea, primele doua (Moldova 1711, Tara Romaneasca 1716) au fost vasale Imperiului Otoman, dar aveau autonomie interna, perioada cunoscuta ca perioada domnitorilor fanarioti. Transilvania apartinea Ungariei, apoi Imperiului Otoman, apoi Imperiului Austro-Ungar, dar avand de asemenea o autonomie larga.

Statul modern roman a fost creat prin unirea principatelor Moldova si Muntenia, in anul 1859, odata cu alegerea concomitenta ca domnitor in ambele state a lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost obligat sa abdice in anul 1866 de catre o larga coalitie a partidelor vremii, denumita si Monstruoasa Coalitie, din cauza orientarilor politice ale membrilor sai, care au reactionat astfel fata de manifestarile autoritare ale domnitorului. Unirea nu fusese garantata decat pe parcursul domniei lui Cuza, momentul fiind depasit de introducerea unei case domnitoare straine. Romania a devenit independenta in urma participarii la razboiul ruso-turc din 1877-1878, odata cu Serbia.

Tara isi va mari teritoriul ca urmare a celui de-al doilea razboi balcanic, cand in urma pacii de la Bucuresti (1913) se obtine Cadrilaterul si a Primului Razboi Mondial, cand Transilvania, Bucovina si Basarabia sunt obtinute.

Basarabia, Bucovina de nord si Tinutul Herta au fost incorporate Uniunii Sovietice in 1940, recuperate in anul 1941 si apoi din nou incorporate in Uniunea Sovietica in anul 1944, iar astazi se afla in componenta Republicii Moldova si a Ucrainei. In anul 1940, Cadrilaterul a fost restituit Bulgariei.

Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, Romania va deveni o tara comunista sub influenta Uniunii Sovietice – contracarata, dupa cca. 1965, de o varianta autohtona de regim comunist, ocazional, in probleme de politica externa, in opozitie cu URSS. Regimul a ramas indepartat de orice alta tentativa de reforma interna, intorcandu-se la abordari dogmatice autoritare, cu manifestari represive. In decembrie 1989, la capatul unei serii de evenimente sangeroase, edificiul politic comunist s-a prabusit.

Romania si-a imbunatatit relatiile cu Europa, a aderat la NATO in 2004 si a aderat la Uniunea Europeana. Tratatul de aderare al Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana a fost semnat de reprezentantii statelor membre si ai tarilor aderente in Luxemburg, pe 25 aprilie 2005 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007, dupa ratificarea sa de catre cele 25 de state ale Uniunii Europene.

O sa incepem scurta incursiune in istoria Greciei din jurul anului 3000 i. Hr., cand colonistii cu o origine putin cunoscuta s-au instalat in partea continentala a Greciei si pe insule. Cam in aceeasi perioada, in Creta, s-a inaltat civilizatia minoica, o civilizatie prospera, care si-a raspandit influenta in toata zona[6].

Minoicii, despre ale caror ritualuri au ajuns informatii pana la noi prin legendele legate de Tezeu si de lupta sa labirintica cu Minotaurul, au lasat dovada geniului lor arhitectural prin ruinele palatelor din Knossós (Cnossos) sau Festós (Phaistos).

Pana in 1500 i.Hr., civilizatia lor a ajuns la apogeu. Din motive necunoscute, majoritatea centrelor puterii lor au fost distruse de un incendiu, acestea fiind abandonate. Cauzele dezintegrarii civilizatiei minoice raman un mister. Numai Knossósul a continuat sa fie populat atunci cand dominatia cretana a luat sfarsit.

In sec XIII i.Hr., civilizatia miceniana, la fel ca si cea cretana, si-a vazut sfarsitul. Un mit clasic leaga declinul erei miceniene de sosirea triburilor doriene. De fapt nu exista nici o legatura clara intre cele doua evenimente. Invazia doriana coincide cu instaurarea epocii intunecate. Izvoarele istorice din aceasta perioada sunt putine dar e clar ca civilizatia a avut de suferit. Comertul a decazut, iar comunitatile au devenit izolate.

Incepand cu anul 700 i.Hr. au aparut primele orase-stat. Atena, Sparta, Teba si Corint se intrec pentru suprematie. Rivalitatea cea mai acerba era intre Atena pe de o parte si Sparta, care formeaza Liga Peloponeziana cu statele invecinate, pe de alta parte.

In 490 i.Hr. Darius, regele Persiei, incearca sa invadeze Grecia, dar este invis de armata ateniana. In 480 i.Hr. Xerxes, fiul lui Darius ataca. Leonidas regele spartan, este invins la batalia de la Thermoipylae (Termopile). Atena este capturata, dar mai tarziu printr-un atac surpriza, flota greaca scufunda flota persana la Salamina.

Intre anii 431-404 i.Hr. au loc Razboaiele Peloponeziene, avandu-i ca protagonisti pe spartani si pe atenieni. Atena capituleaza, iar Sparta preia controlul asupra celei mai mare parti a Greciei.

In 338 i.Hr., Filip al II-lea al Macedoniei invinge Atena si Teba in lupta de la Cheroneea si uneste toate orasele grecesti, exceptand Sparta.

Filip al II-lea este asasinat in anul 336 i.Hr., locul sau este luat de Alexandru cel Mare, fiul sau. Acesta creeaza un imens imperiu. Acesta va fi divizat in anul 323 i.Hr., la moartea lui Alexandru cel Mare, de catre generali (diahoni). Centrele puterii politice se muta pe rand din Grecia in Orientul Mijlociu, iar apoi in Egipt. In timp ce diahoni se luptau pentru putere, Roma iese in fata ca putere majora.

In anul 146 i.Hr. Grecia devine provincie romana. Grecia a apartinut imperiului roman pana in secolul al III-lea d.Hr cand a inceput invazia hunilor. Invaziile au fost respinse cu succes, dar socul a dus la o pierdere a increderii si la o deteriorare a vietii economice. Imparatul roman Constantin si-a mutat capitala de la Roma la Constantinopol. Crestinismul a devenit religia oficiala a imperiului si asa a inceput tranzitia de la Roma la Bizant.

In secolul al VI-lea Grecia a fost atacata, iar apoi colonizata de triburile slave din nord. Invazia a marcat sfarsitul traditiei clasice din Grecia, distrugand civilizatia urbana si in acelasi timp, cultura romana si greaca. Imperiul a contraatacat, misionarii crestini au convertit paganii slavi din Peloponez, invatandu-i limba greaca. Limba a supravietuit dar nu si cultura urbana[7].

Perioada de glorie a Bizantului a fost foarte scurta: de la mijlocul secolului al IX-lea pana la mijlocul secolului al XI-lea. Prosperitatea sa sub imparatii macedoneni s-a incheiat in anul 1071, cand un nou dusman, triburile turce de nomazi din centrul Asiei, ii invinge armata in batalia de la Manzikert din Anatolia. Amenintarea din vest s-a facut si ea simtita foarte curand. In secolul al XII-kea era posibila o invazie normanda, cand Roger de Sicilia a invadat Grecia, jefuind Teba si Corintul.

Toata acestea erau, insa, doar premizele unui ghinion si mai mare. In anul 1204, Constantinopolul a fost si el jefuit de cruciatii care se indreptau spre Pamantul Sfant, in cea de-a patra cruciada. Imperiul s-a fragmentat si s-au nascut noi state: Epir, Niceea si Trebinzonda. In urmatorii 50 de ani, Bizantul s-a reunit, a recucerit partea terestra cea mai importanta a Greciei si a recapturat Constantinopolul.

Pana in anul 1400, imperiul s-a micsorat, rezumandu-se la Constantinopol, Salonic si Peloponez. In aprilie 1453, Mahomed al II-lea a asediat capitala si a cucerit-o la sfarsitul lunii mai. Opt ani mai tarziu, intreaga tara a fost cucerita.

Sultanul preda administratia civila a Greciei, Bisericii Ortodoxe. Initial, viata religioasa a grecilor este tolerata.. In anii 1600, taxele devin din ce in ce mai mari si nu pot fi platite, miscarea de independenta a grecilor incepe sa se contureze incet-incet. Biserica se afla de partea rebelilor.

In 1821, dupa cateva incercari nereusite, arhiepiscopul Yermanós din Peloponez cheama poporul la o revolutie armata impotriva turcilor. Marile puteri europene intervin in Razboiul Grec pentru Independenta. Asistenta militara a acestora ajuta la alungarea turcilor din Grecia de Sud si Grecia Centrala. Rusia, Franta si Marea Britanie il numesc pe printul Otto al Bavariei drept rege al Greciei in anul 183 In 1863 George I il urmeaza pe Otto care fusese uzurpat.

Izbucnesc razboaiele balcanice in anul 191 Grecia smulge turcilor Macedonia de Sud, Epirul, Creta si insulele din estul Marii Egee

Grecia intra in primul razboi mondial in anul 1917, dupa mici conflicte intre republicani si monarhisti.

Incurajati de Aliati, trupele grecesti incearca sa preia Smyrna de la Turcia in anul 1922 dar esueaza.

In perioada 1941-1944 fortele lui Hitler ocupa Grecia. Grupurile de rezistenta se ascund in munti. Dupa retragerea nemtilor in 1944, Aliatii incearca sa reintroduca democratia.

In anul 1974 Grecia se declara republica

In anul 1993 o fosta componenta a Iugoslaviei se autodenumeste Macodenia spre nemultumirea Greciei. Este recunoscuta de Uniunea Europeana si de ONU drept Republica Macedonia (FYROM). Grecia nu a fost multumita de aceasta recunoastere si impune o blocada economica asupra noi republici, blocada pe care o retrage in anul 1995.

5. Mediul politic

Parlamentul Romaniei este bicameral, fiind alcatuit din Senat, cu 137 de membri, si Camera Deputatilor, cu 314 de membri. Un numar de 18 locuri suplimentare in Camera Deputatilor sunt rezervate reprezentantilor minoritatilor nationale. Diferenta numarului de membri se datoreaza normei de reprezentare diferite de la o Camera la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar cea pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori. Are rol legislativ, discutand si votand legile ordinare si organice, atat in comisiile de specialitate cat si in plen. Membrii parlamentului sunt alesi prin vot pe lista, universal, direct si secret. Sistemul electoral este unul proportional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depasit pragul electoral de 5% din totalul sufragiilor exprimate, in baza unui algoritm). Alegerile se tin o data la patru ani, ultimele avand loc la 28 noiembrie 2004[8]

Presedintele Romaniei este ales prin vot direct o data la cinci ani, printr-un sistem majoritar, in care castigator este declarat cel care acumuleaza, la primul tur de scrutin, 50%+1 din voturile alegatorilor inscrisi in listele electorale. Daca acest procent nu se atinge, are loc un al doilea tur de scrutin, la care participa primii doi candidati, fiind declarat castigator candidatul care intruneste cel mai mare numar de voturi. Pana la revizuirea Constitutiei in 2003, mandatul prezidential era de 4 ani. Presedintele desemneaza un candidat pentru functia de Prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritate absoluta in Parlament ori, daca nu exista o astfel de majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament. La randul sau, Primul ministru isi alege membrii guvernului, guvernul fiind apoi supus aprobarii parlamentului. Guvernul impreuna cu presedintele reprezinta puterea executiva in stat. Ultimele alegeri au avut loc la 28 noiembrie 2004 (primul tur de scrutin), respectiv la 12 decembrie 2004 (al doilea tur de scrutin). Romania este reprezentata in cadrul Uniunii Europene de 34 europarlamentari. Romania este membra a Organizatiei Natiunilor Unite din data de 14 decembrie 1955, NATO din 2004, si a Uniunii Europene(UE), din data de 1 ianuarie 2007

Puterea judecatoreasca este exercitata de Inalta Curte de Casatie si Justitie impreuna cu curtile de apel, tribunalele si judecatoriile.

Constitutia Romaniei, adoptata in 1991 si modificata in 2003, este bazata pe cea din 1923 si pe a celei de-a V-a Republici Franceze.

Statutul politic al Greciei este acela de Republica Parlamentara Prezidentiala. Forma actuala a acestei denumiri a fost pusa in vigoare odata cu referendumul organizat in data de 8 decembrie 1974, prin care 70% din populatie a eliminat statutul de republica monarhica. Constitutia aflata in prezent in vigoare, a fost votata la 11 iunie 1975 si modificata in 1986 si in 2001.

Cea mai inalta autoritate a Republicii Elene este presedintele – al carui camp de activitate caracterizeaza statutul de Republica Prezidentiala – si raspunde in fata Parlamentului Grec, in cadrul unui mandat de 5 ani. Actualul presedinte al Republici

In structura turismului romanesc o cota importanta este reprezentata de turistii autohtoni. Ei reprezinta marea majoritate a turistilor de la malul Marii Negre. Un factor important este concurenta dinspre litoralul croat, grec, italian si mai nou cel turc si bulgaresc care in ultima perioada reprezinta alegeri mai avantajoase din multe puncte de vedere.

Multitudinea ofertei turistice din Transilvania este considerata unicat pe plan european mai ales daca ne gandim la dotarile culturale si naturale ca si Lacul Ursu si statiunea Sovata.

Investitiile din ultima perioada din statiunile din Transilvania vor crea posibilitatea satisfacerii nevoilor turistilor cu un venit mai ridicat, atat autohtoni cat si straini, aducand venituri ridicate care vor duce la cresteri cu care Marea Neagra nu poate concura.