Localizarea si caracterizarea zonei judetului Brasov

Localizarea si caracterizarea zonei judetului Brasov

1. Asezare geografica, suprafata, populatie

Judetul            Brasov este situat in partea centrala a Romaniei, in zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, la imbinarea a doua mari lanturi muntoase: Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali, invecinandu-se cu judetele: Arges, Dambovita, Prahova, Buzau, Covasna, Harghita, Sibiu si Mures. Din punct de vedere fizico-geografic ocupa cea mai mare parte a depresiunilor Brasov si Fagaras. Suprafata judetului este de 5.363 km , cu o densitate a populatiei de 111 loc./km², peste media pe tara de 90 loc./km², ocupand astfel pozitia a saptea pe tara la acest indicator. El cuprinde 4 municipii, 6 orase, 48 de comune si 150 de sate.

Populatia inregistrata la 1 iulie 2006, a fost de aproape 596.000 de locuitori, dintre care 75 % este stabilita in mediul urban si 25 % in mediul rural. 63 % din populatia urbana este concentrata in municipiul Brasov, unde locuiesc 281.375 de persoane, adica 47 % din populatia totala a judetului.

2. Economie, industrie, agricultura

La nivelul judetului se disting trei zone, fiecare avand un profil agricol particular. In zona Brasov predomina terenurile arabile, pasunile si fanetele. Acelasi profil caracterizeaza si zona Fagaras, aceasta deosebindu-se insa prin existenta livezilor. Particularitatea zonei Rupea este data de suprafata intinsa ocupata de pasuni, precum si de potentialul oferit de existenta viilor si a hameistilor.

Cai de acces

Rutier Bucuresti - Brasov E 60 180 km; Oradea - Brasov E 60 410 km ;Timisoara - Brasov E 70/E 68 470 km;Giurgiu - Brasov E 70/E 60 220 km;Constanta - Brasov E 87/E 60 400 km; Suceava - Brasov E 85/E 574 350 km.

Tren gara Brasov. Brasovul este conectat prin mai multe trenuri zilnice cu principalele orase din tara si din Europa.

Aeroport Bucuresti 150 km.

Brasovul este si un important nod feroviar, detinand cea mai mare densitate de cai ferate din Regiunea de dezvoltare Centru (62 km/1000 km² fata de 43 km/1000 km²). Aici se intersecteaza toate caile de comunicatie prin care se realizeaza legatura intre regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est. Asadar, pozitionarea geografica a judetului Brasov, in centrul tarii, favorizeaza dezvoltarea turismului sub forme diverse. Infrastructura feroviara si rutiera buna care asigura legatura cu capitala tarii, dar si cu Europa occidentala, face ca aici sa ajunga anual mai mult de 400.000 de vizitatori.

3. Prezentarea potentialului turistic al zonei

Putine judete ale Romaniei au o imbinare atat de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic. Datorita potentialului geografic turistii veniti in judetul Brasov pot practica activitati sportive atat vara cat si iarna. Astfel, doua statiuni turistice importante (Poiana Brasov, Predeal) ofera turistilor o gama larga de sporturi practicabile iarna sau vara. Dintre acestea putem mentiona ski-ul, snowboard-ul, inotul, tenis de camp, alpinism etc. Poiana Brasov, situata la poalele versantului de nord al Postavarului, detine cea mai densa si mai moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la primul hotel modern construit (Hotelul Sporturilor) la noile hoteluri de doua si trei stele, cu piscina, sali de spectacole si conferinte, debarcader, centru de echitatie, baze sportive si stana turistica. Doua linii de telecabina si una de telegondola asigura accesul turistilor - si iarna al schiorilor - spre culmile Postavarului, la care se adauga, sezonier, mai multe linii de teleschi.

Masivul invecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Sapte Scari, Tamina si Pestera de Gheata, dispune numai  de cabane periferice: Dambu Morii, Susai si Campingul Dirste. Versantul nordic al Bucegilor prezinta cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judetului Brasov: spectaculoasele vai glaciare: Gaura, Malaiesti, Tiganesti, Clincea, turnurile varfului, Scara si Brana Caprelor. Singura Cabana care sta la dispozitia turistilor este Diham, la care se adauga refugiile Scara, Malaiesti si cateva case de vanatoare. Intre Muntii Bucegi si Postavaru se afla platforma Predealului, cu orasul statiune turistica situat la cea mai mare altitudine din tara (1038 m) si numeroase hoteluri sau pensiuni turistice, partiile de schi de la Clabucet si cabanele Trei Brazi, Poiana Secuilor, Clabucet si Garbova - in muntii din apropiere.    

In ansamblul miscarii turistice din Romania, judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta), constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrand totodata o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebita a activitatii turistice a fost determinata aici de numerosi factori. Este vorba in primul rand de potentialul turistic natural, de o spectaculozitate si diversitate, precum si de patrimoniul cultural-istoric , alcatuit din obiective variate ce au si o certa valoare turistica. Un alt factor l-a constituit faptul ca judetul Brasov se inscrie intr-un vast teritoriu de interes turistic in imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucar, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecvente statiuni balneo-climaterice (Covasna, Tusnad, Malnas, etc).

Judetul Brasov concentreaza in limitele sale munti impunatori, plante si animale ocrotite, rezervatii naturale de arbori si pajisti, chei, statiuni balneo-climaterice, conditii pentru practicare sporturilor de iarna, etc. Raurile, lacurile, mlastinile imbogatesc atractia turistica a cadrului natural, diversificand oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetatie specifica, interes cinegetic). Masivele impadurite (Fagaras, Piatra Craiului, Postavarul, Piatra Mare), vaile (Timis, Tarlung, Olt) absorb si ele un flux turistic important.

Renumit prin posibilitatile sale de turism in toate anotimpurile, judetul Brasov dispunea in anul 2007 de 471 unitati de cazare turistica din care 54 hoteluri, 9 moteluri, 42 vile, 13 cabane, 137 pensiuni turistice urbane, 200 pensiuni turistice rurale. Capacitatea de cazare turistica era de 12.634 locuri, numarul de turisti cazati in anul 2007 fiind de 556.816 persoane (349.712  in hoteluri, 28.770 in moteluri, 37.962  in vile, 13.135  in cabane, 81.325  in pensiuni turistice urbane si 37.225 in pensiuni turistice rurale). In anul 2007 indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune a fost de 25,32% .

Poiana Brasov - statiune de odihna si tratament cu sezon permanent - este situata la poalele versantului de nord al muntilor Postavarul si la 12 km sud-vest de municipiul Brasov. Detine ce-a mai densa si moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri cu piscina, sali de spectacole si conferinte,  centru de echitatie, baze sportive si stana turistica. Doua linii de telecabina si una de telegondola asigura accesul turistilor si iarna, al schiorilor spre culmile Postavarului la care se adauga sezonier mai multe linii de teleski.

Clima montana tonifianta, cu o temperatura medie anuala de 5°C (media temperaturii in iulie este de 14,5°C; media temperaturii in ianuarie este de -5°C), iar precipitatiile depasesc 900mm anual (frecventa averselor este mare). Stratul de zapada dureaza cca 120 de zile pe an. Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf si particule care provoaca alergii, presiunea atmosferica relativ scazuta si ionizarea intensa, sunt factorii naturali care recomanda statiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator . Poiana Brasov este cea mai renumita statiune pentru sporturile de iarna din Romania si totodata un important centru turistic international. Ea dispune de 12 partii de schi, cu grade diferite de dificultate (o partie olimpica, trei partii pentru coborare si slalom urias, o partie pentru slalom special, doua trambuline etc.), terenuri de sport (pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, bazine acoperite, saune, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc. Cazarea este asigurata in buna parte in hoteluri de lux sau de categoria A, in vile sau cabane.

Plecand din statiunea Poiana Brasov se poate ajunge la cabanele de pe Postavarul si Cristianu Mare,  precum si la cetatea taraneasca a Rasnovului, aflata la 14km distanta.

Masivul invecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Sapte Scari, Tamina si cu Pestera de Ghiata, dispune numai de cabane periferice: Dambul Morii, Susai si campingul Darste. Versantul nordic al Bucegilor prezinta cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judetului Brasov: vaile glaciare Gaura, Malaiesti, Tiganesti, Clincea, turnurile varfului Scara si Brana Caprelor. Singura cabana care sta la dispozitia turistilor este Dihamul, la care se adauga refugiile Scara, Malaiesti si cateva case de vanatoare.

In muntii Bucegi si Postavarul se afla platforma Predealului, cu orasul statiune turistica – Predeal - situat la cea mai mare altitudine din tara (1038m). Temperatura medie este de 14sC in timpul verii si -5sC pe timpul iernii. Furtunile de zapada sunt o raritate in aceste locuri dar stratul de zapada poate atinge cativa metri si poate dura mai mult de 100 zile, ceea ce este ideal pentru sporturile de iarna. Muntii Piatra Craiului sunt unici in Carpatii romanesti prin relieful impunator al crestei calcaroase, crenelate si abrupte, dar si prin speciile rare de vegetatie si fauna. Turistii se pot adaposti la cabanele Plaiul Foii, Curmatura, Gura Raului sau refugiile din Varful Ascutit si Grind. Aici se afla cea mai recenta rezervatie naturala cu un puternic potential investitional. Culoarul Branului, cu satele risipite si peisajele pitoresti beneficiaza de cea mai difersificata oferta a turismului rural din Romania, atat in Bran cat si la Moeciu, Simon, Pestera, Magura sau Sirnea.

Muntii Ciucas, cu spectaculosul lor relief ruiniform (“Tigaile”, “Babele la sfat”, “Sfinxul din Ciucas”) sunt mai putin frecventati de turisti si au in judetul nostru doar baza turistica de la Baba Runca. Muntii Persani, mult mai scunzi, cuprind frumosul defileu al Oltului de la Racos unde sunt coloanele de bazalt. Ei pastreaza un vechi edificiu vulcanic, dar si Padurea Bogatii.

Putine judete ale Romaniei au o imbinare atat de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic.