Directii strategice de dezvoltare si perfectionare a activitatii turistice

DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE SI PERFECTIONARE A ACTIVITATII TURISTICE

1. Premise

Vatra Dornei prin resursele de apa minerala, factorii naturali de cura, potentialul natural bogat cat si cel antropic, au facut posibila dezvoltarea in timp a turismului in aceasta zona.

Aceasta zona ofera conditii de desfasurare a activitatilor turistice si nu numai. In primul rand existenta apelor minerale, cu proprietati terapeutice, turba, au condus la dezvoltarea unui turism balnear; pozitionarea orasului intr-o zona montana deosebit de frumoasa au facut posibila amenajarea unor partii si astfel dezvoltarea unor activitati de agrement (sparturilor de iarna, a drumurilor).

La toate acestea se adauga si mostenirea etnofolclorica, istoricul acestor meleaguri, traditiile, portul popular, toate acestea oferind multiple posibilitati pentru desfasurarea turismului de agrement.

Nevoia de diversificare si de aparitie a unor noi forme de activitati turistice, poluarea mediului urban, nevoia de liniste, de odihna, au dus la aparitia unei noi activitati, cea de agroturism si turism rural unde cadrul natural favorabil a reprezentat elementul de baza.

Agroturismul in aceasta zona este o activitate noua, ea fiind una complementara nu va inlocui niciodata activitatea de baza, acestea aducand noi locuri de munca, pentru populatia din zona, si a carei pregatire profesionala nu-i avantajeaza in gasirea unui loc de munca.

Chiar daca zona beneficiaza de un potential turistic natural cat si antropic, acest lucru nu este suficient pentru dezvoltarea unei activitati turistice, fiind nevoie de dotari edilitare, infrastructura la un nivel destul de bun, dar si sa ofere oportunitati de afaceri pentru investitorii straini, dar si cei din tara.

In acest sens Primaria municipiului Vatra Dornei in colaborare cu alte institutii au pus bazele unor proiecte ce urmeaza a fi puse in aplicare, acestea urmarind dezvoltarea infrastructurii, amenajarea si reamenajarea unor cladiri si parcuri, cresterea calitatii serviciilor, promovarea zonei si implicit a statiunii, dar si reducerea impactului localnicilor dar si a turistilor asupra mediului.

2. Directii strategice de dezvoltare

Conceptul strategic de dezvoltare, consta in dezvoltarea economica a orasului datorata pozitiei geostrategice a acestuia, cat si capacitatea de a atrage firme (activitati) economice (investitii). In acest sens, trebuie sa se ia in considerare trei directii:

• cresterea gradului de atractivitate a orasului (prin imbunatatirea imaginii, a calitatii vietii);
• facilitati de atragere a firmelor private (prin investitii in infrastructura, oferta de terenuri si cladiri, servicii etc)
• o alta atitudine a populatiei in ceea ce priveste utilizarea resurselor.

Principalele obiective ale dezvoltarii durabile ale municipiului Vatra Dornei contau in:

• dezvoltarea infrastructurii de baza
• protectia mediului
• reducerea saraciei
• dezvoltarea si promovarea turismului
• regenerare urbana

Dezvoltarea infrastructurii de baza consta in reabilitarea si modernizarea sistemului stradal, a construirii de locuinte, reabilitarea sistemului de termoficare a orasului, sprijinirea IMM-urilor pentru dezvoltarea de servicii si activitati productive, dezvoltarea infrastructurii de transport.

Un alt obiectiv strategic il reprezinta cresterea potentialului economic al zonei, prin utilizarea in mod durabil a resurselor naturale din zona Vatra Dornei cat si a valorificarii bunurilor si a serviciilor generate de capitalul natural din zona Vatra Dornei.

Regenerarea urbana este realizata prin reabilitarea cladirilor cu valoare de patrimoniu cat si imbunatatirea conditiilor pentru elevi. Mai exact consolidarea si amenajarea cazinoului balnear si repunerea in circuitul turistic, proiect ce este estimat in jurul valorii de 4,2 milioane E intr-o perioada de 4 ani, construirea unei noi scoli si reabilitarea, amenajarea celor existente.

La vederea elaborarii strategiilor de dezvoltare cat si a directiilor de perfectionare trebuie sa se tina cont de nivelul de saracie si incercarea reducerii acesteia.

In aceste sens exista mai multe puncte de plecare cum ar fi dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala pentru persoanele aflate in dificultate (minori, persoane varstnice, persoane cu handicap), reorientarea profesionala, informarea copiilor si tinerilor si implicarea acestora in problematica localitatii, imbunatatirea serviciilor de asistenta medicala.

La baza indeplinirii acestor obiective, stau o serie de proiecte, realizate prin colaborarea Primariei municipiului Vatra Dornei cu alte institutii judetene (Primaria Suceava, Serviciul de Urbanism si Amenajarea Teritoriului), dar si ONG-uri.

Conform datelor inregistrate in cadrul Agentiei Judetene pentru ocuparea Fortei de Munca, se observa ca rata somajului a cunoscut o valoare maxima in anul 2000 fiind de 9,39% sub nivelul ratei somajului inregistrata in judetul Suceava (12%) si rata somajului pe tara (10,5%). In anul 2001 aceasta a scazut la 4,27 si respectiv 4,54% in anul 2002.

Sursa: Agentia Judeteana pentru ocuparea Fortei de Munca

Conform datelor preluate de la Directia Judeteana de Statistica Suceava, legate de numarul salariatilor pe ultimii 7 ani, se observa faptul ca numarul acestor a scazut de la circa 6.831 de salariati in 1995 la 939 salariati in 2001.

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Suceava

Aceasta evolutie s-ar putea datora si gradului de calificare al resursei umane, daca cei cu studii superioare sunt de cca 480 de persoane, cei cu studii medii si chiar 10 si 8 clase sunt mult mai mari, respectiv 1,053 (cu 10 clase), 2040 (8 clase), 100 de persoane (fara studii).

De aceea ca obiectiv in vederea stabilirii strategiilor ar trebui sa fie calificarea si recalificarea fortei de munca pentru urmatoarele locuri de munca: agenti turism, receptioneri hotel, ospatari – bucatari, constructivi (zidari, dulgheri, fierari etc.).

Pentru indeplinirea obiectivelor nu este necesar doar educarea populatiei, ci si a persoanelor ce lucreaza in administratia publica. In acest sens autoritatea locala s-a preocupat de participarea functionarilor sai la cursuri de pregatire si specializare.

Un proiect aflat in stadiu de evaluare, conceput de municipalitatea orasului Vatra Dornei il reprezinta refacerea si dezvoltarea infrastructurii pentru turism in parcul balnear Vatra Dornei. Este un proiect ambitios si este evaluat in jurul sumei de 899.183 E.

Proiectul are ca scop reabilitarea infrastructurii de acces la obiectivele de interes turistic, o mai mare varietate de servicii turistice, in special al celor de agrement activ (sporturi de iarna), o accesibilitate mai mare pentru turisti la sursele de apa minerala, asigurarea unor zone pentru promenada.

Grupurile tinta sunt formate din turistii statiunii Vatra Dornei (veniti pentru odihna si tratament, cei care practica sporturile de iarna sau alte forme de turism) si populatia rezidenta a municipiului Vatra Dornei cat si a zonei invecinate. Conform studiilor realizate de municipalitate in anul 2003, au fost cca 45.000 de turisti in statiune, numarul populatiei rezidente fiind de 16.465 locuitori.

Terenurile ce vor fi folosite in realizarea constructiilor, se afla in proprietatea Consiliului Local al municipiului Vatra Dornei. Va exista transport pe cablu, instalatii de produs zapada artificiala, patinoar, grup sanitar, patru terenuri de sport si agrement, un lac pentru pescuit si agrement. In acelasi timp se urmareste reabilitarea zonei centrale a statiunii, ecologizarea si ambientarea parcului central.

Rezultatele estimate de catre oficialitati ar fi: cresterea numarului de turisti din statiune in primul an de exploatare fata de anul 2003 precum si cresterea duratei sejurului de la 5 zile la 7 zile. Numarul locurilor de munca create ar creste de la 212 in perioada de implementare la 300 dup implementare, incasarile unitatilor turistice din zona ar creste rezultate in urma diversificarii serviciilor din statiune.

In ceea ce priveste impactul asupra mediului, el va fi eliminat, parcul statiunii va deveni o zona ecologica, favorabila odihnei si recreerii pentru turisti si nu numai.

In ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii de baza, exista doua proiecte realizate si concepute de consiliul local al municipiului Vatra Dornei: unul intitulat „Constructie drum ocolitor” si altul „Reabilitarea aeroportului Floreni”.

Primul proiect urmareste in urma realizarii lui sa reduca gradul de poluare din centrul orasului, protejarea cladirilor monumente arhitecturale din zona centrala a orasului, fluidizarea circulatiei rutiere.

Reabilitarea aeroportului Floreni este un proiect tehnic, ce urmareste cresterea calitatii vietii, dezvoltarea serviciilor, cresterea numarului de turisti.

Consiliul local al Municipiului Vatra Dornei a mai pus bazele unui proiect de „Consolidare si amenajare a Cazinoului balnear si repunerea in circuitul turistic”. Repunerea in circulatie a cazinoului va duce la crearea unor noi locuri de munca, atragerea unui numar mai mare de turisti prin cresterea activitatii zonei.

Constructia cazinoului este reprezentativa in ansamblul edificiilor statiunii balneo-climaterice Vatra Dornei, cu un evident potential turistic, inclusiv in contextul turismului national si international.

In cadrul acestor lucrari de consolidare, restaurare si punere in valoare a acestui obiectiv, se va acorda o importanta deosebita refunctionalizarii claririi, pentru integrarea acesteia in circuitul economic, de afaceri si turistic caracteristic zonei.

Municipiul Vatra Dornei prezinta atractivitate pentru efectuarea de investitii constituind una din cele mai bune alternative atat pentru investitorii straini cat si pentru cei autohtoni, in domeniul turismului, industriei alimentare, imbutelierea apelor minerale, prelucrarea superioara a lemnului si a industriei usoare.

3. Directii de perfectionare a activitatii turistice

3.1. Protectia mediului natural

Vatra Dornei beneficiaza de un potential turistic natural, bogat in resurse de apa minerala cu proprietati terapeutice, turba si factori naturali de cura, toate acestea ducand la dezvoltarea turismului balnear si nu numai.

Protectia mediului natural se afla printre principalele obiective ale dezvoltarii durabile ale municipiului Vatra Dornei.

Prin aceasta se urmareste:

imbunatatirea calitatii apei;

managementul integrat al deseurilor urbane;

realizarea unor pepiniere de puieti;

reabilitarea parcului municipal.

Avand aceste obiective la baza, Primaria municipiului Vatra Dornei, a conceput o serie de proiecte pentru a putea atinge aceste obiective, cum ar fi: „Managementul integrat al deseurilor in municipiul Vatra Dornei”, „Reabilitarea statiei de tratare a apei si extinderea retelei de alimentare cu apa potabila”, „Retehnologizarea statiei de epurare a apelor uzate precum si reabilitarea si extinderea retelei de canalizare”, „Salvati padurea”, „Reabilitarea Parcului Municipal”, „Reamenajarea si crearea de spatii verzi cu locuri de joaca pentru copii”.

Prin aceste programe si proiecte se urmaresc o serie de aspecte, benefice atat pentru turisti, cat si pentru populatia acestui oras. Astfel se incearca o dezvoltare a unor activitati economice si turistice in zone in care nu exista retea de apa; imbunatatirea calitatii apei potabile, cresterea serviciilor.

In cadrul protectiei mediului natural, un management al deseurilor reprezinta o prioritate, astfel incat este necesara crearea unei strategii de marketing pentru dezvoltarea unui business profitabil pentru deseurile urbane reciclate. Aplicarea acestei strategii poate duce la o crestere a volumului de deseuri reciclate, terenurile unde a functionat vechea rampa de deseuri pot fi folosite in alte scopuri, se creaza oportunitati de crestere a locurilor de munca, va duce la o crestere a credibilitatii in abordarea problemei de dezvoltare durabila si a investitiilor straine.

Primaria urmareste modernizarea si tehnologizarea procesului de colectare, transport si depozitare a deseurilor, toate acestea fiind facute cu surse de la bugetul local pentru achizitionarea unor autocompactoare de gunoi si un numar de 10 europubele, pentru a transporta gunoiul menajer din centrul orasului si zona statiunii.

Calitatea aerului in zona Dornei este ridicata, datorita prezentei in zona a padurilor de conifere (brad, pin, molid, con) prin cetina verde si rasina se realizeaza o oxigenare permanenta a atmosferei.

Calitatea apei din raul Bistrita se integreaza in categoria I de calitate, dar prezinta concentratii mari la unii indicatori metalici (mangan, fier, zinc), datorita exploatarilor miniere din amonte. Raul Dorna se conflueaza cu Bistrita, se incadreaza in categoria I de calitate, imbunatatind calitatea raului Bistrita dupa confluenta si ramanand principala sursa de apa potabila a orasului.

Solurile ce domina in acest aval sunt cele brune si galbui de padure, favorabile padurilor de conifere, fanetelor de buna calitate, pasunilor si plantelor de nutret cultivate.

In sesul Bistritei si al Dornei cat si a principalelor paraie s-au separat soluri aluviale cu diferite grade de evolutie, apoi pe verticala pe formatiunile cristaline s-au dezvoltat soluri brune acide.

3.2. Promovarea ofertei

Municipiul Vatra Dornei s-a dezvoltat in timp datorita turismului. Resursele de apa cu proprietati terapeutice, turba si factorii naturali de cura au dus la dezvoltarea turismului balnear. Conditiile naturale, traditiile istorice si culturale, pitorescul zonei, fondul cinegetic, bogatia si varietatea elementelor de arhitectura, folclorul, ofera multiple posibilitati de desfasurare a activitatilor de turism si agrement.

Primaria municipiului Vatra Dornei a infiintat in anul 2000 Serviciul de Promovare si Dezvoltare a Turismului si Salvamont, in scopul realizarii unei promovari eficiente a intregii statiuni, a tuturor componentelor turistice cat si pentru asigurarea securitatii turistilor pe traseele montane si partiile de schi din Vatra Dornei.

Acest birou, serviciul de promovare are urmatoarele sarcini:

identificarea structurilor de primire turistica ce apartin persoanelor fizice;

crearea unei baze de date care sa cuprinda structurile de primire turistica ce apartin persoanelor fizice din municipiul Vatra Dornei;

verificarea fiecarei locuinte si constatarea conditiilor de confort, igiena si starea de intretinere a cladirii respective;

sa interzica persoanelor particulare de a aborda turistii in spatiile publice (gara, parcare);

sa elibereze avize de functionare pentru detinatorii particulari de spatii pentru inchiriere.

In timpul sejurului se realizeaza sondaje de opinie pentru turisti legate de serviciile asigurate.

In vederea promovarii culturii si artei in Vatra Dornei, primaria municipiului realizeaza actiuni culturale, in colaborare cu institutiile de cultura, respectiv Casa municipala de cultura „Platou Pardian”, Teatrul Popular „Ion Luca”, Biblioteca municipala „G. T. Kirileanu”, Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica si Muzeul Etnografic.

In Vatra Dornei se desfasoara un numar mare de manifestari culturale, nationale si internationale cum ar fi: Serbarile Zapezii, Festivalul National de Datini si obiceiurile de iarna „Porniti Plugul, Feti Frumosi”, Festivalul National al Teatrelor Populare, Festivalul National de Muzica Usoara pentru copii etc.

In cadrul Casei de Cultura activeaza fanfarea municipala, ce are un program special sustinut in zilele de vara in parcul statiunii.

Pentru promovarea si dezvoltarea turismului in Vatra Dornei se are in vedere indeplinirea urmatoarelor obiective:

ESEU: Directii ale educarii inteligentei emotionale ESEU: Exercitii corecte biceps (cu imagini) - bicepsul puternic

refacerea si modernizarea infrastructurii hoteliere din Vatra Dornei;

promovarea prin marketing agresiv a municipiului Vatra Dornei ca furnizor de resurse si servicii turistice;

organizarea turismului de agrement: vanatoare si pescuit;

reamenajarea zonelor de agrement din Vatra Dornei;

marimea si modernizarea domeniului schiabil;

crearea infrastructurii necesare turismului.

In vederea atingerii acestor obiective s-au constituit si realizat o serie de proiecte si anume: cresterea eficientei activitatii Serviciului de Dezvoltare si Promovare a Turismului si Salvamont, cresterea sigurantei turistilor, reducerea factorilor de risc in zona montana, Parcul de distractii „Lunca Dornei”, construirea unui patinoar artificial, Amenajarea partiei de schi Telescaun, Sport extrem la Vatra Dornei.

Pe langa activitatile turistice clasice ce se desfasoara la Vatra Dornei, apar noi elemente de atractie ce duc la dezvoltarea si promovarea unui turism activ si de recreere, practici ce se rezuma la optiunea turistilor, varsta acestora, capacitatea fizica, sanatate, antrenament si cunostintele in domeniu. Aceste practici constau in activitatea de River Rafting pe Valea Bistritei (plecarea facandu-se din centrul statiunii sau din Cheile Zugrenilor in functie de adancimea apei), distanta parcursa fiind de 50 km, grupul fiind de 3-15 persoane, pretul incluzand transport la locul de lansare, barca, vesta de salvare, casca de protectie, ghid insotitor, masa pranz.

Via Ferrata si Tiroliana

Via Ferrata consta in traversarea raului Dorna pe doua cabluri paralele in plan vertical, Tiroliana consta in traversarea raului Dorna cu ajutorul unor scripeti. Atelierele de la Via Ferrata si Tiroliana sunt montate in centrul statiunii Vatra Dornei.

Escalada si Tehnici Alpine constau in ascensiunea unei stanci, utilizand tehnici specifice alpinismului, Climb Hobby aflata in statiune, o stanca alpina, Dorna ofera posibilitati pentru doritorii de initiere in alpinism (escalada, coborare pe funicular).

In perioada 1990–1997 turismul dornean a avut un regres in ceea ce priveste volumul investitiilor, gradul de ocupare a spatiilor de cazare cat si a cifrei de afaceri. Astfel in perioada urmatoare respectiv 1997–2002 s-a incercat o diversificare a componentelor sale (balnear, de agrement si de aventura) ce au dus la o dezvoltare ascendenta si implicit la atragerea de investitii private.

Investitiile private in turism au fost de peste 300 miliarde lei, investitii ce au fost facute cu noi capacitati de cazare, dar si in modernizarea celor existente si adunarea lor la un standard ridicat.

Toate acestea au tras dupa sine o crestere a numarului de turisti cu cca 25%, cat si cifra de afaceri.

Turismul rural si agroturismul in Depresiunea Dornelor

Turismul rural detine o pondere considerabila in Bucovina, fiind concentrata in jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si in general in localitatile invecinate manastirilor. Turismul rural in judetul Suceava beneficiaza de calitatea deosebita a peisajului natural, a aerului si a apelor, dar mai ales de existenta izvoarelor de apa minerala din Bazinul Dornelor si, nu in ultimul rand, de existenta numeroaselor obiective turistice de factura religioasa. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatura fiind definitorie pentru bucovineni.

Pentru a asigura servicii deosebite si o calitate ridicata, ANTREC instruieste proprietarii pensiunilor prin consultanta directa sau organizeaza cursuri de pregatire profesionala, schimburi de experienta. In ceea ce priveste pachetele de servicii, acestea cuprind programe de agrement (turism de aventura in colaborare cu Centrul de Aventura din Vatra Dornei, excursii pe munti in colaborare cu Serviciul de Promovare si Dezvoltare a Turismului si Salvamont Vatra Dornei), excursii la manastiri, vizite la stane, primiri traditionale, primiri cu calareti, plimbari cu carutele, plimbari cu calul etc.

Spatiul rural – care presupune campuri extinse de culturi sau pajisti naturale, populatie rurala si un mod de viata opus urbanului ocupa cea mai mare parte din suprafata tarii. Desi se afla in diferite stadii de evolutie, de la un loc la altul, functiile sale esentiale raman cele primare. Functia sa de baza - productia alimentara - influenteaza inca intr-o masura determinanta, calitatea vietii in mediu rural.

Dobandirea si asumarea de noi functii, intre care se poate inscrie cu succes si cea turistica, ofera posibilitati certe de revigorare a asezarilor rurale si implicit diminuarea dependentei de activitatile primare. Odata insusita functia turistica, se poate vorbi de turism rural.

Fiind un fenomen socio-economic relativ recent, preocuparile de a defini turismul rural sunt relativ sporadice si eterogene, ele avandu-si sursa in interesul acordat acestei problematici de catre diverse categorii de specialisti sociologi, economisti, geografi, specialisti in amenajarea teritoriului, psihologi, etc. In acest context, in ceea ce priveste definirea si continutul conceptului de turism rural, pot fi sesizate mai multe acceptii, dintre care mai importante sunt:

Acceptiunea psihologica: potrivit acesteia, turismul rural poate fi definit ca o forma particulara de turism, bazata pe o anumita arta de a primi turistul si a unui comportament diferit de cel practicat in mod obisnuit in cadrul altor tipuri de turism. Din aceasta perspectiva, turismul rural este o stare de spirit care implica deopotriva ospitalitatea din partea comunitatii rurale si respect si consideratii pentru mediul rural din partea turistulul. Turistul nu este un element anonim, ci un oaspete primit ca un prieten, atat de persoanele care il gazduiesc, cat si de catre intreaga comunitate rurala a satului respectiv. Chiar daca aceasta acceptie nu pierde din vedere elemente precum puritatea aerului, naturaletea si calitatea peisajului, ,,accentul se pune asupra contactelor umane', dialogului, schimbului de impresii. Nu este mai putin adevarat ca acest tip de relatii poate fi cultivate in aceeasi maniera si in cadrul satelor in care trebuie sa ramana un produs al societatii rurale; amenajarea spatiului, implementarea echipamentului de recreere trebuie realizate de catre comunitatea rurala insasi, singura in masura sa creeze o atmosfera lipsita de artificialitate, in care turistul poate descoperi un mod de viata traditional, care sa ii creeze treptat sentimentul apartenentei si inradacinarii cluburilor de vacanta sau a altor unitati de primire, care functioneaza in statiunile balneare moderne.

Acceptiunea sociologica concepe turismul rural, ca pe o activitate care se practica in intimitatea societatilor rurale, intelese ca spatii de viata cotidiana, in care turistul descopera taranul, folclorul rural, sarbatorile traditionale - de aceea se presupune insertia turistului in societatea rurala, potrivit dorintei sale de a descoperi un mod de viata autentic si inedit.

Acceptiunea geografica: aparent, este mai putin restrictiva si relationeaza turismul rural cu existenta spatiului rural corespunzator. Turismul rural este definit ca fiind forma de turism care se manifesta in spatiul rural, indiferent care sunt caracteristicile fizico-geografice si demografice ale acestuia.

In pofida simplitatii sale, aceasta definitie atrage dupa sine probleme redutabile, rezultate din necesitatea definirii ruralitatii si a delimitarii sale spatiale.

Determinarea gradelor de urbanizare si ruralizare in vederea determinarii lor spatiale, este o problema traditionala abordata intens, de multi ani, de numerosi geografi, economisti, sociologi, specialisti in amenajarea teritoriului.

In legatura cu analizarea gradului de ruralitate, s-a consacrat in general, analiza a trei criterii considerate definitorii:

1. densitatea populatiei si caracteristicile gospodariilor;

2. utilizarea solului si raporturile dintre agricultura si silvicultura;

3. structurile sociale traditionale si aspecte ale identitatii comunitare si de patrimoniu.

Motivele aratate mai sus explica si faptul ca pentru desemnarea notiunii de turism rural se utilizeaza uneori in mod neadecvat si alti termeni cum ar fi turism verde si agroturism.

Expresia turism verde se refera cu predilectie la elementele reprezentative ale peisajului in cadrul caruia componentii naturali detin un loc principal si in consecinta implica frecventa spatiilor rurale situate cat mai departe de orase si care pot facilita accesul intr-un mediu natural autentic sau cat mai putin afectat de interventii antropice. Aceasta corespunde atat spatiilor rurale propriu - zise, precum si ariilor mai putin populate din regiunile montane care nu au fost incluse in zona de influenta a turismului de statiune.

Agroturismul dimpotriva, se deruleaza cu predilectie in ariile mai intens antropizate prin intermediul activitatilor agricole (cerealiere, zootehnice, viticole, pomicole, mixte etc.).

Din punct de vedere al structurii activitatii, agroturismul reprezinta totalitatea serviciilor oferite in cadrul unei ferme sau unei pensiuni agroturistice (cazare, masa din produse proprii, agrement). Termenul are deci o sfera de cuprindere mai restransa si desemneaza un numar relativ restrans dintre componentele turismului rural.

Agroturismul, permite valorificarea disponibilitatilor de cazare ale gospodariei taranesti, pregatita si amenajata adecvat pentru primirea oaspetilor, asigurarea serviciilor pentru servirea mesei si pentru alte activitati complementare, dependente direct de specificul economic al fermei, precum activitati de agrement, initiere in anumite indeletniciri traditionale, echitatie, pescuit, cure terapeutice etc. Prin urmare, agroturismul este o activitate turistica destinata sa aduca fermierilor venituri complementare, prin valorificarea la maximum a resurselor proprii ale gospodariei provenite din activitate agricola, care ramane oricum principala lor sursa de venituri.

Oferta agroturismului Vacanta in gospodaria taraneasca se deosebeste de cea a turismului rural. In primul caz, produsul trebuie sa reflecte trasaturile caracteristice ale gospodariei taranesti (produse proprii, specialitati regionale, animale mici si pentru tractiune, contact personal cu gazda, atmosfera tipica gospodariei taranesti).

Oferta turismului rural defineste toate ofertele din mediu rural care nu sunt legate cu necesitate de gospodaria taraneasca (de exemplu: vacante in gospodarii care si-au pierdut functia de baza, sejururi in case de vacanta, in case particulare, inchiriate, in pensiuni turistice etc.), atributul definitoriu fiind localizarea in spatiu rural.

Specificul rural, este subliniat in primul rand, prin dorinta turistilor de a cunoaste traditiile rurale, cultura si natura, de a-si petrece vacante intr-un mediu rural, autentic, unde ei cauta linistea, aerul curat si vor sa practice sportul, drumetii sau alte activitati. Accesul la produsele locale sau regionale, care sustin de fapt pensiunea, nu reprezinta obiective sau forme de conditionare ale activitatii turistice.

In Bazinul Dornelor se practica cu precadere turismul rural dar si urban, daca ne referim la statiunea Vatra Dornei.

Turismul rural, se limiteaza la ariile rurale, patrunzand adesea si in cele urbane. Astfel in orasul Vatra Dornei se poate vorbi de practicarea turismului rural avand in vedere numarul mare de pensiuni turistice si agroturistice (vezi tabel).

Pentru declararea trasaturilor de baza ale turismului rural, putem avea in vedere analiza comparativa a caracteristicilor care il detaseaza de turismul urban sau de statiune.

1. Evolutia turismului rural

Turismul rural detine o pondere considerabila in Bucovina, fiind concentrata in jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si in general in localitatile invecinate manastirilor. Turismul rural in judetul Suceava beneficiaza de calitatea deosebita a peisajului natural, a aerului si a apelor, dar mai ales de existenta izvoarelor de apa minerala din Bazinul Dornelor si, nu in ultimul rand, de existenta numeroaselor obiective turistice de factura religioasa. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatura fiind definitorie pentru bucovineni.

Teritoriul Bazinului Dornelor prezinta o mare varietate de valori cultural - istorice, arta populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice -in cadrul natural armonios imbinat cu un fond peisagistic, pitoresc.Toate acestea sunt valente ale turismului rural romanesc in mod special.

Turismul rural in tara noastra se practica dintotdeauna, dar spontan, sporadic, intamplator si mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezinta, incepand cu anii 1920 - 1930, cazarea la cetateni a vizitatorilor ocazionali ai unei asezari rurale.

Cu incepere de la 16 iulie 1973, prin ordinul Ministerului Turismului numarul 744/1973 se declarau, experimental, sate de interes turistic denumite sate turistice

Evolutiile pozitive au fost din pacate, de scurta durata, ele fiind stopate de restrictiile impuse turistilor straini, in special cele care decurgeau din Decretul nr. 225 din 1974, care prevedea interdictii privind cazarea turistilor straini in locuinte particulare. In plus, in special in cazul generatiilor tinere, s-a cultivat indirect un sentiment de dispret si de superioritate fata de mediul rural. Aceasta perceptie a fost inlocuita prin vehicularea obsesiv a unor teze de politica economica precum necesitatea reducerii ponderii populatiei rurale, apologic agriculturii intensive, promovarea urbanizarii si a modului de viata din cadrul unui oras, teoria omogenizarii sociale.

Incepand cu anul 1990, interesul pentru turismul rural renaste. Iau nastere diverse asociatii si organisme care, prin obiectivele propuse, doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in zonele rurale. Una dintre acestea este Federatia Romana pentru Dezvoltare Montana (1990), care isi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montana, inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului. Urmeaza apoi Agentia Romana pentru Agroturism (1995) ce isi propune racordarea agroturismului romanesc la sistemul international de turism si Asociatia Nationala pentru Turismul Rural Ecologic si Cultural din Romania - ANTREC (-1994, membra a Federatiei Europene de Turism Rural Eurogites).

ANTREC are 16 filiale teritoriale. Filiala Bucovina, cu sediul la Vatra - Dornei, se ocupa de unitati turistice de profil (firme si pensiuni agroturistice), atragerea clientelei interne si din strainatate.

Infiintata in ianuarie 1995, ANTREC Filiala Bucovina cuprinde un numar de 23 de membri, ferme agroturistice acreditate, din care 14 sunt situate in comuna Dorna Arini, judetul Suceava, grupate la randul lor in Fundatii pentru Dezvoltarea Turismului Montan „Tara Dornelor , membra a ANTREC, iar 3 unitati (la Panaci, Ciocanesti, Neagra Sarului) sunt in curs de obtinere a certificatului de clasificare si aderare la asociatie. (Nastase Carmen, 2004).

O alta asociatie care desfasoara activitatea in zona Vatra Dornei, incluzand localitatea Vatra Dornei si 10 comune apropiate - Dorna Candrenilor, Dorna Arini, Brosteni, Crucea, Iacobeni, Poiana Stampei, Saru Dornei, Carlibaba, Panaci, Cosna - este Federatia Agricultorilor de Munte - Dorna Agroturism, membra a ANTREC - Filiala Bucovina. Aceasta federatie este o organizatie non- profit. De la magazinul pe care-l detine, membrii federatiei pot cumpara la un pret redus materiale pentru constructii. Tot acest magazin pune in vanzare unele produse de artizanat confectionate de tarancile din zona (covoare din lana, pulovere din lana, oua incondeiate etc.), asigurand astfel taranilor o piata de desfacere pe plan local dar si pe plan european (Germania).

Tot la Vatra Dornei isi are sediu institutia CEFIDEC (Centru de Formare si Inovatie pentru Dezvoltare in Carpati) (foto). CEFIDEC este o institutie publica specializata pentru problemele specifice de agricultura si de dezvoltare rurala montana sub coordonarea Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

CEFIDEC este o institutie de tip post - universitara. Cei 14 lectori, experti – consultanti, care actioneaza in cadrul acestei institutii, sunt specializati pe specificul zonei montane in urmatoarele domenii: agricultura, horticultura, zootehnie, industria alimentara, constructii rurale si arhitectura peisagistica, silvicultura si protejarea mediului inconjurator, sociologie rurala, (foto▲), management si planificarea afacerilor, informatica, agroturism. Din 2000 CEFIDEC a fost autorizata de Ministerul Educatiei Nationale si a devenit prin lege membru Euromontana.

Banca Mondiala, in prezent, sustine financiar aceasta institutie pe o perioada de 3 ani in vederea instruirii a 750 agricultori din zona montana.

Dezvoltarea economica complexa, inclusiv dezvoltarea turistica a zonelor rurale nu poate iesi din limitele acestui concept, care presupune managementul tuturor resurselor, intr-un asemenea mod, incat sa se poata satisface economic, social si estetic nevoile, in paralel cu mentinerea integritatii culturale, a proceselor esentiale ecologice, a diversitatii biologice si a sistemelor de suport ale vietii.

Judetul Suceava beneficiaza de un program generos de dezvoltare a turismului rural, cu sprijin PHARE, cuprinzand un numar de 15 proiecte pentru dezvoltarea zonelor rurale, din care 5 proiecte pentru dezvoltarea turismului in comunele dornene Argestru, Dorna Arini si Dorna Candrenilor.

Sumele alocate vizeaza in principal terminarea investitiilor incepute in scop agroturistic, realizarea unor dotari igienico-sanitare specifice gradului de civilizatie montana, sporirea confortului si spatiilor de cazare a turistilor pana la cel putin doua margarete.

Problematica devine tot mai actuala, in contextul integrarii zonelor montane din tara noastra in Uniunea Europeana, fiind din 2002 in centrul atentiei Parlamentului Europei. In cadrul acestor preocupari, isi au motivatia lucrari stiintifice, carti, reviste ale specialistilor in acest domeniu, avand menirea de a elabora alternative pentru valorificarea eficienta a potentialului economic la nivelul national sau zonal si a stimula practicarea durabila a agroturismului.

2 Structura produsului agroturistic

Din punct de vedere structural, produsul agroturistic include o mare diversitate de componenti de baza (cazare, hrana, transport), precum si auxiliari primirea, descoperirea mutuala, agrementul, activitatile sportive).

Cazarea in mediul rural: spatiile rurale de cazare pot fi construite din imobile traditionale sau apartamente independente, mobilate, situate in gospodaria proprietarului, in proximitatea acesteia sau a satului respectiv.

Ele pot consta in resedinte secundare sau in dependinte ale gospodariei rurale amenajate corespunzator. Inchiriate pe durata variabila de timp (anual, sezonier, saptamanal sau doar pentru sfarsitul de saptamana), resedintele rurale pot constitui un mijloc atractiv de petrecere a sejurului.

Cazarea in incinta gospodariilor rurale reprezinta particularitatea de a fi integrate, din punct de vedere socio-economic si cultural, in mediul satesc. Gradul de integrare in mediul rural depinde atat de calitatea spatiului oferit pentru locatie (traditional si tipic locului) cat si de calitatea primirii oferite de catre proprietari si de catre membrii comunitatii, in general. Vaste elemente pot aduce satenilor un aport complementar la veniturile lor, provenit din inchirierea spatiului cat si din valorificarea produselor gospodariei. La randul lor, turistii au posibilitatea petrecerii unor vacante relaxante, avand garantia unei gazduiri rezonabile, la preturi moderate. Astfel, de ambele parti se contureaza perspectiva unei mai bune cunoasteri si intelegeri reciproce.

Calitatile mediului ambiant, calitatile imobilului si dotarile sale influenteaza in mod decisiv lungimea duratei de locatie; relatia independenta sau de izolare a spatiului de inchiriat, existenta unei gradini, proximitatea unui loc de baie, existenta unei capacitati minimale de cazare sunt principalele criterii care pot asigura reusita.

Din punct de vedere juridic, sunt atestate doua forme de structuri turistice, distinse independent de modul in care sunt dispuse spatiile de cazare, diferentiate doar dupa capacitatea de cazare si aportul gospodariei in asigurarea serviciilor de servire a mesei.

Pensiuni turistice sunt structuri turistice cu o capacitate de cazare de

pana la 20 de camere, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente care asigura in spatii special amenajate, cazarea turistilor si conditii de pregatire si servire a mesei.

Pensiuni agroturistice sunt pensiunile turistice care asigura o parte

din alimentatia turistilor cu produse proaspete, din productie proprie.

Capacitatea de cazare in Bazinul Dornelor in cadrul pensiunilor turistice si serviciile pe care le ofera acestea sunt prezentate in fig. 2, precum si in cadrul tabelului ce face obiectul anexei 1.

Avand in vedere datele statistice pe 2002, putem spune ca in Bazinul Dornelor exista o capacitate de cazare la pensiuni de aproximativ 485 locuri de cazare, din care 190 locuri (39%) apartin pensiunilor din Vatra Dornei.

Capacitatea de cazare a pensiunilor din Bazinul Dornelor

Raportat la anul 2000, cand capacitatea pensiunilor urbane era de 78 de locuri, putem afirma ca in 2002 s-a inregistrat o crestere de doua ori mai mare. Aceasta dublare a locurilor de cazare poate fi datorata imbunatatirii starii materiale a locuintelor dar si asociatiilor ce sustin dezvoltarea turismului rural si care pun la dispozitie programe de instruire a agricultorilor si a practicantilor unui astfel de turism.

In perioada 1997 - 2000, in Bazinul Dornelor, pe primele locuri, in privinta locurilor de cazare si a numarului de turisti se situau localitatile Dorna Arini, Ciocanesti - Iacobeni tabelul 2), unde se practica agroturismul in sistemul gospodariilor cu pensiune completa, sate de vacanta sau sistem mobil itinerar. In toate variantele, se valorifica produsele lactate si carnea din productie proprie (microferma familiala) si, prin veniturile incasate, se obtine profit din care se pot extinde pensiunile agroturistice (Gh. Gemene, 2002).

Pe langa oferta de cazare, pensiunile turistice si agroturistice ofera turistilor cazati una sau mai multe mese, dupa cererea turistilor.

Tabel 2. Situatia unitatilor de cazare turistica si a numarului de turisti din localitatile cercetate in zona Bazinului Dornelor (2002)

Sursa Directia Judeteana de Statistica Suceava

Pe langa oferta de cazare, pensiunile turistice si agroturistice ofera turistilor cazati una sau mai multe mese, in functie de cererea turistilor.

Servirea mesei se asigura, in general, in sufragerie sau eventual in alte spatii (terase special amenajate) sau chiar in aer liber. Mobilierul destinat acestui serviciu trebuie sa fie adecvat solicitarilor (una sau mai multe mese mari, scaune tapitate etc.) si desigur, trebuie acordata atentie aranjarii mesei si servirii produselor conform normelor consacrate.

Este preferabil ca materia utilizata la prepararea mancarurilor sa provina, in cea mai mare parte, din propria gospodarie, putand fi completata, la nevoie, cu sprijinul furnizorilor locali. In ambele cazuri, este important ca turistul sa aiba certitudinea ca produsele oferite sunt autentice, in sensul obtinerii lor prin procedee specifice agriculturii ecologice si presupunand ca prepararea s-a efectuat dupa retete care exclud procesarea de tip industrial.

Asigurarea unor meniuri diverse, traditionale, tot timpul anului, impune prevederea unor stocuri necesare in perioadele critice (conserve de fructe, legume, semipreparate din carne, bauturi traditionale).

Atentie deosebita trebuie acordata respectarii regulamentelor generale cu privire la controlul starii de sanatate a animalelor sacrificate, a termenilor de garantie pentru consumul produselor alimentare si a normelor de igiena necesare in cadrul proceselor de preparare a acestora.

Astfel, servirea mesei constituie o activitate complementara celei de cazare si are avantajul ca, pe langa rentabilizarea sensibila a activitatilor turistice, contribuie la fidelizarea clientelei.

Primirea turistilor in mediul rural: primul contact al turistului cu locul ales pentru vacanta se realizeaza cu exteriorul cladirii si imprejurimile sale. Prin urmare, caile de acces trebuie degajate, ingrijite, curatate, stabilizate in caz de vreme nefavorabila; animalele susceptibile de deteriorarea autoturismelor sau care pot avea ca efect timorarea oaspetilor, trebuie izolate.

Un client potential sau anuntat va aprecia pozitiv faptul ca in momentul sosirii sale este intampinat de gazda. Gazda nu trebuie sa primeasca clientul in mod pasiv, asteptand pana aceasta o va 'descoperi'. In zona Dornelor, se obisnuieste ca turistii straini sa fie intampinati de gazde, in mod traditional, cu paine si un pahar de vin sau tuica, fiind imbracati in costume traditionale. In felul acesta, turistul isi va crea o impresie foarte buna de la inceput.

Dupa formulele introductive de prezentare si de bun-sosit, gazda va prezenta conditiile de cazare si imprejurimile si va oferi turistilor mici suveniruri precum: necesarul minim pentru cusut, mini-sapunuri, ziarul local, cateva fructe si legume, etc.

Descoperirea mutuala este un atu al turismului rural. Aceasta este o atitudine care survine in mod spontan si natural pe diverse canale: comunicare, cunoastere reciproca, cunoastere.

Unul dintre scopurile turismului in mediul rural este schimbul cultural si social intre oraseni si tarani sau, in sens si mai general, intre oameni care nu au acelasi mediu si mod de viata.

Coabitarea este modalitatea cea mai adecvata pentru cunoasterea reciproca in care elementul esential este comunicarea orala.

Gazda trebuie sa permita oaspetilor turisti sa primeasca diversele activitati specifice gospodariei sau campului si sa le ofere raspunsuri la intrebarile legate de acestea. Daca turistii doresc sa se implice direct in diferitele activitati pentru a-si testa 'aptitudinile' de agricultori fie si numai cu scop de divertisment, acest fapt nu trebuie obstructionat, cu conditia ca ei sa nu provoace prejudicii materiale. Aceasta este o modalitate excelenta de cunoastere reciproca si chiar de a realiza ceva in comun.

Dupa un astfel de sejur in care turistii s-au simtit foarte bine si s-­au atasat de gazda, acestia vor reveni cu siguranta si, chiar mai mult, vor incerca sa pastreze legatura. Un exemplu ar fi familia Pop din Vatra Dornei care a gazduit patru ani la rand o familie din Constanta si cu care continua sa mentina relatii de prietenie.

Animatia turistica este suma activitatilor si atitudinilor manifestate deliberat sau spontan, de catre comunitatea locala, care are drept scop inscrierea oaspetilor in mediul de viata local, prin multiplicarea solicitarilor exterioare sau prin trairea unor momente de exceptionala originalitate.

Activitatile sportive, culturale, artizanale, animatia comerciala, spectacolele, serile distractive, dramatizarile ad-hoc, inspirate din viata comunitatii si altele, sunt fapte multiple si complementare ale animatiei turistice. Competitiile de diferite genuri, spectacole, demonstratiile de maiestrie profesionala pot avea forme originale si pot fi organizate in sensul schimbarii 'posturii' turistilor - din spectatori incitati ei se pot transforma in actori sau competitori, activ implicati in activitatile respective.

Dintre activitatile cu caracter rural si intermediar (rural urban) din zona Dornelor amintim:

excursii in imprejurimi

alpinism, escalade

explorari in locuri salbatice

plimbari sau coborari cu barca

schi fond

schi pe piste cu grad de dificultate redus sau mediu

plimbari cu vehicule cu tractiune animala

ciclism

contemplarea peisajelor, fotografierea (vegetatia, fauna)

cunoasterea patrimoniului rural

cunoasterea colectivitatii

sarbatori rurale

pescuit, vanatoare

sporturi care se practica in natura (orientare turistica, gimnastica aerobica, jogging, etc.)

natatie

activitati cu specific gastronomic

activitati artizanale.

Spre exemplu pot fi enumerate concret cateva din activitatile turistice:

vizitarea unor obiective turistice unice din tara, precum: rezervatia naturala' Tinovul Mare' (677 ha), popasul turistic 'Castelul Dracula' (la 20 de km de centrul localitatii), stancile '12 Apostoli', parte componenta a Parcului National Calimani, 'Drumul tatarilor' (construit pe crestele muntilor de Maria Tereza in scop de aparare), Muntii Caliman, cu exploatarea sulfului, care confera colorit si peisaj unicat, caldarile glaciare si grotele (Grota Luanei cu stalactite si stalagmite, Grota Ruinelor), Palatul de Ciocolata, exploatarea turbei pe o suprafata de 60 ha, unde creste planta carnivora 'roua cerului'; transportul in aceste zone se face cu un microbuz;

se pot efectua si activitati colaterale pentru petrecerea vacantelor

copiilor si studentilor, a concediilor, cum ar fi recoltarea fructelor de padure, a ciupercilor, a plantelor medicinale din flora spontana, vizitarea unor stani cu specific local, degustarea de produse specifice, implicarea turisti1or in mediul pastoral; o alta activitate foarte apreciata de turisti este cositul si stransul fanului;

se poate merge la vanatoare in padurile din imprejurimi, sau la pescuit pe raul Dorna;

se poate asista si participa la spectacole de dans folcloric bucovinean, la nunti traditionale, la sarbatori, targuri, etc;

vizitarea caselor mestesugaresti si participarea la activitatile specifice ale acestora (incondeierea oualelor de paste, tesutul la razboaie, sculptura in lemn);

alte obiective turistice adesea vizitate sunt manastirile din Bucovina (Putna, Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor si altele);

Poiana Stampei este o zona optima pentru zbor cu parapanta, activitate indragita de turistii amatori de sporturi extreme, cu plecare de pe masivul Ousorul.

Participand la astfel de activitati in timpul sejurului, turistul va fi rupt cu siguranta de problemele cotidiene, de tumultul orasului de provenienta si nu va uita ce clipe frumoase a petrecut, ci dimpotriva va reveni.

Calitatea echipamentelor constituie baza calitatii prestatiei turistice. Experienta demonstreaza ca exigentele asupra calitatii echipamentelor cresc regulat, ca uzura morala a acestora este mentinerea in timp.

Majoritatea turistilor considera ca este normal sa beneficieze in vacanta de un nivel de confort macar echivalent, daca nu net superior celui pe care il poseda la domiciliu.

Un adapost simplu, autentic, coerent, inchiriat la un pret adecvat, poate satisface pe deplin o anumita clientela si poate deveni profitabil. O cazare de calitate in mediu rural necesita, de preferinta, un mobilier traditional, in armonie cu liniile arhitecturale ale casei. In zonele montane, lemnul este preferat in raport cu materialele moderne.

(▲ foto) Un semineu sau un cuptor traditional prezinta o atractivitate sporita, cu conditia sa nu afume si sa poata fi asigurat lemnul de foc.

Trebuie avuta in vedere si posibilitatea de a asigura accesul oaspetilor la bucatarie, in living, intr-o sala de jocuri, de preferinta cu biblioteca, element extrem de important in perioadele cu vreme nefavorabila. La dispozitia turistilor vor fi echipamente pentru diverse necesitati (uscatoare de par, aparate de calcat haine, frigider s.a.) sau pentru relaxare (radio, televizor, combina muzicala, etc.). Nu trebuie ignorate preocuparile copiilor. Pe cat posibil, trebuie asigurate spatii si utilitati adecvate pentru joaca (balansoare, nisip) in conditii de deplina securitate; la nevoie, se pot pune la dispozitie mingi, rachete, biciclete sau carti si jocuri distractive.

5. Efectele sociale ale dezvoltarii activitatii agroturistice in zona Dornelor

Este evident faptul ca activitatea de agroturism, in aceasta zona este inca la inceputuri; oamenii ofera ca si serviciu turistic atmosfera locurilor, mai mult decat o imbinare a confortului cu traditionalul, caci in final agroturismul asta inseamna.

Un atu demn de luat in considerare este reversibilitatea fenomenului de migrare, mai ales a populatiei tinere inapoi de la oras la sat; aceasta populatie este mult mai bine pregatita, iar schimbarile provocate de aducerea in contextul agroturismului a invatamantului superior ar trebui sa apara.

Totusi, prin aceasta activitate se realizeaza un contact direct intre turisti si populatia locala facilitandu-se cunoasterea unor culturi si opinii diferite. Se largeste astfel sfera de cunoastere atat pentru cei ce practica agroturismul in cele doua pensiuni, pentru populatia locala cu care intra in contact turistii pe parcursul sejurului, dar si pentru turisti. Totodata, favorizeaza stabilirea unor relatii amiabile si pastrarea traditiilor locale, facand permanent prezenta cultura si societatea zonei Dornelor.

Se realizeaza astfel, largirea cadrului de comunicari, de cunostinte, iar prin intermediul publicitatii si prin alte mijloace se ofera o imagine favorabila zonei.

In urma datelor prezentate, s-a putut intocmi analiza SWOT, din punct de vedere a potentialului agroturistic, a zonei Dornelor.

Agroturismul, in aceasta zona, este o activitate noua si de aceea efectele nu sunt inca prea clar evidentiate.

Initierea unei afaceri in agroturism in zona Dornelor a impulsionat oarecum populatia locala, constituind o adevarata provocare fata de ocupatiile anterioare – agricultura, cresterea animalelor si exploatarea lemnului. Intreg judetul Suceava este declarat zona defavorizata, datorita mai multor cause, insa pe viitor se intrevede o noua cale spre relansarea si dezvoltarea satului romanesc.

Deoarece agroturismul este o activitate complementara, niciodata nu va inlocui activitatea de baza; intreprinzatorii vor obtine venituri suplimentare si totodata sentimentul de implinire, de realizare.   

Totodata, agroturismul aduce noi locuri de munca, pentru populatia din zona care, fara pregatire superioara sunt nevoiti sa traiasca fara un loc de munca sigur, influentandu-se astfel in mod pozitiv cresterea veniturilor.

Exista intreprinzatori care doresc sa investeasca in alte afaceri legate de industria laptelui, industria alimentara, artizanat, etc. Acestia vor avea de castigat datorita incasarilor facute de la turistii atrasi de agroturismul practicat aici.

Prin contacul turist-gazda, se realizeaza o imbogatire a orizontului de cunostinte atat ale clientilor, cat si ale „taranului” care venit in contact cu turisti straini, in mod repetat, va fi nevoit sa invete cel putin o limba straina de circulatie internationala, realizandu-se astfel o culturalizare a populatiei rurale.

Datorita traditiilor bine conservate si gamei variate de obiective turistice din aceasta zona, turistii vor fi atrasi spre aceste pensiuni; toate acestea vor constrange consiliile locale si celelalte organisme sa modernizeze infrastructura, care in momentul de fata este impedimentul principal in dezvoltarea acestei ramuri economice.

Este de importanta vitala intelegerea faptului ca agroturismul pentru aceasta zona este insusi un mijloc de supravietuire a satului romanesc. De aceea trebuie sa existe un interes colateral in dezvoltarea acestuia prin:

infiintarea unor asociatii in principalele comune din zona, care sa aiba scop principal promovarea acestor pensiuni;

dezvoltarea infrasctructurii;

acordarea de facilitati din partea statului (credite, subventii) pentru cei care doresc sa investeasca in agroturism;

atragerea potentialilor investitori care doresc sa demareze o afacere in domeniul agroturismului din zona Dornelor;

investitii mai mari si mai multe in sistemul educational rezervat in primul rand proprietarilor si angajatilor unei pensiuni agroturistice.

Dezvoltarea unui turism durabil raspunde intereselor actuale ale turistilor si a destinatiilor acestora (mediul ambient, resurse si comunitati locale), mentinand si ameliorand posibilitatile de dezvoltare viitoare, deziderate realizabile printr-o gestionare a tuturor resurselor care permit satisfacerea nevoilor economice, estetice, sociale ale turistilor si protejarea integritatii economice culturale si a ecosistemelor locale.

Dezvoltarea durabila este un concept complex multidimensional, iar turismul in general si turismul rural, in particular, prin continutul lor, se integreaza in aceasta dezvoltare. In aceste conditii activitatea agroturistica se impune a fi abordata intr-o conceptie a dezvoltarii, a evaluarii tuturor categoriilor de resurse si definirea directiilor si prioritatilor in cresterea economica, precum si a prioritatilor si limitelor acestei dezvoltari si trebuie obtinute performante pe trei planuri:

1)     pe plan economic, avand ca efect cresterea gradului de exploatare si valorificare a resurselor turistice;

2)     in plan ecologic, care vizeaza reciclarea si evitarea degradarii mediului in care se desfasoara activitatea agroturistica;

3)     pe plan social, urmarind imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei.

Spatiul rural, prin componentele sale, satisface o paleta larga de motivatii: odihna si recreere, cunoastere, cultura, practicarea sportului, cura de aer sau balneara, vanatoare si pescuit, oferind turismului rural o arie mare de cuprindere a posibilitatilor de petrecere a timpului liber.

Prin aceasta, turismul rural este un mijloc de valorificare integrala a mediului rural, cu potentialul sau agricol turistic, uman si tehnico-economic.

Locul agroturismului in dezvoltarea durabila este dat de specificul sau, ca activitate care foloseste mediul natural si uman ca produs al sau. Pe de alta parte, agroturismul imparte anumite resurse cu alti utilizatori (agricultura, industrie, etc.).

Dezvoltarea localitatilor rurale poate constitui suportul principal al dezvoltarii economice rurale si teritoriale. In conceptia turismului durabil, locul turismului rural este foarte bine definit, atat ca pastrator de cadru natural, traditii, obiceiuri, cultura, dar si ca o renastere a turismului saturat de produsele clasice.

Dezvoltarea haotica a turismului rural romanesc poate avea si unele neajunsuri potentiale. Astfel, de exemplu, un numar prea mare de turisti ca si echipamentele si materialele abandonate, pot submina micile asezari umane. Cultura si educarea turistilor este o componenta de baza in vederea reducerii efectelor acestei ramuri economice. Dezvoltarea turismului fara respectarea unui anume cod devine pagubitoare peisajului rural si ecosistemelor naturale.

Turismul poate avea asupra modului de existenta a unei populatii atat efecte pozitive, dorite, cat si efecte nedorite atat in plan economic, dar mai ales in plan socio-cultural si natural. Daca se va incerca impunerea unui turism de recreere si cultural, cu valente ecologice, se va realiza intr-adevar un agroturism durabil.

De asemenea un element asupra caruia se insista este legat de faptul ca satul romanesc in general si cel turistic in special reprezinta un produs turistic inedit pe piata nationala, dar si pe cea mondiala. Prin activitatea de agroturism se poate contribui la descoperirea tarii noastre ca posibila destinatie turistica, creand si crescand interesul fata de Romania ca loc ce ofera o larga gama de experiente in materie de turism.

Intr-adevar, tara noastra se afla la inceput de drum in practicarea turismului rural, dar un inceput promitator, atat timp cat ne vom respecta ca mostenitori ai unei culturi taranesti impresionante. Si acest inceput va fi cu atat mai promitator cu cat factorii decizionali, institutiile de specialitate, specialistii in domeniu (turism, cultura, protectia mediului) isi vor uni eforturile pentru a promova adevaratul sat romanesc pe piata turistica internationala. Succesul turismului rural nu consta numai intr-o infrastructura corespunzatoare, in servicii de calitate, intr-o igiena desavarsita, ci mai mult in modul de prezentare a imaginii satului romanesc autentic. In aceasta forma de turism, atmosfera creata este cea care conteaza cel mai mult.

Dezvoltarea regionala durabila trebuie sa coreleze si sa integreze turismul rural printre celelalte componente ale economiei locale.

In concluzie, dezvoltarea durabila a agroturismului in Zona Dornelor implica dezvoltare la toate nivelurile organizationale, din punct de vedere al managementului, al marketingului turistic, care sa respecte in acelasi timp integritatea naturala, economica si sociala, cu asigurarea exploatarii resurselor naturale si culturale si pentru generatiile viitoare.

CONCLUZII

Individualitatea zonei se desprinde din analiza resurselor turistice, naturale si antropice, premise ale unei activitati turistice permanente si de mare perspectiva.

In urma prezentarii elementelor caracteristice si specifice avalului depresiunii Dornelor si a premiselor de dezvoltare pe baza carora se dezvolta activitatile turistice in Vatra Dornei, se poate emite o prima concluzie si poate cea mai importanta, aceea ca o activitate turistica trebuie sustinuta de o activitate economica.

In acest sens, este nevoie de un management adecvat avalului, respectiv statiunii Vatra Dornei, a unor strategii de dezvoltare si de amenajare si reamenajare a cadrului turistic existent.

In acest sens Primaria municipiului Vatra Dornei in colaborare cu alte institutii au creat si pus in aplicare proiecte si planul de amenajare si reamenajare a statiunii. Astfel s-a urmarit amenajarea spatiului verde din centrul orasului (statiunii), a reamenajarii si refacerii unor obiective turistice antropice (ex.: Cazinoul din Vatra Dornei) si nu in ultimul rand, refacerea infrastructurii. Aceasta din urma aflandu-se printre factorii ce se afla la baza dezvoltarii activitatii turistice, acesta facilitand patrunderea turistilor, respectiv deplasarea lor in cadrul statiunii Vatra Dornei.

In urma deplasarii in Vatra Dornei as putea spune ca se vede ca aceste proiecte sunt puse in aplicare, dar nu toate. De ce acest lucru Pentru ca oficialitatile locale urmaresc durabilitatea in timp a acestor proiecte cat si protectia si conservarea mediului natural.

Nu se urmareste obtinerea unor venituri rapide pe un termen scurt, utilizand la capacitate maxima structurile existente, sau potentialul natural si antropic, ci se incearca dezvoltarea si promovarea unui turism durabil, de care sa se bucure si generatiile viitoare.

De aceea ca o distinctie strategica de dezvoltare este si promovarea turismului rural si agroturism, cel din urma fiind vazut mai mult ca o componenta a turismului rural, dar cel mai in masura sa valorifice potentialul natural, in vederea cresterii nivelului de trai, a sustinerii si dezvoltarii comunicatiilor locale, dar si conservarea mediului natural.

Agroturismul nu vine sa inlocuiasca activitatea turistica de baza, si vine sa completeze, sa creeze venitul complementar, asigura locuri de munca, si mai ales ajuta la diversificarea formelor de turism practicate.

Se observa din ce in ce mai mult faptul ca oamenii doresc sa-si petreaca vacantele si timpul liber in mediu cat mai curat, ecologic si unde se incearca o evitare a turismului de masa. In acest context agroturismul isi ocupa un loc bine meritat, el oferind turistilor un sejur de neuitat, ei putand in aceasta perioada sa participe alaturi de gazde la activitatile specifice locurilor.

Impactul asupra populatiei este unul pozitiv, ei sunt multumiti de lucrurile ce se intampla in Vatra Dornei si nu numai din punct de vedere turistic.

In Vatra Dornei se incearca valorificarea oricarui element pentru obtinerea unor beneficii favorabile atat pe turisti cat si pentru populatia din zona, demonstrandu-se faptul ca se promoveaza un turism durabil.

1.      Ungureanu Danut (2002), Management turism rural si agroturism montan – curs CEFIDEC

2.      Vlasceanu Gh., Ianos Ioan (1998), Orasele Romaniei, Edit. Odeon, Bucuresti

*** www.vatra-dornei.ro