INDICATORI STATICI DE EVALUARE A EFICIENTEI

ECONOMICE A INVESTITIILOR

Termenul indicator are in vedere un instrument cu ajutorul caruia sa se poata reda starea unui sistem la un moment dat.

Eficienta economica este o categorie economica complexa ce nu poate fi masurata prin intermediul unui singur indicator.

Un fenomen, un proces economic va fi caracterizat de un numar mai mare sau mai mic de indicatori, in functie de gradul sau de complexitate, nefiind exclusa posibilitatea ca, in cadrul aceleiasi variante, unii dintre indicatori sa fie favorabili, iar altii nefavorabili. In aceste situatii se impune dublarea calculelor economice de o analiza economica corespunzatoare.

In evaluarea eficientei economice a investitiilor se utilizeaza sistemul de indicatori de eficienta economica a investitiilor.

Acesta cuprinde patru mari grupe de indicatori, dupa cum urmeaza [29]:

a) Indicatori cu caracter general;

b) Indicatori de baza;

c) Indicatori specifici diferitelor obiective si ramuri;

d) Indicatori suplimentari.

1. Indicatori cu caracter general

Prima grupa de indicatori contribuie la formarea unei imagini globale asupra conditiilor concrete de eficienta economica in care se va realiza si va functiona obiectivul de investitii.

In cadrul acestei grupe putem enumera urmatorii indicatori:

1. Capacitatea de productie - exprima productia maxima ce poate fi obtinuta intr-o perioada de timp, in conditii normale de functionare a capitalului fix, de utilizare a resurselor umane si materiale si a unui anumit coeficient de schimburi.

Notata prin Q capacitatea de productie se poate exprima in unitati fizice (m, m2, tone, bucati etc.) si in unitati valorice (cand productia este eterogena).

Q - capacitatea de productie valorica;

q_j - capacitatea fizica de productie a sortimentului;

p_j - pretul sortimentului j de productie.

2. Numarul de salariati. Acest indicator trebuie cunoscut din faza de proiectare, el stabilindu-se in corelatie cu productia, productivitatea muncii si coeficientul de schimburi.

Totodata, indicatorul amintit trebuie cunoscut in structura, pe categorii de personal.

3. Costul de productie trebuie cunoscut atat la nivelul intregii productii realizate, cat si la nivelul fiecarui sortiment de productie in parte, ca si pe unitatea de produs.

Profitul - efectul net urmarit de oricare intreprinzator. Prin intermediul profitului, intreprinzatorul asigura premisele necesare pentru cresterea capitalului fix. De asemenea, firmele au posibilitatea sa calculeze unul dintre cei mai importanti indicatori, rata profitului, care arata ce capacitate are acesta de a produce profit.

5. Productivitatea muncii - care arata productia ce poate fi realizata pe un lucrator sau pe ora. Poate fi calculata in unitati fizice sau in unitati valorice. Formula de calcul este:

w = Q / L, unde:

w - productivitatea muncii;

Q - productia exprimata fizic sau valoric;

L - numarul de lucratori sau unitati de timp pe munca.

6. In economia de piata, cel mai important indicator de eficienta economica este rentabilitatea, profitabilitatea, data de rata rentabilitatii. Exista mai multe formule de calcul:

r = (P / C) x 100, unde:

r - rentabilitatea;

P - profitul obtinut;

C - costul de productie.

De asemenea, rata profitului poate fi calculata si astfel:

R = (P / CA) x 100, unde:

r - rata profitului;

P - profitul obtinut;

CA - cifra de afaceri;

sau

r = (P / C_u) x 100, in care:

r - rata profitului;

P - profitul obtinut;

C_u - capitalul utilizat.

2. Indicatori de baza

Acestia sunt proprii analizei eficientei economice a investitiilor si constituie cea mai importanta grupa de indicatori pentru adoptarea unei judicioase decizii de investitii.

1.     Volumul capitalului investit (I_t)

Acest indicator economic reflecta efortul economic total pentru realizarea unui anumit obiectiv de investitii.

Indicatorul amintit se calculeaza astfel:

I_t = I_d + I_c + M_o + C_s, in care:

I_t - volumul total al capitalului investit;

I_d - volumul capitalului destinat investitiilor directe;

I_c - volumul capitalului destinat investitiilor colaterale;

M_o - necesarul de mijloace circulante;

C_s - cheltuieli suplimentare (legate de pregatirea cadrelor, supravegherea lucrarilor etc.).

In efortul investitional total al unui intreprinzator intra valoarea investitiei directe, reflectata prin devizul general, investitiile colaterale (de natura cailor de acces rutiere, feroviare, asigurarea cu abur tehnologic din zona, energie electrica etc.) cheltuieli referitoare la dotarea initiala cu mijloace circulante precum si cheltuieli suplimentare efectuate de intreprinzator.

Referat: Raspunde repede si bine - joc didactic la matematica Referat: PROBA DE EVALUARE - numerele naturale de la 100 la 1000

In ceea ce priveste materializarea propriu-zisa a investitiilor, aceasta se concretizeaza in capitalul fix activ, cat si in capitalul fix pasiv.

2. Durata de realizare a lucrarilor de investitii (d)

In cadrul acestei perioade de timp are loc materializarea eforturilor investitionale in capital fix.

Specific acestei perioade este faptul ca fonduri de valori insemnate sunt dislocate din circuitul economic fara ca acestea sa produca nimic pana la finalizarea obiectivului. Constructorul si beneficiarul trebuie sa colaboreze in aceasta perioada si sa identifice toate caile posibile ce au ca numitor comun reducerea duratei de executie a obiectivului.

Doua probleme retin atentia:

- modul de esalonare a cheltuielilor de capital pe fiecare an in parte, din cadrul duratei de realizare; se va urmari ca cea mai mare parte a fondurilor sa fie alocate catre sfarsitul perioadei de executie;

- eventualitatea punerii partiale in functiune a unei capacitati de productie.

Acest rationament va influenta favorabil eficienta economica prin faptul ca fondurile de investitii din anii in care o parte din capacitati vor functiona, si deci vor produce, se vor diminua cu profitul obtinut pe aceste capacitati in anii respectivi, aspect ce va influenta pozitiv eficienta economica.

3. Durata de functionare a obiectivului incepe in momentul punerii in functiune a acestuia si se sfarseste odata cu scoaterea sa din functiune (dezafectarea sa).

In cadrul duratei de functionare a obiectivului distingem trei perioade de timp mai importante:

- perioada de atingere a parametrilor proiectati;

- perioada de functionare normala;

- perioada de declin.

Durata de atingere a parametrilor proiectati trebuie redusa, pe cat posibil, deoarece profitul in aceasta perioada va fi mai mic decat cel proiectat.

Durata de functionare normala trebuie prelungita cat mai mult cu putinta, deoarece efectele nete de profit vor fi mai mari.

Investitia specifica

Acest indicator sintetizeaza corelatia dintre efortul investitional, pe de o parte, si efectul obtinut sub forma capacitatii de productie, pe de alta parte; se poate calcula atat pentru constructii noi, cat si pentru modernizari, dezvoltari, retehnologizari de capacitati de productie, la care se mai adauga cazul in care se compara mai multe variante.

a) In cazul obiectivelor noi:

s = I_I / q_h, unde:

s - investitia specifica;

I_I - volumul investitiei;

q_h - capacitatea  de productie exprimata in unitati fizice (bucati, tone, m²).

In acest caz, indicatorul se exprima in lei investitii ce revin pe unitatea fizica de capacitate.

Calculand acest indicator din mai multe variante posibile de investitii, va fi preferata varianta in care indicatorul amintit inregistreaza valoarea cea mai mica.

In practica, uneori, cand productia viitorului obiectiv este eterogena, se impune calcularea acestui indicator in functie de capacitatea de productie exprimata valoric:

s = I_I / Q_h, unde;

Q_h - capacitatea de productie exprimata valoric.

In acest caz, indicatorul respectiv arata cati lei-efort de capital investit revin la un leu-productie obtinuta.

b) In cazul modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii unor obiective:

s_m = I_m / (q_mi - q_o), unde:

s_m - investitia specifica pentru modernizare;

q_mi - capacitatea de productie exprimata in unitati fizice dupa modernizare, dezvoltare, retehnologizare;

q_o - capacitatea de productie existenta inainte de modernizare, dezvoltare sau retehnologizare.

Sub aceasta forma, indicatorul in cauza reflecta cati lei-efort de capital investit revin pe unitatea fizica-spor de capacitate rezultata in urma modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii.

Se poate calcula si in functie de sporul valoric de capacitate:

s_m - I_m / (Q_mi - Q_o).

Indicatorul exprima cati lei capital investit revin la un leu spor de capacitate exprimat valoric.

c) pentru compararea mai multor variante:

s_c = (I_i - I_j) / (q_i - q_j), unde:

s_c - investitia specifica pentru compararea variantelor;

I_i - investitia totala in varianta i;

I_j - investitia totala in varianta j;

q_i - capacitatea de productie in varianta i;

q_j - capacitatea de productie in varianta j.

In toate aceste cazuri trebuie respectate restrictiile I_i > I_j si q_i > q_j, adica, intotdeauna investitia totala in varianta i trebuie sa fie mai mare decat investitia totala in varianta j si productia in varianta i trebuie sa fie mai mare decat productia in varianta j.

Poate fi calculata si prin exprimarea valorica a capacitatii de productie:

S_c = (I_i - I_j) / (Q_i - Q_j).

Acest indicator are o sfera larga de aplicabilitate si un grad ridicat de relevanta, ceea ce face ca acesta sa fie prezent in toate calculele de fundamentare a eficientei economice a investitiilor pentru un obiectiv ce urmeaza a se realiza.

El are si anumite limite dictate de faptul ca se coreleaza efortul total de capital investit cu efectul de capacitate obtinut numai la nivelul unui an, fapt pentru care indicatorul trebuie completat cu altii.

5. Termenul de recuperare a investitiei

Este un alt indicator sintetic de eficienta economica a investitiilor care exprima corelatia dintre efortul de capital investit, pe de o parte, si efectul obtinut sub forma profitului anual, pe de alta parte.

Se poate calcula pentru mai multe situatii:

a) Pentru constructia unor obiective noi:

T =  I_I / P_h, unde:

T - termenul de recuperare a capitalului investit;

I_I - valoarea capitalului investit;

P_h - profitul anual.

Indicatorul reflecta care este perioada de timp in care se va recupera capitalul investit din profitul anual obtinut.

b) Pentru modernizarea, dezvoltarea si retehnologizarea unor obiective existente:

T = I_m / (P_hmi - P_ho), unde:

P_hmi - profitul anual obtinut de obiectivul existent in urma modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii;

P_ho - profitul anual obtinut de obiectivul existent inainte de modernizare, dezvoltare sau retehnologizare.

c) Pentru compararea variantelor de investitii

T = (I_i - I_j) / (P_hi - P_hj), unde:

T - termenul de recuperare a investitiei de modernizare dezvoltare;

I_i, I_j - valoarea capitalului investit in varianta i, respectiv j;

P_hi, P_hj - profitul anual obtinut in varianta i, respectiv j.           

6. Coeficientul de eficienta economica a investitiilor, reprezinta inversul termenului de recuperare a investitiei. Poate fi calculat tot in trei variante:

a) Pentru obiective noi:

e = P_h / I_t, unde:

e - coeficientul de eficienta economica a investitiilor;

P_h - profitul anual,

I_t - investitia totala.

Acest indicator arata cati lei profit anual se vor obtine la un leu capital investit. Nivelul sau trebuie sa fie cat mai mare.

b) Pentru modernizarea, dezvoltarea sau retehnologizarea unui obiectiv existent:

e = (P_hm - P_ho) / I_m, unde:

P_hm, P_ho - profitul obtinut dupa si respectiv inainte de modernizare-dezvoltare;

I_m - investitia de modernizare-dezvoltare.

Indicatorul exprima sporul de profit obtinut in urma modernizarii, dezvoltarii sau a retehnologizarii la valoarea capitalului investit pentru modernizare, dezvoltare sau retehnologizare.

c) Pentru compararea variantelor

, unde:

P_hi, P_hj - profitul anual obtinut in varianta i, respectiv j;

I_i, I_j - valoarea capitalului investit in varianta i, respectiv j.

7. Cheltuieli echivalente sau recalculate

Atunci cand evaluam eficienta economica a investitiilor pentru diverse variante posibile de urmat, ne intalnim cu situatii in care o varianta presupune in faza investitionala un efort de capital mai mare comparativ cu alte variante, insa, dupa punerea in functiune costurile de exploatare se afla in relatie inversa.

In acest caz putem calcula indicatorul cheltuieli echivalente, care cuantifica efortul total, atat pentru investitii, cat si pentru exploatare:

K = I_I + Ch · D_e, in care:

K - cheltuieli echivalente;

Ch - costuri anuale de productie;

D_e - durata eficienta de functionare a obiectivului.

In unele cazuri, acest indicator se calculeaza cu formula.

K = I_I + Ch ·T, in care:

T - termenul de recuperare.

Aceasta formula este recomandata atunci cand duratele de functionare (D) ale obiectivului analizat sunt mai mari, ceea ce ar denatura analiza economica.

Indicatorul asigura comparabilitatea datelor numai daca, in toate variantele, capacitatile de productie sunt egale; in situatia in care capacitatile de productie difera, pe variante, indicatorul va trebui calculat in forma sa specifica, astfel:

k = K / (q · D_e), unde:

k - cheltuieli echivalente specifice;

K - cheltuieli echivalente;

D_e - durata eficienta de functionare a obiectivului.

Nivelul acestui indicator trebuie sa fie cat mai scazut.

8. Randamentul economic al investitiei

Scopul oricarui intreprinzator este de a obtine cat mai mult profit. Astfel, distingem mai multe categorii de profit ce se regasesc in calculele de eficienta economica a investitiilor. Asfel, avem:

a) Profitul anual (P_h) - care se calculeaza ca diferenta intre valoarea productiei si costul productiei:

P_h = Q_h - Ch, unde:

P_h - profitul anual;

Ch - costul anual al productiei;

Q_h - valoarea anuala a productiei.

b) Profitul total (P_t) a carui semnificatie este profitul realizat din momentul punerii in functiune a obiectivului si pana la expirarea duratei de functionare:

P_t = P_h· D_e, unde:

P_t - profit total;

P_h - profit anual;

D_e - durata eficienta de functionare.

c) Profit de recuperare (P_r) care reprezinta partea din profitul total destinata recuperarii fondurilor de investitii cheltuite. Profitul de recuperare reprezinta profitul obtinut pana la expirarea termenului de recuperare a investitiei. Asadar:

P_r = I_t

d) Profitul final (P_f) reprezinta partea din profitul total obtinuta dupa expirarea termenului de recuperare a investitiilor. Deci:

P_f = P_t - P_r sau P_f = P_t - I_t

Randamentul economic al investitiei se calculeaza ca raport intre profitul final prezentat anterior si capitalul investit:

R = P_f / I_t, unde:

R - randamentul economic al investitiei;

P_f - profitul final;

I_t - investitia totala.

Acest indicator exprima cati lei-profit final se vor obtine la un leu-capital investit sau cati lei-profit se obtin dupa recuperarea investitiei la fiecare leu-investit.

In practica, randamentul economic al investitiei se calculeaza nu in functie de profitul net, ci in functie de profitul total, astfel:

R = (P_t - I_t) / I_t => R = (P_t / I_t) - 1.

Indicatorul reflecta o situatie cu atat mai convenabila, cu cat nivelul sau va fi mai ridicat.

Principalele cai de sporire a randamentului economic al investitiilor sunt, de fapt, caile de crestere a profitului final, dupa cum urmeaza:

- reducerea timpului de recuperare a investitiei;

- reducerea cheltuielilor de productie;

- prelungirea duratei de functionare a obiectivului;

- cresterea valorii productiei prin sporirea productiei fizice, ridicarea calitatii productiei, imbunatatirea structurii sortimentale a acesteia etc.