Descrierea generala a unei firme (Retea de Service-uri Auto)

Descrierea generala a unei firme (Retea de Service-uri Auto)

In contextul economic actual, industrial si administrativ, previziunea este un atribut managerial, care bine executat, conduce la asigurarea viitorului unei intreprinderi tinand cont de resursele umane si materiale ale acesteia. Un manager care isi exercita corect capacitatile previzionale, conduce intreprinderea spre succes. In intreprinderile care au un volum mare de prelucrare informationala este indispensabila o planificare rationala a activitatii, flexibila si adaptata pietei concurentiale. Retelele de Service Auto se caracterizeaza prin lucrari curente si lucrari temporare. Lucrarile curente sunt caracteristice service-urilor specializate pe intretineri generale si repararea si intretinerea numai a anumitor componente (motor, frane, directie, caroserie, parti electrice, etc.), si acestea numai pentru un anumit tip de marca auto.

Reteaua de SERVICE-AUTO este un concept nou, care abordeaza problematica mult mai complex pentru a elimina dezavantajele service-ului primitiv. Ideea este de a face reparatii complexe, de buna calitate, cu cat mai putin personal, la cele mai mici costuri si pentru un numar cit mai mare de clienti.

Fiecare service auto din teritoriu are cate 5-6 angajati care efectueaza reparatii auto. Acestia trebuie sa receptioneze de la clienti comenzile ferme. De regula angajatul discuta cu clientii (comunica) de la care afla simptomele autovehicului si evolutia premergatoare in timp a acestuia pana la aparitia defectiunii. Aceste informatii sunt culese de la persoane in marea lor majoritate nespecialisti in domeniul mecanicii auto. Mecanicul auto poate sa nu fie nici el specialist in sistemul componentei auto semnalat defect.

Diagnoza corecta a starii de sanatate a unui autovehicul este determinanta pentru scurtarea timpului de interventie si a costurilor de stationare in service. Pe baza diagnosticului se face lista cu necesarul de furnituri.

Ideea retelei este ca fiecare service sa acopere o raza cat mai mare teritoriala de potentiali clienti si sa execute reparatii in functie de competenta mecanicilor angajati de retea.

Sa presupunem ca reteaua de service-uri dispune de 150 de mecanici specializati in 15 domenii de interventii auto (electricieni, soferi, gestionari, tinichigii, mecanici motoare, directie, sistem de franare, transmisie, injectie, turbosuflante, etc.), de diverse grade de calificare si specializare. De exemplu:

Schema generala a unui SERVICE

ELECTRICIAN AUTO:

1. Demonteaza si monteaza becuri, subansamble electrice de semnalizare, etc.

2. Demonteaza si monteaza alternator, demaror, legaturi electrice, cablaje.

3. Repara componente electrice cum ar fi colectoare, bobinaje, punti redresoare, sisteme de avertizare, inchideri centralizate, etc.

4. Repara componente electronice cum ar fi aprinderea electronica, relee de semnalizare, alarme auto, sisteme de redresare a curentului electric, etc.

5. Repara compnente electronice computerizate (pilot automat, robt de diagnoza a starii masinii, calculator de bord,etc.

La un moment dat un angajat poate sa se gaseasca in una din situatiile urmatoare:

- Executa o interventie auto.

- Disponibil ( in asteptarea unei interventii auto).

- Concediu medical sau de odihna.

- Activitate administrativa comandata de seful service-ului.

Prin contractul de munca angajatul are precizate elementele de baza ale serviciului cum ar fi: durata contractului de munca, profesiunea, calificarea, competente, programul de munca, etc. Toate acestea determina salariul si inplicit tariful orar al manoperei prestate.

Schema de organizare a retelei de SERVICE-URI auto.

Personalul angajat in sistemul retelei de service-uri auto este repartizat la fiecare service dupa specificul acestuia. Sistemul expert trebuie sa gestioneze atat comenzile cat si disponibilul de forta de munca si resursele tehnice si tehnologice posibile (fig. 49).

Contractul de munca mai prevede si alte conditii negociate intre parti care sunt cu caracter optional:

- Acceptarea de interventii in zilele de sarbatoare si week-end.

- Acceptarea lucrului in schimb de noapte.

- Acceptarea de interventii in deplasare la alte service-uri ale retelei.

Aceste disponibilitati suplimentare sunt acceptate de cca 20 % din personal. Toate modificarile contractului de munca, sau intentia de acceptare a modificarilor sunt adresate agentiei locale a reprezentantei service si sunt transmise la centrul retelei.

Fiecare service trebuie sa-si cunoasca activitatea curenta, sa-si planifice activitatile viitoare, sa inregistreze comenzi pentru care are utilaje disponibile dar fara personal specializat, personal in asteptare de comenzi, stocuri de piese de schimb, furnituri de aprovizionat, etc.

In momentul in care apare un client care face o solicitare, service-ul analizeaza propria disponibilitate la zi, programeaza interventia in viitor sau deplaseaza interventia la cel mai apropiat service sau cauta si programeaza personal calificat disponibil din alte service-uri pentru munca in deplasare sau face alte combinatii posibile cu scopul de a deservi clientul cat mai operativ si la cel mai mic pret. Furniturile sunt programate pentru achizitie, daca nu exista in magazia proprie, sau costa prea mult transferul de la un alt service al subansamblului necesar.

Activitatea fiecarui salariat este cotabilizata la locul desfasurarii interventiei si centralizata la sediul retelei pentru toti angajatii. Se prezinta un model de raport saptaminal de activitate. Aceasta activitate este postfactum si serveste mai ales pentru stabilirea salariului muncitorilor dar si pentru optimizarea incarcarii posturilor. Planificarea strategica presupune nu numai relevarea starii in care se vor gasi muncitorii in viitorul apropiat ci si o prognoza de interventii, care are la baza contracte ferme cu clientii, combinata cu o previziune euristica pe baza interventiilor statistic determinate pentru etapele din aceasi perioada calendaristica a anilor precedenti.

RAPORT DE ACTIVITATE SAPTAMINALA

Activitatea pe saptamina de la .30 nov 1999 la 5 dec. 1999

Domeniul: Electro

Atelierul: Atelier Electro

Calificarea ELECTR. AUTO Codul E52

Numele Marca Activitatea Motivarea deplasarii OBS (specializarea)

Gh. Marin 102 Sist. de pornire Cerere client Electrician auto

.. .. ..

.. ..

Raport saptamanal de activitate.

Obiectele grupeaza informatii dependente functional de o anumita informatie sau un grup de informatii care concura la definirea obiectului. Fiecare informatie reprezinta o caracteristica unica a obiectului. Relatiile leaga obiectele intre ele si poarta informatii functionale care interconecteaza obiectele intre ele. In acest capitol se pun bazele intocmirii fiselor descriptive ale obiectelor sau relatiilor si precizeaza volumul de informatii care permit expresii cantitative asupra acestora. In figura este prezentat un model de fisa care permite descrierea exhaustiva a obiectelor sau relatiilor.

CODUL 2011                        DENUMIREA: Electrician auto

VERSIUNEA NR. :

DOMENIUL Rep. Electro.              Data intocmirii: 5.11.1999

Data modificarii: 10.01.2000

Autorii: Guga Lucian

Informatii asociate: Calificare categoria 6

Definire semantica : Circuite electrice, aprindere, sist. pornire, climatizare, etc.   

Obiectul sau relatia:

de referinta X

Daca DA : normativul Intern Extern

Referinte: Norma interna

Cardinalitate   : Norma intreaga. Deplasari de la service-ul 1, de la domiciliu, la alt

service daca durata deplasarii este de minim 4 ore, inclusiv drum

si de maximum 3 zile consecutive.

Dimensiuni : Disponibil in retea

Restrictii de entitati : Deplasari de max. 30 km, min. 4 ore, max 32 ore (3 zile consecutive )

Sinonime : Electronist auto

Indicatii utile de conceptie : Clasa comuna

Observatii privind coerenta, conceptia, descrierea fizica : Gradatia <=> Competente

Gestiunea versiunilor : Se memoreaza versiunile integral

Model de fisa de descriere a obiectelor

sau relatiilor.

-CODUL : Folosind un numar restrans de caractere (6 - 8 caractere alfanumerice ) acestea faciliteaza diferentierea fiecarui obiect sau relatie si poate cuprinde si codificarea dimensiunii sau serviciului caruia ii apartin informatiile.

-DENUMIREA : Cuprinde un rezumat al definirii obiectului sau relatiei (30 - 40 caractere).

-VERSIUNEA NR. : Acest numar este atribuit acelor modificari care sunt importante in descrierea obiectului sau relatiei, inainte ca versiunea sa fie validata. Se pastreaza toate versiunile pentru care entitatea este utilizata. Aceasta procedura va fi explicata mai pe larg deoarece este foarte importanta in stabilirea restrictiilor cu privire la diverse rationamente.

-DOMENIUL : Indica domeniul caruia ii apartine obiectul sau relatia. O regula simpla            este aceea ca un obiect apartine aceluiasi domeniu caruia ii apartin informatiile pe care le cuprinde.

Aceasta presupune ca toate informatiile obiectului apartin aceluiasi domeniu. Aceasta regula trebuie impusa cu acceptarea unor exceptii.

Daca luam de exemplu o agentie de asigurari care are ca obiect de activitate asigurari auto dar si asigurari auto pentru contractare de credite, fiecare produs poate forma un portofoliu de gestiune. Se atribuie deci un numar de portofoliu de asigurari auto si un alt numar pentru asigurari auto pentru contractare credite. Pentru simplificare baza de date poate fi grupata intr-un singur domeniu :CLIENTI. Totusi cele doua subdomenii sunt distincte. Daca un obiect apartine la domenii diferite, se alege un domeniu caruia sa-i apartina ( unde se stocheaza ) si celalalt il va utiliza.

-DATA INTOCMIRII : Indica data la care obiectul sau relatia au fost create.

-DATA MODIFICARII : Indica data la care au fost aduse modificari obiectului sau relatiei.

- AUTORII : Cuprinde numele si prenumele autorilor. Aceasta permite ca persoanele sa poata fi contactate pentru a completa informatiile chiar daca nu au participat direct la conceperea continutului fisei, dar afirmatiile din fisa le apartin.

- INFORMATII ASOCIATE : Aceasta rubrica permite referinte, de exemplu asupra codului, ca toate informatiile apartin unui obict sau regula, sau ca apartin unei singure unitati. Aceste caracteristici asociate permit interventia facila a Administratorului de date. Acest acces se refera in primul rand asupra obiectului si a caracteristicilor acestuia. De exemplu numele unei persoane devine cheie de acces pentru a cere informatii cu privire la un beneficiar sau furnizor. Aceasta nu se intampla insa in cazul informatiilor despre cteristici fizice sau tehnice. Identificatori cheie pentru relatii nu exista din cauza ca acestia sunt inpliciti. Cheia de acces, sau cuvintul cheie, este utilizata pentru analize legate de frecventa sursei de informatie. Daca accesul asupra bazei de date se face prin obiecte sau relatii, cheia de acces a informatiilor este neutilizata.

-DEFINIREA SEMANTICA : Trebuie sa fie clara si concisa dar poate fi la nevoie completata cu exemple care sa o faca si mai explicita.

-OBIECTUL SAU RELATIA DE REFERINTA : Un obiect este de referinta daca cuprinde informatii de referinta (inamovibile ). Pe de alta parte un obiect poate cuprinde in acelasi timp informatii de referinta si informatii care nu sunt de referinta. De regula acestea cuprind un cod si o denumire. De exemplu codul 175 R 13 conduce la denumirea anvelopa pentru autoturisme si lista autoturismelor care pot fi echipate cu aceste anvelope. Relatiile de referinta sunt un capitol special al gestiunii informatiilor in intreprinderi iar introducerea sistemelor expert in acestea presupune actualizarea bazei de date de referinta.

- CARDINALITATEA : Relatiile exista daca leaga intre ele minim doua obiecte. Fiecare relatie presupune un minim de obiecte pe care se bazeaza conexiunea dar si un maxim acceptabil. In fisa relatiilor cardinalitatea cuprinde codurile obiectelor la care se face referire si care sunt atasate regulii, iar in fisa de descriere a obiectului, codurile regulilor care pot conecta obiectul.

- VOLUMETRIA ( DIMENSIUNILE ) : Cuantifica numarul de conexiuni ale obiectului sau regulii care pot fi aplicate in prezent si viitor. Este o notiune laborioasa care se utilizeaza de informatician pentru a realiza modelarea matematica a cautarilor sistemului expert.

- RESTRICTII ALE ENTITATII : Nu toate restrictiile permit a fi modelate matematic prin deductii logice. De exemplu nu poate fi modelata matematic restrictia ca un contract de asigurare presupune semnarura directorului. Ca emiterea unei facturi presupune existenta bonului de livrare sau ca intr-un raliu auto fiecare echipa are dreptul la o categorie auto de caracteristici unic determinate. Aceste restrictii trebuie cuprinse in fisa de date si vor fi considerate de sistemul expert ca axiome de referinta. Daca aceste restrictii se repeta in mai multe fisiere de date, se poate concepe un model matematic pentru diminuarea efortului de calcul. Restrictiile vor fi gestionate si analizate separat, iar obiectivele si regulile vor fi regrupate functie de acestea, oferind o viziune de ansamblu pertinenta.

-SINONIME :sau qvasisinonime, acest paragraf permite identificarea de sinonime (sinonimie ). Daca se pot identifica sinonime, aceasta duce la fuzionarea in aceasi fisa a obiectelor sau regulilor respective. Daca fuzionarea nu este posibila, atunci trebuie procedat la departajarea clara a obiectelor sau regulilor susceptibile de sinonimie. Pentru ca doua obiecte sau relatii sa fie sinonime nu este obligatoriu sa cuprinda identic aceleasi informatii. Este suficient ca sa se completeze sau, unul dintre acestea, sa fie un caz particular a celeilalte. De exemplu sa presupunem ca adresa unui beneficiar este necesara pentru a trimite un delegat dar adresa nu este utila in celelalte cazuri. Este clar ca nu este util sa se creeze un fisier distinct care sa cuprinda aceasta informatie particulara cu privire la clientul respectiv. Se declara acest obiect sinonim cu obiectul beneficiar sau se completeaza adresa la restrictii in fisa de date a acestuia (fuziunea).

- INDICATII UTILE DE CONCEPTIE : In faza de conceptie este util sa se conserve rationamente, observatii asupra starii naturii, care sunt importante. De exemplu pe parcursul descrierii obietului sau relatiei pot fi indicate valori stabile, definitii de revazut, etc., sau observatii de natura sa indice si sa ajute la modificari ulterioare care presupun achizitii ulterioare de noi date care momentan nu exista.

- INDICATII PRIVIND COERENTA DE CONCEPTIE : Toate realizarile informatice actuale au la baza elemente relevante asupra legaturilor corespondente intre conceptie, logica si prelucrare. Aceste corespondente nu pot fi stabilite cu multa usurinta. Un element de conceptie poate sa caracterizeze unul sau mai multe fenomene fizice in functie de logica sau de procedura. De asemenea relatiile nu pot fi intodeauna traduse de modele fizice identice.Este necesar ca aceste corespondente sa fie stocate. Ele folosesc Administratorului de Date pentru informatizarea si modelarea sistemului expert.

- GESTIUNEA VERSIUNILOR : Acest paragraf cuprinde informatii asupra obiectului sau regulii in contextul trecut - prezent - viitor. Se expliciteaza versiunile din trecut, se motiveaza versiunile actuale si se prefigureaza, daca este posibil, obiectivele viitoare. Fisa de date este facuta fara a se tine seama de existenta subrutinei programului de achizitii de date care poate analiza din fisier obiecte si reguli sinonime sau coerenta relatiilor intre informatiile din sistem in mod interactiv cu administratorul de date.

In plus fata de codificarile care pentru sistemul expert devin adevaruri de referinta, textul inclus in baza de date va servi pentru realizarea dialogului interactiv cu utilizatorul.

Volumetria consta in a furniza o evaluare a numarului de entitati in formarea dictionarului in baza de date, atat in prezent cat si in viitor, in functie de obiective si previziuni. Pentru stabilirea parametrilor volumetrici trebuie cunostinte in legatura cu :

- Intreprinderea ( numar de beneficiari, numar de clienti, produse,).

- Obiectivele intreprinderii (cresterea pietei de desfacere, asimilari de noi produse,..).

- Restrictii interne si externe intreprinderii (durata legala de arhivare, de exemplu pentru statele de plata este de 50 ani).

Scopul informatiilor volumetrice este in primul rand functional. Permite intreprinderii sa optimizeze volumul activitatilor, obiectivele si sa verifice mai rapid daca obiectivele sunt atinse sau nu, si in al doilea rand permit din punct de vedere tehnic dimensionarea bazei de date si optimizarea dimensionarii in cunostinta de cauza a acesteia.

3. FORMAREA BAZEI DE DATE PENTRU UN SISTEM EXPERT

DE MANAGEMENT.

Se vor prezenta in continuare trei tipuri de modele de date, cele mai frecvent utilizate in diverse stadii de analiza si aplicare a sistemelor expert, cu toate ca nu toate modelele matematice sunt bine definite cum nu sunt bine definite nici modelele logicii in inteligenta artificiala. Totusi pot fi remarcate cateva modele care sunt cel mai des utilizate in prezent. Acestea sunt mentionate in lucrare datorita legaturilor care exista intre ele: modelul fizic este elaborat pornind de la modelul logic care el insusi are la origine modelul conceptual.

O analiza mai amanuntita se va face modelului conceptual al datelor datorita faptului ca este de interes pentru Administratorul de Date care contribuie cel mai mult la definirea sistemului expert.

a). MODELUL CONCEPTUAL AL DATELOR. Modelul conceptual al datelor este o schema ce modeleaza in intregime sau partial starea reala a intreprinderii, independent de restrictiile tehnologice, de politica de realizare a stocurilor, de gestiunea informatiilor sau de organizarea informationala interna (cum ar fi organizarea informationala centralizata sau descentralizata), adica un model independent de modelarea fizica a datelor. Modelul conceptual contine obiectele, relatiile intre obiecte si cateva restrictii, conditii, minime si maxime, globale, care caracterizeaza relatiile. Indiferent care ar fi metoda de prelucrare sau gestiune utilizata in modelul conceptual nu pot apare toate conditile, restrictiile si toate regulile care se regasesc in fisierele de date.

Este de asemenea primul pas si cel mai important pentru definirea modelului fizic al datelor. Exista si posibilitatea ca modelul fizic sa dispuna de instrumente de modelare directa dar de cele mai multe ori acestea multiplica baza de date care devine mult mai mare si duce la complicarea verificarii integritatii si autenticitatii datelor. Daca modelarea incepe cu modelul conceptual se realizeaza de la inceput optimizarea gestionarii datelor (cat mai putine fisiere si daca se poate deloc in mai multe exemplare).

b).MODELUL LOGIC AL DATELOR. Modelul logic al datelor este un caz particular impus de informatizare. El depinde de tipul procesorului utilizat pentru stocarea si redarea datelor si informatiilor (fisiere, baze de date ierarhice, retele de date relationale, etc.). Pornind de la modelul conceptual, reprezinta o etapa in realizarea modelului fizic. Scopurile sunt tehnice si functionale. Avantajele pe care acest model trebuie sa le ofere administratorului de date ar fi urmatoarele:

- Sa ofere premodele pentru modelele fizice, fara optimizari, dupa alegerea tipului de procesare la stocarea datelor.

- Sa deosebeasca datele din modelul conceptual care admit si care nu admit modelare matematica ( numai cele care pot fi modelate matematic fac obiectul modelului logic ).

- Sa furnizeze un model cadru care sa poata conduce la separarea subschemelor sau a viziunilor relationale.

- Intarirea schemelor prin eliminarea posibilitatii validarii rationamentelor obscure .

Acestea sunt motivele pentru care sistemele expert au la baza modele logice care permit acumularea de date, fapte si informatii (cum este metoda MERISE Franta) adica de completare a schemei de elaborare pornind de la modelul conceptual la care se adauga informatii din trecut. De asemenea sa nu se repete, la fiecare rulare a programului, aceleasi etape de calcul care sa conduca la stocarea temporara a acelorasi baze de date, si nu in ultimul rand, sa deosebeasca datele si informatiile tehnice necesare unui domeniu pe care sa le cearna cu atentie pentru a fi stocate in baza de date (memoria de lunga durata ).

c).MODELUL FIZIC AL DATELOR. Acest model porneste de la modelul logic si cuprinde pe de o parte toate specificatiile de stocare si acces a datelor si informatiilor si pe de alta parte toate reglementarile necesare optimizarii timpilor de cautare in bazele de date. Deci modelul fizic nu depinde decat de tipul de procesor utilizat si de echipamentul de calcul efectiv. Deci modelul de descriere logic este numai o etapa intermediara intre modelul conceptual si cel fizic. Fenomenele se modeleaza conceptual dar modul de reprezentare si prelucrare depinde de tipul de stocare al informatiilor si datelor. Se pune deci problema cine decide aplicarea diferitelor modele si in special cine decide modelarea logica a fenomenelor ?.

Se incearca o repartizare a sarcinilor unor persoane care sa fie investite cu decizia asupra solutiilor aplicate pentru fiecare model de descriere al datelor.

Competente pentru modelele de reprezentare a datelor.

Modelul fizic de reprezentare al datelor nu este identic cu cel conceptual dar se deduce din acesta. Modelul logic serveste la modelarea matematica a fenomenelor si asigura coerenta intre modelul conceptual si modelul fizic.

Se deosebesc astfel doua domenii clare de activitate in echipa care realizeaza sistemul expert. Administratorul de Date stabileste modelul conceptual, desigur in comun cu echipa, de care este raspunzator, iar Administratorul Bazei de Date (un informatician de profesie) propune solutii fizice pentru gestionarea datelor, in comun ei stabilesc modelul logic optim pentru eliminarea distorsiunilor care tind sa apara intre conceptia modelului si reprezentarea efectiva a acestuia. Aceasta activitate este greoaie, necesita mult timp si manopera de inalta calificare si dispune de foarte putine instrumente care ar putea asigura automatizarea unor etape de lucru. Se poate insa imagina un sistem expert capabil sa diagnosticheze coerenta transferului informational, costisitor si foarte putin productiv deoarece s-ar folosi in domeniul conceptiei sistemelor expert ceea ce nu ar aduce beneficii imediate.

O astfel de organigrama in repartizarea sarcinilor membrilor echipei creatoare de sisteme expert este aproape utopica. Este necesar sa se delimiteze granite si competente ale posturilor. Pentru aceasta este necesar mai intai sa se stabileasca mult mai concret obiectul de activitate. Modelul logic este separat in doua mari domenii: Modelarea conceptuala a fenomenelor prin restrictii, axiome si reguli sa apartina Administratorului de Date iar Modelarea fizica prin grafica, relatii matematice, etc. , Administratorului Bazei de Date.

FLUXUL INFORMATIONAL AL SISTEMULUI EXPERT.

Culegerea si transmiterea informatiilor in sistem presupune urmatoarele activitati :

I. Descrierea structurii datelor necesara pentru:

- Gestiunea suprafetelor de productie, dotarile, gradul de complexitate al interventiilor, tipurile de interventii, inventarul dotarii cu personal, vechimea in munca, clauze suplimentare la contractul de munca, realizate pentru fiecare atelier service din structura retelei (fig.53.),

comunicate la sediul central, cu posibilitatea actualizarii si validarii periodice a datelor. In aceasta baza de date nu ne intereseaza salarizarea, dar ea poate fi componenta a sistemului expert.

Fig.53. Reteaua de service-uri auto.

Referat: Raspunde repede si bine - joc didactic la matematica Referat: PROBA DE EVALUARE - numerele naturale de la 100 la 1000

- Construirea bazei de date referitoare la gestiunea comerciala (de marketing):

* evidenta contractelor.

* evidenta clientilor.

* planificarea activitatilor de interventie.

* evidentierea disponibilitatilor pentru forta de munca din dotare (profesia, calificarea, specializarea, sediul, etc.) pentru o anumita perioada de timp viitoare, de exemplu o luna de zile calendaristica.

* gestiunea stocurilor de furnituri.

* situatii privind utilizarea fortei de munca in trecut.

II. Prelucrarea si transmiterea informatiilor in sistemul retelei de informatii a societatii comerciale. Ca suport poate fi utilizat orice echipament de calcul care poate fi conectat la reteaua telefonica sau in sistemul telefonic celular sau la internet, si care sa poata emite si sa capteze mesajele interactiv. Sa presupunem ca un service primeste un client care descrie simptomele pe care le prezinta utovehiculul. Acestea sunt incarcate in programul existent al calculatorului service-ului care cauta in baza de date diagnosticianul (mecanicul) prezent in service. Sa presupunem ca nu exista personal calificat pentru domeniul solicitat la filiala service considerata. Atunci el este cautat in baza de date a tuturor celorlalte service-uri, este identificat acela care este disponibil in cel mai scurt timp. Testele cerute de sistemul expert sunt executate de personalul disponibil in statie inca inainte ca expertul sa devina disponibil. Diagnosticul se fixeaza de la distanta.

Situatia autovehicului fiind clarificata, se cauta programarea posibila pentru inteventie in functie de disponibilitatea de personal si a utilajelor necesare, personal si utilaje, fie din acelasi service fie din service-uri diferite. Se propune interventia optima din punct de vedere al timpului si costurilor. Decizia apartine clientului impreuna cu operatorul de la terminalul retelei. Se incheie un contract cu clientul.

III. Sistemul expert furnizeaza la sediul retelei informatii cu privire la directii strategice cum ar fi:

Gradul de ocupare a personalului pe meserii, anotimpuri si filiale.

Gradul de incarcare a utilajelor filialelor.

Ponderea marcilor si categoriilor de autovehicule reparate, pe filiale.

Gestionarea cererilor diagnosticate si nerezolvate din lipsa de capacitate de productie sau lipsa de personal calificat.

In baza acestor elemente se poate compune de catre conducerea societatii comerciale cea mai avantajoasa strategie pentru dezvoltarea in viitor a acesteia.

Se vor realiza programe, ele insele sisteme expert modulate, care vor avea denumiri codificate pentru a putea fi folosite interactiv pe tot teritoriul acoperit de retea. Regulile generale care se aplica fisierelor de date sunt urmatoarele:

1.                 Un contract de munca priveste o singura calificare si o singura specializare profesionala,ceea ce inseamna ca pentru aceiasi persoana se fac mai multe contracte de munca.

2.                 O calificare apartine unei singure branse profesionale. O bransa profesionala cuprinde o lista de calificari.

3.                 Un contract de munca este semnat de un singur angajat.

4.                 O filiala, sucursala, administreaza mai multi angajati si mai multe stocuri de piese de schimb. Un angajat sau o piesa de schimb apartine unei singure filiale.

5.                 Un angajat se poate afla in situatii diferite in perioade diferite. Intr-o perioada de timp determinata un angajat se poate situa numai intr-o anumita situatie in raport cu necesitatile filialei.

6.                 Un contract / comanda / de interventie este semnat de o singura filiala si respectiv de un singur client. Filialele si clientii pot semna mai multe contracte in timp.

7.                 Clientul are relatii juridice cu o singura filiala. Filiala are relatii juridice cu mai multi clienti.

8.                 Un contract / comanda / este executat de mai multi angajati, de una sau mai multe filiale, in acelasi timp sau perioade diferite.

9.                 Schema fluxului informationa. Prezentarea este schematica deoarece nu ia in considerare toate filialele pe care le are societatea comerciala, ci numai tipurile de surse de informatii.

Modelarea informatiilor de referinta

din reteaua de service auto.

Aceasta modelare conceptuala este imprumutata din practica bancara unde creditului i se aplica o dobanda reala (fara inflatie) intr-o plaja de 8-12%, in functie de marimea creditului si de riscul de a acorda credit clientului.

Modelarea temporala si arhivarea bazei de date reprezinta activitatea trecuta a unei intreprinderi. In acelasi timp arhivarea inseamna si o permanenta conservare a informatiilor rezultate din activitatea curenta, independenta de sistemul expert, cu toate ca face parte integranta din acesta.

Aceasta stocare a informatiilor este impusa fie prin norme interne ale intreprinderii, fie de constringeri externe cum ar fi durata impusa de lege pentru conservarea informatiilor (statul de plata a salariilor se arhiveaza minim 50 de ani). Este de datoria Administratorului de Date de a lua masuri pentru stocarea, selectia, pastrarea si arhivarea pe durate minime sau maxime a informatiilor conform dispozitiilor legale in vigoare. Aceasta activitate apartine modelarii conceptuale a datelor, chiar daca aceasta inseamna, aparent, pentru Administrator o activitate suplimentara.

Daca luam de exemplu din practica bancara contul curent de economii, de fiecare data cand apare o modificare a dobanzii bancare se face inventarierea si actualizarea contului caruia urmeaza sa i se aplice o alta rata a dobanzii. Aceasta activitate nu poate avea loc in lipsa modelarii temporale si arhivarea datelor si informatiilor.

Stabilirea modelului conceptual de modelare temporala este necesar pentru Administratorul Bazei de Date care trebuie sa gaseasca solutii tehnice pentru restrictiile impuse (selectia, modul de pastrare a datelor si informatiilor, durata arhivarii si modul de acces in arhiva).

Odata cu impunerea acestui capitol, in modelarea informatiilor, apare necesitatea ca un sistem expert sa dispuna de un GLOSAR si de un TEZAUR.

GLOSAR- 'lexic care explica cuvintele rare ale unei limbi sau a unei opere, tratat' LAROUSE,1989.

TEZAUR- 'lista alfabetica de termeni normalizati utilizata pentru clasarea documentelor' LAROUSE, 1989.

O lista de termeni (TEZAUR) in ordine alfabetica, explicati (GLOSAR) este cea mai utila pentru sistemele expert si serveste la inventarierea propriilor denumiri, prescurtari, etc., asemanator unui registru de evidenta al socitatilor comerciale existent in activitatea camerelor de comert si industrie pentru a evita sinonimia denumirilor, (riscul confundarii) cu alte intreprinderi sau denumiri, culori, sigle de marca protejate prin lege. Deseori, uitate, aceste doua elemente, dar mai ales tezaurul, au ca rezultat multe ore de munca pentru depistarea cauzelor alterarii sau pierderii unor informatii pe parcursul rularii programelor. In afara de aceasta conduc la coerenta vocabularului, precizia limbajului si posibilitatea ca un alt utilizator sa poata mai usor actualiza si prelucra imensa cantitate de informatii stocata in baza de date. Este totusi dificil sa se estimeze dimensionarea tezaurului unei baze de date. De obicei o intreprindere de mica anvergura codifica aproximativ 500 de termeni proprii utilizati intr-un glosar. Glosarul si tezaurul de cuvinte al unei limbi depaseste 20.000, de cuvinte. Un volum mare descurajaza utilizatorul sistemului expert. Sistemele expert trebuie sa foloseasca la maximum tezaurul limbii nationale, la adevaratul inteles, si sa aibe un tezaur propriu cat mai redus posibil, format numai din cei mai importanti termeni utilizati (termeni cheie).

ADMINISTRATORUL BAZEI DE DATE A RETELEI

DE SERVICE-URI AUTO.

In capitolul precedent am analizat rolul Administratorului de Date, independent de suportul tehnic al sistemului expert. El a fost prezentat ca un factor important in promovarea intereselor intreprinderii. In practica el trebuie sa fie un mediator intre modelul conceptual al sistemului complex care este o intreprindere si informatica, adica mijloacele concrete prin care politica intreprinderii este pusa in practica. Administratorul de Date este dator sa tina cont de o serie de restrictii impuse de realizarea tehnica, adica de echipamentul de calcul si competenta Administratorului Bazei de Date care exploateaza echipamentul.

El trebuie sa observe daca baza de date are nevoie de un dictionar de cuvinte cheie sau nu, in functie de facilitatea sau complexitatea fenomenului sistemului intreprindere si de scopurile strategice ale acesteia. Din pacate mentalitatea conservatoare a organizarii intreprinderilor duce la o lupta continua intre metodele necesare conducerii cu asistare de sisteme expert si conducerea actuala de tip subiectiv si dictatorial. De aceea pozitia Administratorului de Date trebuie cat mai bine si clar definita in organigrama intreprinderii. In prezent acesta este apartinator centrului de calcul, deci tehnic al intreprinderii, si are mai mult rol de consultant.

O functie importanta a Administratorului de Date este de a forma o banca de date actualizata si mai ales sa valideze relatia date valide - proceduri de prelucrare valide. De aceasta depinde foarte mult alegerea echipamentului informatic si a retelei informatice, dar si tipul de procesare al datelor, cel mai adecvat fenomenului. In caz contrar poate sa apara situatia in care realizarea informatica a diverselor subprograme ale sistemului expert necesita echipamente care nici nu au fost luate in considerare la realizarea modelului conceptual. In continuare ne propunem sa analizam putin rolul Administratorului de Date atat in cazul in care modelarea fenomenului nu are sau are nevoie de faza de conceptie a sistemului de date.

Este interesant faptul ca in practica, o informatie, cu cat este mai mult utilizata cu atat mai mult este dorita sa fie utilizata. Dictionarul datelor serveste la conceperea dictionarului fizic, real, care va fi transpus pe echipamentul de calcul. In acest context, principala sarcina a Administratorului de Date, este pe de-o parte prezentarea dictionarului conceptual (schema, glosar, tezaur, etc.) echipei care va realiza sistemul expert si pe de alta parte sa urmeze schema logica propusa impreuna cu Administratorul bazei de Date pentru gasirea solutiilor tehnice care sa reproduca cat mai fidel fenomenul si sa implementeze sistemul expert.

DICTIONARUL DE DATE se adreseaza in primul rand echipei care concura la realizarea sistemului expert, in frunte cu informaticianul, Administrator al Bazei de Date. Daca dictionarul de date prevede multe amanunte, devine greoi si respingator datorita si a multitudinii de restrictii care apar in mod logic. Administratorul de Date este obligat sa prezinte o viziune globala, incat prin tema ridicata de un capitol, informaticianul sa aiba camp deschis creativitatii si optimizarii solutiilor fizice. In aceasta situatie se realizeaza un dialog constructiv in care Administratorul Bazei de Date aduce solutii si propuneri si se reanalizeaza definirea modelului conceptual. In intervalul dintre dialoguri acesta cauta solutii practice, modelari ale fenomenelor si elaboreaza schema de baza a organizarii informatice. Pe masura ce sistemul expert prinde contur, echipa va fi aceea care va solicita intalniri, din ce in ce mai dese, unde se vor rezolva problemele de validare, fiabilitate, distorsiuni posibile in transmiterea si prelucrarea automata a datelor si informatiilor. Pe tot parcursul elaborarii sistemului expert este necesar ca fiecare membru al echipei sa aiba acces in orice moment la orice schema, model, dar mai ales la dictionar in totalitatea sa. Dictionarul de date conceptual reflecta o semantica. Este necesar ca reprezentarea fizica sa aiba aceasi semantica. Verificarea coerentei dintre sistemul conceptual si cel fizic este deosebit de importanta. Exista doua cazuri extreme care ilustreaza modul de conducere a acestei verificari:

a). Informatiile sunt foarte multe dar elementare.

b). Informatiile sunt reprezentate de ansamble de date.

In primul caz verificarea coerentei este simpla, dar foarte laborioasa, in schimb poate fi usor automatizata.

In al doilea caz se porneste de la fiecare informatie conceptuala, se parcurg etapele succesive in care se apeleaza la toate datele si informatiile elementare, si se evidentiaza neconcordante, cum ar fi aceea ca o informatie conceptuala nu este reprezentata de modelul fizic. Acest lucru se datoreaza fie faptului ca sistemul nu are prevazute ramuri in arborescenta pentru prelucrarea respectiva, fie ca datele sunt gresit codificate de dictionarul de date fizice, si sistemul nu le mai poate identifica.

O alta etapa de verificare este reciproca, adica pornind de la fiecare data, din baza de date, care nu este pur tehnica, se cauta corespondenta cu informatia la care serveste. Este foarte rar cazul de corespondente multiple, adica date care sa participe la formarea mai multor informatii. In cazul unei optimizari se poate recurge la gruparea in aceasi baza de date, intr-un singur fisier (tabel rational).

Daca intre o data si o informatie nu se poate stabili corespondenta, este posibil ca ea sa fi fost creata de Administratorul de Date, din motive tehnice, si apoi neutilizata sau erori de cod si formate care trebuie corectate.

Orice modificare: coduri, formate, denumiri, se opereaza intai in dictionarul de date fara a altera variantele trecute.

Validarea relatiei date-proceduri este o verificare a fiecarei subrutine a sistemului expert in functiune. Cea mai des utilizata metoda este de a rula subrutina dupa modele conceptuale rezolvate deja de expert si de a vedea etapele pe care le parcurge comparandu-le cu etapele si rezultatele partiale obtinute de subrutina.

Alegerea procesorului de date aduce si el restrictii tehnice specifice care impun reluarea, dupa realizarea sistemului expert, a tuturor fazelor parcurse. Se optimizeaza cu acest prilej modelul conceptual, dictionarul de date, glosarul si tezaurul sistemului expert.

Elaborarea unui sistem expert este o munca de echipa care dureaza in prezent un timp de conceptie de ordinul anilor. Totusi se poate remarca faptul ca pe masura ce sistemele expert s-au realizat, fabricantii de procesoare vin in intampinarea rezolvarilor tehnice de implementare a acestora cu solutii din ce in ce mai evoluate. Ca dovada este evolutia sistemului M S - D O S la WINDOWS si in momentul de fata la varianta WINDOWS 'XP care este deja depasita.

Asa cum a reiesit din capitolele precedente, cel mai important rol, in elaborarea sistemului expert, il are Administratorul de Date. Nu s-a mentionat nimic despre locul pe care-l ocupa acesta in organigrama intreprinderii. Aceasta problema este de competenta echipei manageriale a intreprinderii, careia ne permitem sa le atragem atentia ca Administratorul de Date este, dupa parerea noastra, un post in viitor in orice intreprindere si pe scara ierarhica trebuie plasat imediat dupa managerul general, trebuie sa faca parte din Consiliul Administrativ si sa aiba acces la toate hotararile strategice ale intreprinderii. Problematica curenta si strategica a intreprinderii este reprezentata de acesta in modele conceptuale, fezabil a fi informatizate, care conduc la clarificarea solutiilor pana la cele mai mici detalii, scotand in evidenta domeniile in care trebuie clarificate sau evaluate date si detalii necesare.

Organigrama se va referi la organizarea echipei care participa la realizarea si intretinerea sistemului expert in intreprindere. Incercam sa prezentam organigrama ca un rezultat logic al fisei postului fiecarui domeniu strict necesar, indiferent de domeniul abordat de sistemul expert.

COMPETENTELE ADMINISTRATORULUI DE DATE:

Moderator care asambleaza informatii pertinente, fara alterarea particularitatilor.

Garant al semanticii informatizarii intreprinderii prin care se definesc vocabularul, tezaurul si obiectivele intreprinderii.

Normator care participa la realizarea si propunerea de norme interne si standarde si controleaza respectarea acestora prin unificarea sistemului informational din intreprindere.

Girant al coerentei informationale de forma si de fond, datorita viziunii globale asupra intreprinderii, are grija sa elimine perturbatiile care ar putea sa apara in cazul evolutiei dictionarului de date si introducerea accidentala de sinonime.

Consilier strategic datorita cunostintelor de informatica de care dispune, serveste la elaborarea solutiilor de informatizare a domeniilor concurente la gestiunea intreprinderii.

Consilier organizatoric care propune solutii de automatizare organizatorica a fluxului informational din intreprindere.

Conceptia informatica a intreprinderii, participa la modelarea si descrierea informatiilor asupra unei teme date, pornind de la propriile cunostinte si de la ale utilizatorului.

Utilizator al bazei materiale informatice, in general dispune de centrul de calcul, cunoaste performantele echipamentului, structureaza baza de date, intocmeste necesarul de dotari corespunzatoare pentru evolutia sistemului.

Valorifica baza de date prin specializarea personalului intreprinderii care este antrenat sa utilizeze dictionarul si baza de date.

Interfata intre Managerul General si sistemul informational din intreprindere, defineste informatiile strategice si cauta solutii pe termen scurt, mediu si lung de dezvoltare a sistemului informatic si a sistemului expert.

Consilier al administratorului centrului de calcul, pe de-o parte poseda cunostintele si cunoaste programele strategice si pe de alta parte este cunoscator al performantelor echipamentului de calcul, ceea ce duce la o simbioza intre baza materiala si sistemul expert.

Din lista competentelor Administratorului de Date rezulta ca sarcinile acestuia sunt caracerizate de urmatoarele:

Sarcini numeroase si diversificate, competente diferite care reclama utilizatori si persoane diferite.

Administratorul de Date nu poate apartine unui serviciu deoarece are competente generale, deci trebuie sa vina in ierarhie imediat dupa Managerul General.

Baza informatica materiala si sistemele de subrutine expert trebuie conduse centralizat, de o echipa subordonata unui singur sef.

Administratorul de Date are in intreprindere un rol strategic important, el detine un rol cheie in stabilirea politicii intreprinderii si un rol foarte important in ceea ce priveste veridicitatea datelor si informatiilor pe care sistemul gestionat de el le furnizeaza intreprinderii.

In figura este prezentata o schema de organigrama a acestui nou serviciu dintr-o intreprindere.

Departamentul de administrare si intretinere a

datelor sistemului expert care gestioneaza reteaua de service-uri.

DIRECTORUL CENTRULUI DE CALCUL

Acesta are rolul de a stabili normele generale ale sistemelor de modelare a fenomenelor in functie de performantele echipamentului si de modul de stocare si acces la baza de date. Cunostintele si pregatirea acestuia au rolul de a hotari asupra suportului informatic, a modelarii generale si la realizarea coerentei dintre modelul conceptual si cel fizic. Rolul lui nu consta intodeauna in a decide asupra modelelor si modelarii fenomenelor, ci in special de a gasi solutii optime de transpunere in practica a modelului conceptual impreuna cu Administratorul de Date si Administratorul Bazei de Date.

SERVICE AUTO 1,2,3,.

Are ca sarcina conceptia dictionarului de date in domeniu de care raspunde. El se ocupa de realizarea modelarii pe domeniu, alege mijloacele de transpunere in practica a solutiilor gasite si impreuna cu Administratorul Bazei de Date elaboreaza dictionarul intregului sistem expert si modeleaza conceptia unitara a sistemului pentru realizarea coerentei accesului la date, dintr-un domeniu in altul. Asigura asistenta tehnica utilizatorilor si participa la reciclarea personalului intreprinderii. Despre Administratorul Bazei de Date s-a discutat in capitolele antrioare. Este de mentionat faptul ca in echipa, Directorul Centrului de Calcul este singurul post care necesita ca pregatire de baza informatica. Celelalte pot fi ocupate de informaticieni specializati intr-un anumit domeniu cum ar fi mecanica, finante, contabilitate, resurse umane, dar cel mai des sunt utilizate persoane specialisti intr-un anumit domeniu care au pregatire in sisteme informatice.

Administratorul de Date si serviciul pe care-l conduce are propriul loc in organigrama intreprinderii. Este prezentata o propunere considerata ideala de Martine Barthez in 1993, in care este creat un serviciu intreg in subordinea unui Director de Sisteme Expert si Informatica.

Locul ADMINISTRATORULUI DE DATE in

organigrama retelei de SERVICE AUTO.

In aceasta varianta Administratorul de Date si echipa de realizare si intretinere a sistemelor expert depinde de D.S.E.I. (Directorul de Sisteme Expert si Informatizare) care stabileste strategiile cu Managerul General si nu depinde deloc de organizarea intretinerii, dotarii, personalul de serviciu, etc., din centrul de calcul si nici nu hotaraste asupra metodelor de gestiune a informatiilor.

Eeste prezentata organigrama pentru intrprinderile care au implementat deja sisteme expert de informatizare a fluxului informational. Se constata ca Administratorul de date este plasat independent de exploatare si de Administratorul Bazei de Date care sunt in subordinea Directorului Centrului de Calcul. Totusi deosebirea nu este asa de mare si are avantajul ca foloseste structura organizatorica actuala ceea ce conduce la la posibilitatea exploatarii la maximum a acumularilor centrului de calcul.

Organigrama actuala in service auto.

In acest capitol am incercat sa definim locul si rolul responsabilului cu creerea si intretinerea sistemelor expert din intreprinderi. Rolul Administratorului de Date este mai mult sau mai putin

important in functie de politica strategica a intreprinderii. In realitate factorul hotarator al aparitiei in intreprindere al acestuia si plasarea cat mai sus in ierarhie, depinde de competentele si gradul de participare la luarea deciziilor.

Varianta de organigrama.

Organizarea interna a echipei de exploatare a sistemelor expert nu depinde decat de obiectivele pe care sistemul expert le urmareste.

Sistemului expert central urmareste evolutia fiecarui service auto, starea retelei cailor de transport si starea personalului din fiecare service auto, si care are ca sarcina principala detectarea anomaliilor. MTAD = Mijloace de Transport de Aprovizionare si Desfacere. Sistemul expert este capabil sa aiba reactii pertinente cum ar fi:

MTAD (Mijloacele de transport) pot sa se asambleze la un moment dat pe un anumit parcurs pentru a transporta mai multe semifabricate cu un consum optimizat de energie.

- MTAD pot comunica intre ei dar si cu sistemul central.

- Misiunea MTAD-urilor poate sa fie de natura nedeterminata, care duce la stabilirea momentului de intrare in functiune si a traseului de parcurs in raport de cerere.

Misiunea odata stabilita, poate fi oricand reconsiderata si actualizata de sistemul expert central.

Aceste domenii inseamna recunoasterea starii naturii, cumularea de fapte si informatii din toate domeniile si luarea unor decizii cu privire la modificarea starii naturii in vederea obtinerii obiectivului final: optimizarea costurilor si timpului de asteptare la transportul semifabricatelor. Modelarea unui astfel de fenomen presupune gestionarea problematicii in conditii de evolutie dinamica si in conditii de incertitudine. Este vorba de modelarea sistemului central de supervizare. Modelul poate fi structural, functional, cauzal si / sau comportamental.

Sistemului expert sa i se descrie componentele (parametrii componentelor care caracterizeaza starea naturii). Pe langa gestionarea starii componentelor trebuie sa gestioneze si informatii si date legate de starea relatiilor dintre componente cum ar fi: doua MTAD-uri urmeaza un traseu, un numar n de semifabricate sunt deja incarcate din punctul X, in punctul Y un numar n de semifabricate sunt in asteptare, etc. Sistemul expert, pentru taxi-robot, este un sistem dinamic complex diferit de sistemul expert de diagnoza care simuleaza expertul fata in fata cu un fenomen aflat in pana, care trebuie readus in functiune. Sistemul expert dinamic trebuie sa deduca fapte plauzibile in conditiile in care se detin fapte incomplete cu privire la starea naturii mediului inconjurator.

Modelele de reprezentare a starii mediului inconjurator pot fi diverse:

- Modele mai mult sau mai putin agregate.

- Modelul conceptului bunei functionari.

- Modelul conceptului functionarii in caz de pana.

Modelul functional va preciza ca transportul a N semifabricate necesita un mijloc de transport, de capacitatea, ca i se poate atasa sau nu remorca, capacitatea remorcii, si ca acesta se gaseste in starea pregatita sa faca transportul. Un alt model functional priveste cazul in care MATD efectueaza transportul dar sunt solicitari de transport ce nu pot fi onorate si trebuie gasita solutia satisfacerii cererii care sa se incadreze cel mai tarziu in mai putin de 15 minute de asteptare.

Modelarea pe baza evenimentelor discrete presupune ca datele si informatiile starii naturii variaza in diferente de timp infinitezimale, caz in care toata baza de date se actualizeaza si se analizeaza numai acele valori, marimi, stari care prezinta modificari de la Dt₁ la Dt₂.

In vederea modelarii fenomenului studiat este necesar un vocabular de baza:

FAPTE: un cuplu < variabila, valoare > care defineste starea naturii unei             variabile la un moment dat. De exemplu < traseu, liber > dar si valori disjunctive cum ar fi < traseu, liber U neobturat > ceea ce ar defini: traseul este liber si neobturat de lucrari de amenajare a carosabilului .

Faptele sunt si ele de mai multe feluri:

FAPTE SESIZATE SUPERVIZATE pentru care valoarea este cunoscuta datorita senzorilor utilizati in orice moment, ca cel exemplificat.

FAPTE SESIZATE NESUPERVIZATE a caror valoare este calculata la cerere cum ar fi valoarea acceleratiei sau consumul de energie.

FAPTE DEDUSE a caror valoare nu se calculeaza direct, ci deriva din celelalte fapte cunoscute.

STAREA NATURII este un ansamblu de fapte care descrie complet sistemul supravegheat de sistemul expert la un moment dat.

TRANZITIE - schimbarea starii naturii. Tranzitia se poate produce prin evenimente discrete. Evenimentele sunt insa de mai multe feluri in functie de influenta acestora asupra sistemului expert.

EVENIMENT defineste schimbarea la un moment dat a FAPTELOR care descriu o stare a naturii ce se transforma in alta stare a naturii. Ele pot fi:

- EVENIMENTE ELEMENTARE, de exemplu schimbarea valorii unui singur fapt ce

descrie o anumita stare a naturii.

- EVENIMENTE OBSERVABILE, schimbarea valorii unui fapt observabil, masurat.

Observabilitatea este dinamica, adica schimbarea valorii nu poate avea loc la un moment dat, ea poate fi sesizata numai dupa un interval de timp, comparand starea naturii de la timpul t₁ cu starea naturii de la timpul t₂.

REGULI - restrictii, reguli care definesc starea naturii si tranzitiile posibile ale fenomenului. Regulile pot fi statistice sau dinamice. Ele pot fi algebrice care leaga doua valori, o functie de stare a naturii urmatoare care leaga doua stari ale naturii intre ele sau de deducere a unei stari a naturii prin logica.

OBSERVATIA este un fapt observat la un moment dat, de exemplu

< puterea consumata / valoarea >.

Sistemul studiat este reprezentat de un ansamblu de stari ale naturii care produc un graf (arborescenta) gigantica: graful starii naturii. Fiecare nod al acestui graf este o stare a naturii sistemului posibila (adica un ansamblu de fapte care-l descriu). Fiecare arc al grafului este un evniment E (nu neaparat elementar deoarece o multitudine de fapte isi schimba starea naturii). Fiecare drum urmat in arborescenta este un scenariu. Intre faptele care definesc starea naturii unele sunt observabile. Este necesar ca, avand ca baza faptele observabile, sa se poata produce in orice moment o transpunere (traducere) intr-un graf observabil al starii naturii. Cum observatiile nu vizeaza decat valoarea faptelor la un moment dat si nu totalitatea faptelor care concura la definirea starii naturii, un nod din graful observabil poate avea mai multe noduri corespondente in graful starii naturii. De exemplu un semifabricat care se gaseste in starea in care urmeaza sa fie transferat, este o stare a naturii intr-un graf care nu ia in considerare localizarea mijloacelor de transport si nici starea in care se gasesc celelalte semifabricate.

In mod asemanator un arc al grafului corespunde unui ansamblu de evenimente care vizeaza toate transformarile observabile dar in contexte diferite. De exemplu odata semifabricatele urcate in garnitura A , garnitura A se pune in miscare independent de localizarea si starea in care se gasesc celelalte garnituri cu conditia de a circula pe aceasi linie dar in sensuri contrare. Aceasta conditie este reglementata de reguli de circulatie care impun circulatia giratorie. Un drum din graf, al faptelor si evenimentelor observabile este un scenariu proiectat numai de evenimente observabile. Aceasta viziune, a departajarii in scenarii elementare, reduce pe doua cai cercetarea scenariilor (numarul de scenarii posibile fiind un numar combinatoriu). In primul rand se elinina evenimentele care nu sunt implicate in fapte observabile si in al doilea rand mai multe scenarii sunt comparate si proiectate asupra aceluiasi scenariu al starii naturii, deoarece un nod din graful observabil poate corespunde la mai multe noduri ale grafului starii naturii. Urmarind problema in acest fel, se pot obtine grafuri observabile foarte diferite care se pot compara si in final optimiza.

Se poate considera ca din totalitatea scenariilor semnificative se poate alege un scenariu optimizat. Cercetarea dupa modelul explorarii combinatorii se reduce si mai mult daca grupam scenariile optime pe grupe si clase de scenarii.

Sa presupunem ca un graf explicit este de fapt un caz particular care rareori corespunde cu realitatea. Graful de tranzitie trebuie sa accepte a fi construit de la schimbarea elementara a starii naturii. Modelele de modelare matematica a schimbarii starii naturii cunoscute pana in prezent sunt:

a. Descrierea logica (temporala, neclasica).

b. Descrierea dupa principiul logicii lineare (pe baza consumurilor).

c. Descrierea pe baza unei retele Petri de nivel inalt.

d. Descrierea pe baza retelei Petri ordinare.

e. Descrierea pe baza retelei temporale probabilistice.

f. Descrierea dupa mecanismul starilor finite.

Vom evidentia in continuare avantajele si dezavantajele modelarii schimbarii starii naturii pentru cazul in care reteaua de service auto a achizitionat un demaror utilizat de la un client:

a). DESCRIEREA LOGICA are la baza intelegerea si apropierea de fenomenele si datele care duc la schimbarea starii naturii pentru a putea aplica punctul de vedere al descrierii mecanice si a dualitatii intre starea naturii si schimbarea starii naturii.

VERIFICARE + CONSTATARE (DEMARORUL (X)) >>> RECUPERABIL (DEMARORUL (X))

Ceea ce inseamna: Dupa actiunea ' Verificarea demarorului X si constatarea posibilitatii recuperarii acestuia, demarorul X este recuperabil'. Secventa indica o schimbare a starii naturii.

AVANTAJE: Reprezentarea este foarte concisa si precisa, ea nu pune problema starii precedente verificarii si constatarii recuperabilitatii demarorului. Ansamblul de date care stocheaza culorile posibile ale taxiului poate fi infinit. Printr-o regula descriptiva logica putem descrie o infinitate de tranzitii. Cu predicate logice de ordinul I se obtin reguli generice pentru toata reteaua de achizitii a intereprinderii. Substituind variabilele logice cu obiecte obtinem reguli indexate. Este cea mai apropiata descriere posibila fata de modelele cognitive umane. Regulile obtinute pot suporta derogari (exceptii ). Chiar daca gradul de recuperare al demarorului nu este complet, concluzia ca demarorul este recuperabil este plauzibila. Descrierea permite o evolutie dinamica. Ideea de baza este sa dispunem de descrierile unitare a cat mai multe componente ale sistemului care sa includa si exceptiile si anomaliile.

DEZAVANTAJE: Construirea dificila (datorita volumului mare) a modelului automat de asamblare a fenomenului pe baza starii naturii elementare finite. In mod mai general este vorba de complexitatea grafului si de fiabilitatea si mentenabilitatea acestuia in functiune (repetarea grafului de la o stare initiala dupa un interval de timp va duce la alta solutie). Actualizarea datelor trebuie facuta si in baza de date anterioara. De exemplu este clar ca inaintea actiunii 'verificat + constatat demarorul (X)', in baza de date exista informatia 'demarorul (X) este neverificat', care trebuie stearsa si inlocuita cu evolutia in starea naturii urmatoare. Regula este una de cosmetica: Tot ce nu a fost declarat ca s-a schimbat, ramane cum a fost si se vor calcula numai datele rezultate in urma schimbarii.

Acest principiu al inertiei informatiilor se poate rezolva linear daca dorim sa construim o arborescenta explicita a schimbarii starii naturii intre doua momente, inainte de a-l implementa in sistemul de supraveghere. Se poate insa construi si in linie , adica in timp real.

b). DESCRIEREA DUPA PRINCIPIUL LOGICII LINEARE. In acest caz actiunea precedenta se descrie astfel:

| - ! (( Recuperabil (X) + Neverificat (X) + Verificat partial (X) - o Recuperabil 30% (X))

Ceea ce inseamna ca demarorul (X), fie recuperabil, fie neverificat sau partial verificat in starea initiala, devine recuperabil 30% in starea finala si starile demarorul (X) 'recuperabil', 'neverificat' sau 'partial verificat' sunt sterse din baza de date.

AVANTAJE : Spre deosebire de descrierea precedenta aceasta este explicita si cuprinde mai multe evenimente simultan (3). Daca demarorul (X) este recuperabil el devine automat recuperabil 30% si actualizat in baza de date. Tot ce este descris in partea stanga apartine trecutului si se actualizeaza la starea din partea dreapta. Orice fapt necuprins in descriere ramane neschimbat. Reprezentarea se apropie mai mult de prelucrarea automata a unei arborescente si permite sesizarea evenimentelor in timp real, eliminand inertia descrierii logice.

DEZAVANTAJE : Tot ce trebuie schimbat trebuie explicitat amanuntit. De exemplu daca demarorul (X) este in curs de a fi verificat si constatat gradul de recuperare, aceasta actiune in timp nu poate fi descrisa in logica lineara. Nu se poate pune in evidenta nici faptul ca actiunea de verificare si constatare necesita un anumit timp. Descrierea poate fi imbunatatita adaugand o functie 'timp' dar care este estimativa (nereala), dupa care sa aiba loc actualizarea bazei de date.

c). DESCRIEREA PE BAZA RETELEI PETRI DE NIVEL INALT. Problema anterioara devine:

| - ! ( Neverificat(Demarorul (X)) -- o Recuperabil 30% (Demarorul(X)))

Care inseamna: pentru fiecare demaror X, daca X a fost neverificat in starea initiala, X devine recuperabil 30% in starea finala, se sterge X era neverificat cand regula este utilizata.

AVANTAJE : Este foarte apropiata de cazul precedent. Are avantajul ca fiind facuta descrierea direct in modelul retelei Petri se pot utiliza tehnici de prelucrare clasice ca algoritmul jucatorului pentru simularea modelarii. Un alt avantaj vine tot de la subretelele Petri care permit descrierea globala a schimbarilor starii naturii. Daca utilizam aceasta metoda de descriere putem folosi proceduri secventiale. Putem de exemplu simula ca demaroarele trec in etapa starii naturii urmatoare ciclic (mergi si cauta semifabricatele, incarca-le in mijloacele de transport, efectueaza transportul la operatia urmatoare, descarca-le la operatia urmatoare, etc.). Modelul se apropie mult de cel de diagnoza sau de studiu al cazuisticii. Putem asocia la aceasta descriere Petri un interpret, care permite atribuiri de etichete (coduri de stare).

DEZAVANTAJE : Cel mai mare inconvenient este ca trebuie sa identificam toate cazurile posibile in care se gaseste un demaror. Adica trebuie sa se faca o prelucrare prin apropiere monotona de situatia reala. Schimbarile starii naturii sunt restrictii care trebuie sa conduca obligatoriu la schimbari si decizii in consecinta. Este clar ca nu poate fi supervizat sistemul expert numai prin restrictii.

d). DESCRIEREA PE BAZA RETELEI PETRI ORDINARE. Evenimentul schimbarii starii demarorului se descrie astfel:

| - ( Verificare+Constatare (Demarorul X) - o Recuperabil 30% ( Demarorul X ))

Aceasta descriere se adreseaza numai unui demaror X care-si schimba starea in recuperabil 30%.

AVANTAJE: Analiza si prelucrarea evenimentelor este simplificata. Este compatibila cu logica propozitiilor.

DEZAVANTAJE : Investigarea este complexa, dupa o schema combinatorie. Este necesar sa se stocheze reguli pentru posibilele modificari a datelor tuturor faptelor din baza de date. Ocupa multa memorie si echipament.

e). DESCRIEREA PE BAZA RETELEI TEMPORALE PROBABILISTICE. Dupa acest model descrierea ' Daca in urma verificarii si constatarii demarorului X la timpul t1, atunci probabilitatea ca aceasta sa fie recuperabil 30% la timpul t2 = t1+1 , este de 0,99 ' devine:

P (|) = 0,99

Aceasta formula este probabilistica si conditionata asociind doua evenimente aleatorii. Ea nu este suficienta pentru a fi reprezentata sub forma unui graf temporal, deoarece este necesara indeplinirea unor conditii :

Conditiile probabilistice trebuie indeplinite si pentru variabile, nu numai pentru evenimente. De exemplu in acelasi timp ce se considera demarorul X recuperabil 30% in stanga relatiei, aceasta presupunand ca pentru toate starile posibile ale demarorului X, verificarea+constatarea poate avea ca rezultat toate starile posibile, dar in special aceea de recuperabil 30%.

- Toate variabilele din stanga relatiei trebuie sa fie regasite in partea dreapta.

- Ansamblul probabilitatilor conditionale trebuie reprezentate printr-un graf separat.

AVANTAJE : - Modelare facila datorita calitatii descrierii.

- Coerenta si usurinta intelegerii modelelor complexe.

- Existenta unor algoritmi de modelare eficienti.

DEZAVANTAJE : - Caracterul indexat al variabilelor aleatoare.

- Incapacitatea sistemului de a obtine simulari globale.

f). DESCRIEREA DUPA MECANISMUL STARILOR FINITE. Se descriu starile succesive. De exemplu evenimentul schimbarii starii de recuperabilitate a unui demaror este cuprins in descrierea a doua evenimente succesive E1- la E2 astfel:

E1 = [Ansamblul stator D(x) la verificare mecanica, Demarorul D(x2) la degresare subansamble,

Demarorul D(x3) este transportat la bancul de lucru]

E2 = [Ansamblul stator D(x) la verificare mecanica, Demarorul D(x2) la degresare subansamble,

Demarorul D(x3) este recuperabil 30%]

Are avantajul ca prelucrarea este si mai mult simplificata si generarea scenariilor este mult mai simplu de realizat la acest nivel elementar de reprezentare. Dezavantajul este ca de fiecare data, la fiecare stare a naturii, trebuie actualizata in totalitate baza de date (fapte care se schimba si fapte care nu se schimba de la o etapa la alta).

Un sistem fizic evolueaza in timp fie din dinamica proprie, fie sub actiunea factorilor determinati de evenimente externe sistemului, perturbatii. Pentru prelucrarea unor astfel de evolutii sunt necesare diverse trepte de control pana la un supervizor global. Supervizorul unui sistem expert dinamic este gestionat de un modul de inalt nivel, care supervizeaza permanent sistemul, comunica cu operatorul uman caruia ii sugereaza solutii decizionale in situatii de dezechilibru.

DINAMICA FUNCtiunilor firmei

desfasurarea activitatilor din cadrul functiunilor firmei are loc cu intensitati diferite de la o etapa la alta de dezvoltare a acesteia, ceea ce ne permite sa vorbim de o dinamica a functilor. Astfel, in cazul unei intreprinderi noi, echipata cu utilaje moderne si in cadrul careia se utilizeaza tehnologii moderne se va inregistra o intensitate maxima in manifestarea functunilor de productie si de personal si o intensitate mai mica in manifestarea functiunii de cercetare-dezvoltate, spre exemplu.

Aceste intensitatii de manifestare a functilor amintite se pot inverse pe masura ce se trece la o noua etapa in dezvoltarea intreprinderii respectivem asa cum reiese si din figura b).

Intensitatea de manifestare a unei functiuni trebuie sa fie, pe de o parte , in accord cu posibilitatile firmei respective, iar pe de alta parte sa fie corelata cu intensitatea de manifestare a celorlalte functiuni.

Daca functiunea de cercetare-dezvoltare, spre exemplu, ar fi franta in manifestare, firma respectiva ar veni in dezacord cu cerintele pietei, ceea ce va avea urmari negative asupra rezultatelor pe care le va obtine

Daca, dimpotriva, aceasta functiune se va manifesta cu intensitati mai mari decat pasibilitatile firmei, aceasta ar conduce la un effort financiar pra mare care nu ar fi justificar de rezultatele obtinute,influentand nefavorabil costul productiei si implicit eficinta economica a acesteia.

In afara acestui control asupra nivelului de intensitate cu care se manifesta fiecare functiune, condcerea firmei are un rol deosebit in coordonarea functiunilor pe baza cunoasterii decalajului care apare intre gradul de manifestare a unei functiuni si nivelul rezultatelor obtinute in domeniul respective.

In acest sens, trebuie subliniat ca rezultatele superioare ce se obtin in urma manifestarii unei functiuni apar dupa momentul de maxim in mainfestarea acesteia existand trei perioade distincte : de amorsare, concomitenta si permanenta, dupa cum se poate vedea si in figura c)

Asa cum se observa din figura c ) atat intensitatea cu care se manifesta o functiune, cat si nivelul rezultatelor obtinute evolueaza aproximativ asemanator, cu deosebirea ca intre acestea se inregistreaza un decalaj in timp.

In perioada A (de amorsare) se consuma resurse pentru manifestarea functiunii dar rezultatele nu se obtin inca. Daca s-ar renunta la obiectivele pentru care este necesara manifestarea functiunii, atunci efortul depus ar fi inutil si ar constitui o pierdere pentru firma.

Perioada C ( de concomitenta) se caracterizeaza prin faptul ca se consuma si resurse pentru manifestarea functiunii, dar se obtin si rezultate, evident la nivel diferit.

Perioada R (de remanenta) se caracterizeaza prin aceea ca, dupa momentul incetarii de a se mai manifesta functiunea, se obtin in continuare rezultate in virtutea eefortului facut de firma pentru manifestarea acestei functiuni in perioadele anterioare.

In aceasta perioada exista pericolul de a se renunta la preocuparea pentru manifestarea

functiunii pe considerentul ca oricum rezultatele favorabile se obtin in acest domeniu.

Rolul managerilor firmei consta in a sesiza fiecare perioada din manifestarea functiunii cu scopul coordonarii gradului de manifestare a acestoraintrucat acesta nu se regleaza de la sine. Obiectivul principal al managementului trebuie sa-l reprezinte trecerea intr-o perioada cat mai scurta la momentul de remanenta. In acest sensm o atentie deosebita se va acorda functiunii de personal care prezinta perioada de amorsare cea mai mare.

De acemenea se impune din partea managerilor coordonarea manifestarii functiunilor in raport cu schimbarile ce intervin in mediul ambiant.

Pentru aceasta firma trebuie sa dispuna de un system informational care sa permita identificarea prompta a dereglarilor echilibrului dintre functiuni cu scop de a lua deciziile ce se impun.

4. Evaluarea activelor intreprinderilor

In principal exista 2 metode de evaluare in functie de stadiul in care se gaseste intreprinderea:

1. Metoda analitica: evaluarea se bazeaza pe intocmirea unei liste de inventar (cladiri, utilaje, dotari care cuprind si mijloacele fixe si mijloacele de inventar). Deoarece aceste active sunt supuse amortismentului ele se gasesc inregistrate in contabilitatea intreprinderii.

Informatiile din inregistrarile contabile: data achizitiei, valoarea de achizitie, durata amortizarii, valoarea ramasa, stau la baza intocmirii listei activelor intreprinderii. Acestea se actualizeaza cu inflatia si rezulta totalul activelor intreprinderii.

Aceasta metoda se foloseste la intreprinderile care functioneaza deja.

2. Metoda statistica: se refera in special la intreprinderile in faza de proiect, care nu functioneaza.

Se compara tipul intreprinderii aflate in faza de proiectare cu altele din domenii inrudite (asemanatoare) de activitate (diferenta estimarii este de maxim 10%). Spre comparatie se pot utiliza urmatoarele date obtinute statistic:

- intreprinderi utilate complet a caror pret se poate calcula cu 450 euro/mc

- cladiri utilate complet (tip locuinta) 250 euro/mc

- terenuri care variaza intre 3 - 30 euro/mp (extravilan)

- terenuri care variaza intre 50 - 80 euro/mp (intravilan)

Evaluarea activelor - metoda statistica

(exemplu de calcul)

Apartament la bloc

Presupunem ca apartamentul are suprafata totala de 60 mp si inaltimea de 2,5 m.

Este utilat cu toate dotarile necesare: alimentare cu energie electrica, gaz metan, apa, canalizare, racordare la reteaua de evacuare a apelor uzate, aragaz, frigider, masina de spalat rufe, masina de spalat vase. Aplicand metoda statistica se obtine:

Locuinta la bloc: 60 mp x 2.5 m = 150 mc x 250 euro/mc = 37.500 euro

Aceasta valoare este aproximativa, diferenta fata de realitate consta in principal in amplasarea locuintei (capitala de tara, judet, municipiu, oras, zona de amplasare in localitate).

Service AUTO:

Consideram service-ul auto din exemplul anterior. Presupunem ca este construit din module industriale cu dimensiunea minima 3m x 6m. Dimensiunile sunt atasate pe schita sevice-ului.

Schita service-ului auto.

Hale industriale: 8 module x 6m x 3m x 3.5m (inaltimea minima a halei) = 504 mc x 450 euro/mc =226.800 euro

Spattii tip locuinta: 2 module x 6m x 3m x 2,5m (inaltimea minima pentru spatii tip locunta) =90 mc x 250euro/mc = 22.500 euro

Total = 249.300 euro

Valoarea amortismentului:

T (249.300 euro): - cladiri (constructii): 60% din total => 149580 euro

- utilaje: 40% din total => 99720 euro

Cladirile includ: ziduri, usi, geamuri, conducte de alimentare, conducte de evacuare etc.

In tara noastra amortizarea unei constructii noi dureaza 40 - 45 ani, in functie de valoarea profitului pe care il va aduce activitatea desfasurata in aceasta. Adoptam durata amortismentului de 50 ani.

O cladire rezista in timp aproximativ 100 - 120 ani, dupa care are nevoie de reparatii capitale.

Utilajele au diverse perioade de amortizare (Ex. automobil destinat taximetriei 4 ani).

Metoda statistica le omogenizeaza pe toate si fixeaza un amortisment de 10 ani mediu pentru utilaje si 50 ani pentru cladiri industriale.

149580/ 50 ani / 12 luni = 249,3 euro/luna 50 ani = perioada de amortizare

99720/ 10 ani / 12 luni = 831 euro/luna                              10 ani = perioada de amortizare

Total amortisment = 1080,3 euro/luna

Pragul minim de rentabilitate:

pentru o intreprindere ce functioneaza: se determina pe baza costurilor fixe si variabile

Costurile minime depind de cantitatea produselor/serviciilor realizare de intreprindere.

PmRimpus - pragul minim de rentabilitate impus = 1,2 PmR

Intre costurile de fabricatie fixe ale unui produs se regaseste si amortismentul.

Amortismentul se adauga daca exista productie pentru vanzare.

Metoda statistica se bazeaza pe observatia ca amortismenul reprezinta aproximativ 10% din totalul veniturilor incasate.

A = 0,1 PmRimpus

1080,3 euro/luna => 10% PmR

PmR = 10.803 [euro/luna]

Rezulta ca intreprinderea trebuie sa realizeze lunar incasari de 10.803 euro pentru a supravietui (pragul minim de rentabilitate).

Daca alegem ca produs reprezentativ pentru service-ul auto inlocuit motor defect la un autoturism si consideram aceasta interventie ca are contravaloarea serviciului de 650 euro rezulta ca pentru a realiza pragul minim de rentabilitate, intreprinderea trebuie sa realizeze lunar, echivalentul tuturor serviciilor prestate de 10.803 / 650 = 16,62 adica 17 inlocuiri de motoare.

PRAGUL MINIM DE RENTABILITATE = 17 inlocuri de motoare

5. MEMORIUL DE ACTIVITATE

Memoriul de activitate

(cuprinde filmul activitatilor prevazute in statutul intreprinderii)

Se alege din activittile prevazute in statutul intreprinderii o activitate care va fi considerata activitate reprezentativa a intreprinderii.

Pentru activitatea reprezentativa se scrie obiectivul pe care aceasta il urmareste.

Ex.: Service reparatii auto.

Activitatea principala: reparatii mecanice auto.

Activitati secundare: reparatii motor, sistem de aprindere, directie, sistem franare etc.

Se alege ca activitate reprezentativa repararea sistemului de franare a autoturismelor.

Obiectivele principale ale acestei activitati: diagnosticarea starii tehnice a sistemului de franare, identificarea componentelor defecte, intocmirea listei cu piesele de schimb de achizitionat, comandarea componentelor, inlocuirea componentelor defecte, testarea sistemului de franare.

Putem sa estimam ca o astfel de reparatie implica aproximativ 4 - 5 ore de manopera: 400.000/ora => 2.000.000 lei

6. ORGANIGRAMA INTREPRINDERII

(Schita in care se prezinta posturile si ierarhiile acestora in intreprindere)

Posturile pot fi: - de executie (de nivel ierarhic inferior)

de conducere (de nivel ierarhic superior)

Principiile de baza la intocmirea organigramei intreprinderii:

Posturi de executie:

Locul de munca

Locul de munca este deservit de unul sau mai multi muncitori.

Echipa:

O echipa cuprinde de la 10 pana la 15 muncitori care deservesc mai multe locuri de munca. Dintre acestia managerul numeste un sef de echipa (persoana de legatura intre membrii echipei si postul ierarhic imediat superior).

Seful de echipa are urmatoarele sarcini (atributii):

preia de la nivelul ierarhic superior sarcinile de productie

preia gestiunea dotarilor locurilor de munca

asigura legatura pentru aprovizionarea locurilor de munca

distribuie sarcinile de productie pe membrii echipei

evalueaza si controleaza activitatea membrilor echipei

transmite sefului ierarhic superior problemele care apar

apara bunurile intreprinderii impotriva eventualelor daune cauzate de membrii echipei

face parte din rezerva de cadre a intreprinderii, nu este retribuit in mod special pentru activitatea prestata, este recompensat si motivat prin alte metode decat salarizare

Daca modul de salarizare este in acord global atunci repartizarea salariilor pe membrii echipei se face de catre seful de echipa.

Echipa. SE1 - sef echipa, M1M15 - muncitori,membrii echipei.

Atelierul:

Daca intr-o intreprindere exista cel putin trei echipe, maxim 5, atunci se justifica financiar infiintarea unui post (platit special) de maistru care indeplineste sarcini asemanatoare sefului de echipa : controleaza activitatea globala a echipelor, ditribuie sarcinile de productie pe echipe, coordoneaza activitatea acestora, etc. Formatia de munca se numeste ATELIER.

Atelierul. M1 - maistru, SE1 .. SE5 - echipe.

Sectia:

Daca exista cel putin trei posturi de maistru (maxim 5) se justifica infiintarea unui post de sef de sectie (trebuie sa aiba pregatire superioara: inginer de specialitate, economist in managementul intreprinderii, drept comercial, etc.).

Executa acelasi gen de sarcini, dar la un alt nivel, mai inalt si cu responsabilitati superioare. Poate sa aibe in subordine, pe langa atelierele de productie si atelier de proiectare, contabilitate proprie sectiei, depozite de materii prime si materiale, depozite de produse finite, etc.

Sectia. M1.M5 Ateliere conduse de maistrii.

Posturi de conducere

Director de productie.

Daca exista cel putin 3 sefi de sectie (maxim 5) se justifica infiintarea unui post de director de productie. Formatia de munca se numeste FABRICA sau UZINA.

Directorul de productie se subordoneaza directorului general.

Uzina (Fabrica).

Organigrama unei intreprinderi in care functia de productie este preponderenta este asemanatoare cu cea prezentata in figura urmatoare:

Organigrama pentru structura posturilor functiei de productie a intreprinderii.

Directorul general (administrator, manager general) este persoana nominalizata in statutul intreprinderii. El reprezinta intreprinderea, semneaza documentele oficiale si le parafeaza, apara bunurile intreprinderii, recupereaza daunele de la terti, intocmeste documente pentru administratia de stat, raspunde de corectitudinea acestora. Atributiile managerului general sunt stabilite in statutul de functionare a intreprinderii inca de la infiintarea acesteia.

Functiile managerului:

previziunea

organizarea

conducerea

controlul

evaluarea

Daca structura organizatorica a intreprinderii nu justifica formarea posturilor de conducere in itnreprindere atunci personalul de conducere din intreprindere cumuleaza aceste functii.

Pentru functiile ce nu pot fi indeplinite de personalul intreprinderii se incheie contracte cu tertii (contabilitate, merketing).

Deciziile cele mai importante sunt luate de proprietari.

In subordinea proprietarului (lor) se afla administratorul acesteia care poate sa isi numeasca un consiliul consultativ (CA - Consiliul de Administratie).

In subordinea administratorului se afla serviciile functionale ale intreprinderii.

Aplicatie:

Exemplu de organigrama pentru Service-ul auto:

Organigrama retelei de Sevice-uri Auto.

7. Bibliografie :

1.        ***Actes des Jurnees International sur les Systemes xperts et leurs applications, EC2, 1986.

2.        Forse T, Qualimetrie des Systemes Complexes mesure de la qualite du logiciel, Les Editions d'Organisation, 1989.

3.        Alexander J, Freitling M, Knowledge level engineering: ontoligical analysis, AAAI Conference, 1986.

4.        Antonoaie, N., Foris, T., Sumedrea, S., Constantin, S. - Managementul firmei. Ed. Leda, Constanta, 2000

5.        Armstrong, M. - A Handbook of Management Techniques. Kogan Page Ltd., London, 1993

6.        Arnoux M, Becker G, Thomas M C, Un systeme expert de gestion des aleas en production, Actes du CIIAM, Hermes, Paris, 1986.

7.        Barhez Martine, Administration des Donnees, inter Edition, Paris, 1994.

8.        Barr A, Feigenbaum S, Le Manuel de l'Inteligence Artificielle, Eyrolles, 1984.

9.        Benchimol Guy, Levine P, Pomerol J-C, Systemes experts dans l'entreprises, Ed. Hermes, Paris, 1990.

10.     Bennett J, Hollander S, Dart, an expert system for computer fault diagnosis, Proceedings IJCAI, 1981.

11.     Berry D, Broadbent D, expert system and the man-machine interface, Expert Systems, Vol.4, 1987.

12.     Berthold Klaus, Horn Paul, Robot vision, The MIT Press, Massachusetts Institute of Technology, SUA, 1992.

13.     Bobrowicz O, Gamonet P-M, Haurat A, Sygam, une sistem de regulation de flux matier dans une entreprise manufactiriere, Actes des Jurnees sur les Systemes Experts d'Avignion, 1987.

14.     Bonnet A, Truong Ngoe J M, Haton J P, Systemes Experts: vers la matrise tehnique, Inter Editions, Paris, 1986.

15.     Breuker J A, Wielinga B J, Interpretation of verbal data for Knowledge acquisition, Advances in Artificial Intelligence, T O'Shea Editor, Elseveir Science Publishers, 1987.

16.     Brown D, Chandrasekaran B, Knowledge and Kontrol for a mechanical Design Expert Systems, Computer, Vol.19, 1986.

17.     Buchanan B G, Feigenbaum E A, Dendal end MetaDendal: their applications dimensions, Artificial Intelligence II, 1978.

18.     Buchanan B G, Shortlife W, Rule- Based Expert Systems. The MYCIN Experiments of Stanford Heuristic Programing Project, Addison Wesley, Reading, 1984.

19.     Carpenaru D. Stanciu "Drept comercial roman"- Editura Global Print, Bucuresti, 1999.

20.     Chandra sekaran B, generic Tasks in knowledge-based reasonning: high level blocks for expert systems design, IEEE Expert I, 1986.

21.     Clancey W J, heuristic Clasification, Artificial Intelligence 27, 1985.

22.     Codd E F, Further Normalization of the Data Base Raelational Model, Current Computer Science Sympozia, Vol 6, Data Basa Systems, Prentice Hall, 1971.

23.     Cole, G.A. - Management. Theory and Practice. DP Publications, London, 1993

24.     David J M, Krivine J P, Utilisation de prototypes dans une systeme expert de diagnostic; le project Diva, Actes des Jurnees sur les Systemes Experts d'Avignion, 1987.

25.     Delahaye J P, systemes experts: organisation e programmation des bases de connaisances en calcul propositionel, Eyrolles, Paris, 1987.

26.     Deschamps J, Quenllet M, Systemes Experts juridiques: une realite, Actes des Jurnees sur les Systemes Experts d'Avignion, 1987.

27.     Dreyfus S, Dreyfus H, Why skills cannot be represented by rules, Advances in Cognitive Studies, N E Sharkey Editor, Ellis Horwood, 1986.

28.     Drucker, P. F. - Inovatia si sistemul antreprenorial. Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993

29.     Drucker, P. F. - Management. Eficienta factorului decizional. Editura Destin, Bucuresti 1994

30.     Drucker, P.F. - Management: Tasks, Responsabilites, Practices, Harper and Row, 1974

31.     Duleu M, Bailey M, Rescu, a real-time expert system, Actes des Jurnees sur les Systemes Experts d'Avignion, 1987.

32.     Duncan,W.J. - Management: Progressive Responsability in Administration, Random House Bussiness Division, New York, 1983

33.     Dym C, Mittal S, Knowledge acquisition from Multiple experts, The A I Magazine Vol 7, 1986.

34.     Emil Scarlat, Dinamica Sistemelor, A.S.E. Bucuresti,1994.

35.     Emil Scarlat, Nora Chirita, Bazele ciberneticii economice, Editura Economica, Bucuresti, 1997.

36.     Emil Scarlat, Nora Chirita, Sisteme cibernetice ale economiei de piata, Editura Economica, Bucuresti, 1997.

37.     Florin Coman "Contabilitate Financiara" - Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002

38.     Foris T., Dima, D. (coordonatori), Antonoaie, N. s.a. - Manual de formare manageriala in turism. Editura Psihomedia & DCG, Sibiu, 2000

39.     Fox M S, Industrial Applications of Artificial Intelligence. Artificial Inteligence in Manufacturing, T O'Shea Editor, Elseveir Science Publishers, 1987.

40.     Fox M S, Smith S F, Isis, a knowledge-based system for factory scheduling, Expert Systems, Vol I, 1986.

41.     Freiling M, Starting a knowledge enginiering project, The A I Magazine, Vol 6, 1986

42.     Gh. Peres, M. Untaru, N. Seitz, G. Popa, Teoria traficului rutier si siguranta circulatiei, Brasov, 1982.

43.     Gitman, J.L., McDaniel, C. - The World of Business, South-Western Publishing Co., 1992

44.     Glouchevitch, Ph. Juggernaut - Cheile succesului german in afaceri. Editura SEDONA, Timisoara,  1996

45.     Goodal M, The Guide to Expert Systems. Learned Information, Oxford, 1995.

46.     Grover M, A pragmatic knoweledge acquisition methodology, IJCAI Proceedings, 1985.

47.     Guga Lucian, Sisteme Expert in Managementul Intreprinderilor, Universitatea 'Transilvania' din Brasov, 1998.

48.     Hammer, M., Champy, P. - Reengineering -ul intreprinderii. Editura Tehnica, Bucuresti, 1996

49.     Hautbois F, Systeme expert pour l'ordonnancement des taches de broyage-tamisage, Raport de projet de Fin d'Etudes INSA de Lyon, 1987.

50.     Henneberger Gerhard, Elektrische Motorausrustung, Starter, Generator, Batterie und ihr Zusammenwirken im Kfz-Bordnetz; Robert Bosch GmbH, Gescheftsbereich KS, Stuttgart, 1998.

51.     Higgins, J.M. - Organisational Policy and Strategic management: Text and Cases, Dryden Press, 1983

52.     Holloway S, L'Administration des donnees pour une meilleure gestion des systemes d'information, Afnor technique, 1991.

53.     IEEE Inteligent System their Application, IEEE Computer Society, North Holliwood, SUA, Col 1986-1996.

54.     IEEE Intelligence Artificielle, Sesiune stiintifica internationala, Teknea, Nancz, 1-2-3 febr. 1996.

55.     Ion Bacanu "Capitalul social al societatilor comerciale"- Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999.

56.     Jones, G.   - Primii pasi in afaceri. Editura TEORA, Bucuresti, 1997

57.     Kline P, Dolins S, Problem features that influence the design of expert systems, AAAI Conference, 1986.

58.     Koontz, H., O'Donnell, C., Weirich, H. - Management. McGraw-Hill Book Company, New Zork, 1984

59.     Kotler, P. -  Managementul marketingului: analiza, planificare, implementare, control, Editura Teora, Bucuresti, 1997

60.     Kotler, Ph.- Marketing Management. Analysis, Planning, Implementation, and Control. Prentice Hall, New Jersey, 1988 (Sixth Edition) si 1993 (Eight Edition)

61.     Lafrance M, The knowledge acquisition grid a method for training knowledge engineers, International Journal of Man-Machine Studies 26, 1987.

62.     Legea nr.26/1990 privind registrul comertului;

63.     Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale;

64.     Mahe H, Vesoul P, Acqusition des connaisances et adaption a l'utilisateur: outils et methodes, Actes des Jurnees sur les Systemes Experts d'Avignion, 1987.

65.     Marin Untaru, Nicolae Seitz, Gh. Peres, Gh. Fratila, ., Calculul si constructia automobilelor, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1982.

66.     Marin Untaru, Vasile Campean, Nicolae Seitz, Gheorghe Peres, Viorel Vulpe, Gheorghe Ciolan, Constructia si calculul autovehiculelor, Universitatea din Brasov, 1981.

67.     Massa-Rolandino R, Nevai, A knowledge-based system for avalanche fall risk forecasting, Actes des Jurnees sur les Systemes Experts d'Avignion, 1987.

68.     Miller F, Copp D, Vesonder G, The ACE experiment: the initial evaluation of an expert system for preventive maintenance, Air Force System Command publication, 1984.

69.     Mintzberg, H. -  Power in and Around Organisation, Prentice-Hall, 1983

70.     Munteanu D, N. B. Lupulescu, L. Guga, Subrutine si Pachete de Programe de Grafica Utilizate in Proiectarea asistata de Calculator, Universitatea din Brasov, 1988.

71.     Nicolae Seitz, Echipament electric si electronic pentru autovehicule, Universitatea din Brasov, 1987.

72.     Nicolescu, O. - Noutati in managementul international. Editura Tehnica, Bucuresti, 1993

73.     Northcraft, G. B., Neale, M.A. - Organizational Behavior. A Management Challenge. The Dryden Press, 1990

74.     Octavian Capatana "Societatile comerciale", Editura Lumina Lex , Bucuresti, 1996.

75.     Ohmae, K. -  Inteligenta strategului. Arta afacerilor in Japonia, Editura Teora, Bucuresti, 1998

76.     Olson J, Reuter H, Extracting expertise from expert: methods for knowledge acqusition, Expert System Vol 4, 1987.

77.     Popescu, D. - Conducerea afacerilor. Editura SCRIPTA, Bucuresti, 1995

78.     Popescu, M., Antonoaie, N., State, I. - Management. Procesul decizional. Editura LuxLibris, Brasov, 2002

79.     Poulin J-C, Organiser l'administration des donnes, Les Editions d'Organisation, 1981.

80.     Rauch-Hidin W, Artificial Intelligence in Business, Science and Industry, Prentice Hall, 1985.

81.     Raul Petrescu "Drept comercial roman", Editura Oscar Print, Bucuresti,1998.

82.     Robert G, Bowerman, David e Glover, Putting Expert Systems into Practice, VNR, New York, 1988.

83.     Russu, C. - Management. Editura Expert, Bucuresti, 1993

84.     Scarlat Emil, Zaharia M, Piculescu V., Dinamica sistemelor; Probleme si studii de caz, A.S.E., Bucuresti, 1995.

85.     Seitz N., Bobescu Gh. si Radulescu R., Echipament electric pentru automobile si tractoare, Brasov, Institutul politehnic, 1971.

86.     Stancioiu, I., Militaru, Gh. - Management. Elemente fundamentale. Editura TEORA, Bucuresti, 1998

87.     Tardieu H, Rochefeld A, Colleti R, La methode Merise, T1, Principes et outils, T2, Demarches et Pratiques, Les Editions d'Organisation, 1987, 1988.

88.     Tisseau Gerard, Inteligence artificielle, I.P.U.F. Vendome, Franta, 1996.

89.     Vacariu Gh., etc., Guga L., Desen Tehnic, Clasic si pe Calculator, Editura ROMTIMEX, Brasov, 1992

90.     Vacariu Gh., Guga L. etc., Desen Tehnic, Indrumar de lucrari, Universitatea din Brasov, 1988.

91.     Vacariu Gh., Guga L., etc., Geometrie Descriptiva si Desen Tehnic, Universitatea din Brasov, 1989.

92.     Yoram Koren, La Robotique pour ingenieurs, McGraw-Hill,Paris, 1986, SUA, 1985.

93.     Young, A. - The Manager's Handbook. The practical guide to successful management. Arthur Young, Marshall Editions Ltd., London, 1988