Teorii si modele privind schimburile si efectele lor

Teorii si modele privind schimburile si efectele lor

Structura prezentarii

n     Subdiviziunile activitatii de comert

n     Comertul cu ridicata (de gros)

n     Comertul cu amanuntul (retail)

n     Forme ale organizarii comertului

n     Curentele comerciale

n     Structura Balantei de plati

n     Natura fluxurilor de servicii

n     Fluxurile de capitaluri

n     De la mercantilism la teoria moderna

n     Liberul schimb si protectionismul      

Subdiviziunile comertului

n     Comertul cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale si de uz gospodaresc

n     Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule

n     Comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu ridicata (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete)

n     Comert cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete); repararea bunurilor personale si gospodaresti  

Comertul “auto-moto”

n     Comert cu autovehicule

n     Intretinerea si repararea autovehiculelor

n     Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule

n     Comert cu motociclete, piese si accesorii aferente; intretinerea si repararea motocicletelor 

n     Comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule

Comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu ridicata

n     Activitati de intermediere in comertul cu ridicata

n     Comert cu ridicata al produselor agricole brute si al animalelor vii

n     Comert cu ridicata al produselor alimentare, al bauturilor si al tutunului

n     Comert cu ridicata al bunurilor de consum, altele decat cele alimentare

n     Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor

n     Comert cu ridicata al masinilor, echipamentelor si furniturilor

n     Comert cu ridicata al altor produse

Comert cu amanuntul repararea bunurilor personale si gospodaresti

n     Comert cu amanuntul in magazine nespecializate

n     Comert cu amanuntul al produselor alimentare, bauturilor si al produselor din tutun, in magazine specializate

n     Comert cu amanuntul in magazine specializate al produselor farmaceutice si medicale, al produselor de cosmetica si de parfumerie

n     Comert cu amanuntul al bunurilor de ocazie vandute prin magazine

n     Comert cu amanuntul in magazine specializate al altor produse n.c.a.

n     Comert cu amanuntul neefectuat prin magazine

n     Reparatii de articole personale si gospodaresti 

Comert cu amanuntul in magazine nespecializate

n     cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun

n     cu vanzare predominanta de produse nealimentare

Comert cu amanuntul al produselor alimentare, bauturilor si al produselor din tutun, in magazine specializate

n     al fructelor si legumelor proaspete

ANALIZA: Subdezvoltarea - sfidare a lumii la inceputul mileniului III ANALIZA: Moneda si politici monetare - teste grila

n     al carnii si al produselor din carne

n     al pestelui, crustaceelor si molustelor

n     al painii, produselor de patiserie si produselor zaharoase

n     al bauturilor

n     al produselor din tutun

n     al produselor alimentare

Comert cu amanuntul in magazine specializate al produselor farmaceutice si medicale, al produselor de cosmetica si de parfumerie

n     al produselor farmaceutice

n     al articolelor medicale si ortopedice

n     al produselor cosmetice si de parfumerie

Comert cu amanuntul in magazine specializate al altor produse n.c.a.

n     al textilelor

n     al imbracamintei

n     al incaltamintei si articolelor din piele

n     al mobilei, al articolelor de iluminat si al altor articole de uz casnic

n     al articolelor si aparatelor electrocasnice, al aparatelor de radio si televizoarelor

n     al articolelor de fierarie, al articolelor din sticla si a celor pentru vopsit

n     al cartilor, ziarelor si articolelor de papetarie

n     al altor produse n.c.a.

Forme ale organizarii comertului

n     Comert integrat

n     Capitalist

n     Mari suprafete

n     Societati cu sucursale

n     Para-capitalist

n     Comert independent

n     Cu ridicata (de gros)‏

n     Cu amanuntul (en detail)‏

n     Comert independent asociat

n     Centrale de cumparare (cooperative de detailisti)‏

n     Lanturi voluntare

Curentele comerciale

u    Restructurarile impuse de schimbarea economic ating, intotdeauna, si mediul comerului determinandu-i angajarea in redefinirea propriei poziii in circuitul economic.

u    Lansarea planului Marshall, initierea politicii containment (de abandon) fata de statele ramase in jurisdictie sovietica vor genera reorientari geografice structurale de referinta in comertul mondial, bazate pe relatii politice si opozitie ideologica intre Est si Vest.

u    Comertul se dezvolta in limita a trei mari poli comerciali, asa cum i-a definit Kenichi Ohmac.

Curentele comerciale Triada Comerciala (Kenichi Ohmae,1984)‏

Curentele comerciale

u    Comertul se dezvolta in limita a trei mari poli comerciali, asa cum i-a definit Kenichi Ohmac. Comunitatea europeana, America de Nord si Centrala si Asia de Sud Est.

u    Tarile din aceste zone (SUA; Canada, Mexic, Japonia, Australia, Coreea de Sud, Taiwan si Singapore)  incep sa domine lumea generand o forma de schimb triunghiular (triada) in cadrul careia apar si se dezvolta interese, aliante, noi forme de firme multinationale, un fel aparte de concurenta toate sub atenta observatie si dominatia americana, europeana, japoneza.

Curentele comerciale Investitii in interiorul Triadei

Curentele comerciale

u    In prezent, structura comertului international are o structura aparte, generata de modificarile in dinamica industriala a tarilor dezvoltate sau emergente, de criza care inca este ignorata de multi specialisti si oameni de afaceri, de modificarile de natura politica din statele foste comuniste.

Curentele comerciale

Tarile aflate in plin avant economic au devenit atractori de crestere comerciala globala  pentru tari ca SUA a caror structura comerciala, atat pe import, cat si pe export sufera modificarile generate de influenta tarilor emergente, asa cum se vede si in graficele de mai jos:

Graficul nr 3.Contributia la cresterea importului nominal global in dolari

Structura Balantei de plati

Balanta de plati curente cuprinde:

u    a) balanta comertului exterior sau balanta comerciala (schimburile de marfuri)

u    b) serviciile  (transporturi, asigurari, brevete, redevente, servicii bancare) si invizibilele.

Diferenta dintre exporturile si importurile de marfuri formeaza soldul comercial.

El arata un excedent in cazul in care exporturile sunt mai mari decat importurile si deficit cand situatia este inversa, importuri sunt mai mari decat exporturile.

Structura Balantei de plati

u    Soldul tranzactiilor curente se calculeaza ca diferenta intre exporturile si importurile de marfuri pe de o parte si cele cuprinzand transferurile si serviciile pe de alta parte.

u    Alte solduri ce caracterizeaza activitatea comerciala internationala sunt: balanta de baza – cuprinde operatiile curente plus fluxul de capital pe termen lung si balanta globala – aferenta soldurilor non monetare aferente marfurilor si tranzactiilor pe termen scurt si lung.

u    Balanta globala cuprinde si banii fierbinti care formeaza acele profituri ce sunt investite pe termen scurt din dorinta de a obtine profituri cat mai mari.

Natura fluxurilor de servicii

u    Comertul international de marfuri antreneaza si fluxuri de servicii si schimburi de servicii.

Balanta de plati evidentiaza doua tipuri mari de servicii:

u    traditionale – nebazate pe relatii de productie (transporturi, asigurari, cooperare tehnica, activitate pe baza de comanda, servicii de gestiune, calatorii, brevete, redevente) –servicii

u    bazate pe relatii de productie care remunereaza munca si capitalul (salarii, dobanzi, dividende)‏

Natura fluxurilor de servicii

Investitiile directe:

u    actiunii de cumparare de active in strainatate in scopul de a controla o anumita societate. In conditiile listarii pe bursa sunt suficiente aproximativ 20% din active pentru a influenta decizia finala. Investitia directa este, uneori, continuarea fireasca a unei strategii de patrundere pe pietele straine prin export.

Alaturi de investitiile directe, in componenta fluxurilor de capitaluri mai intra:

u    investitiile de portofoliu: cumpararea de titluri financiare pentru  plasamente ulterioare)‏

u    imprumuturile – transferuri publice sau private  de capital rambursabil la anumite scadente stabilite in consens si purtatoare de dobanda.

De la mercantilism la teoria moderna

A) Doctrina mercantilista – din sec XVI-XVII, in care bogatia esentiala este definita in jurul metalelor pretioase, comertul exterior reprezinta mijlocul care permite obtinerea unor cantitati semnificative de aur si acumularea de bogatii, ca urmare a excedentului comercial. Din aceasta perspectiva, companiile create de-a lungul vremurilor cu scopul de a reglementa anumite tipuri de negot, - Companiile Indiei – au reprezentat un auxiliar al acestuia.

B) Teoria clasica -  arata ca interdependenta economica este o sursa benefica si de pace in lume care permite fiecarei tari sa-si puna in valoare ce are mai deosebit si sa-si procure din exterior produsele de care are nevoie, in schimbul celor care ii prisosesc.

C) Teoria valorilor internationale este adusa pana la noi de John Stuart Mill care demonstreaza ca tara care realizeaza cel mai favorabil schimb este aceea ale carei produse sunt foarte cerute, proportional cu marimea economiei sale.

D) Teoria neoclasica, aici reprezentata de Elie Hecksher si Bertil Ohlin: propune o analiza factoriala a avantajelor comparative, oferind explicatii referitoare la disparitatile aparute intre costurile de productie prin diferentele in termeni de dotare cu factori de productie (pamant, capital, munca): tara va exporta mai mult din factorii de productie existenti din abundenta si va importa din factorii care ii lipsesc. Din aceasta perspectiva schimbul se dovedeste a fi unul intre factori existenti din abundenta si factori rari.

Teoremele HOS

Se pot demonstra urmatoarele teoreme care se completeaza:

u    Teorema dotarii cu factori – o tara care poseda o dotare favorabila cu un factor  de productie dat, va exporta bunurile care folosesc factorul respectiv intr-o masura mai mare, in schimbul acelor produse din import pentru a caror producere locala ar fi nevoie de o folosire intensiva a factorilor rari .

u    Teorema egalizarii veniturilor factoriale - schimbul international egalizeaza pretul factorilor de la o natiune la alta).

u    Teorema HOS completata – daca o tara instaureaza un regim vamal pe importul de bunuri incorporand un factor rar, aceasta duce la marirea venitului relativ al factorului rar in detrimentul factorilor abundenti (Stopler, Samuelson)‏

u    Teoria ciclului de viata al produsului  arata ca fenomenul de specializare internationala are un caracter dinamic, aflandu-se in permanenta modificare, astfel incat, produsele ajunse la maturitate sunt delocalizate in tarile lumii a treia, urmand sa isi inceapa propriul proces de industrializare.

u    Puterea explicativa a teoriei dotarii cu factori de productie este reala cand se analizeaza structura exporturilor din anumite regiuni (Sud). “cu cat dotarile factoriale se aseamana mia mult, cu atat partea de schimburi intra-ramuri (schimburi apartinand aceleasi ramuri de productie) este mai puternica”.

Liberul schimb si protectionismul

Protectionismul grupeaza totalitatea masurilor ce au drept scop protejarea pietei nationale contra concurentei straine.

Literatura de specialitate subliniaza necesitatea unui:

u    sistem protectionist de tip educativ

u    Sistem protectionist defensiv

u    Teoria economica arata ca o tara isi poate imbunatati pozitia pe piata prin adoptarea de masuri protectioniste daca reducerea cererii sale de import antreneaza scaderea pretului la nivel mondial, pentru ameliorarea termenilor schimbului. rotectia antidumping

u    Produsele de inalta tehnologie necesita (dupa Krugman) o protectie anumita ca urmare a importantei cheltuielilor cu partea tehnologica si de cercetare strans dependente de rata riscului economic