Aspecte analitice aferente proceselor investitionale in contextul procesului de globalizare

O importanta deosebita pentru economia tarii o are activitatea investitionala, care influenteaza nemijlocit asupra majorarii potentialului de producere in astfel de ramuri ca industrie, constructie si sectorul agricol. Este o situatie ideala in cazul in care economia tarii acopera insuficienta de fluxuri financiare in baza disponibilului de provenienta autohtona. Insa in cele mai dese cazuri este aplaudabila atragerea unor surse suplimentare de finantare de origine straina.

Fluxul de investitii straine directionate in economia unei tari denota in cea mai mare parte gradul de dezvoltare al economiei tarii si gradul credibilitatii in ea. Atragerea investitiilor necesare prezinta pentru dezvoltarea economica a tarii atit oportunitati tarii gazda cit si dificultati care ar conduce la pertubari nedorite in politica economica nationala. Promovarea unei politici liberale in privinta ISD poate conduce mai rapid la cresterea indicelor de transnationalizare, atit pentru tarile, cit si pentru companiile implicate. In acest context, ISD pot genera o serie de beneficii importante oferind capitalul, priceperea factorului uman si tehnologiile necesare imbunatatirii competitivitatii si eficientei economice in tarile gazda, dar si o mai buna integrare a tarilor de origine pe pietile internationale prin plasarea in exterior a rezultatelor sale16.

In cercetarile noastre nu putem omite unul din factorii determinanti ai economiei contemporane - procesul globalizarii. Este un factor ce marcheaza modificari atit pe plan national cit si pe plan international. Globalizarea poate fi conceputa ca un proces de extindere si expansiune continua, un promotor al concurentei acute ce apare in intreg sistemul financiar-bancar si se prezinta ca o tendint obiectiva a tuturor modificarilor realizate.

Ca rezultat al procesului de globalizare, se intensifica interdependenta si interconexiunea economiilor nationale, ceea ce poate fi interpretat ca o integrare a statelor in structura sistemului economic unic international. Se deschid mari posibilitati sistemelor financiar-bancare sa beneficieze de la nivel national de posibilitati mari de crestere, diferentiere a produselor si serviciilor prestate, sa penetreze noi piete de operare si prin diversificarea bazei clientelice si a serviciilor oferite sa majoreze veniturile sale.

Astfel, caracteristicile procesului de globalizare si rezultatele acestui impact asupra comportamentului economiilor nationale si asupra deciziei lor investitionale sunt:

v    Caracterul asimetric al interdependentei si rezultatele acesteia - sistemul mondial actual este caracterizat de o polarizare viguroasa in ceea ce tine de utilizarea potentialului economic. Respectiv, procesul globalizarii se desfasoara anume in aceste conditii, care nu reprezinta altceva decit o sursa potentiala de riscuri, conflicte, probleme si litigii. Este evidenta situatia ca, desi vom neglija presiunea politica si influenta economica, controlul asupra unei mari parti din producere si consumul global il detin doar citeva state inalt dezvoltate. Anume aceste state si determina valorile si directiile prioritare de dezvoltare asupra tuturor domeniilor de activitate investitionala internationala. In ceea ce tine de economia Republicii Moldova, care este in tranzitie deja timp de 17 ani, n-o putem atribui la categoria acelor state care dicteaza conditiile de dezvoltare politica a tarilor, fiind ea insasi influentata de titanii cu influenta politica internationala;

v    Aspectul global pe care il preiau finantele in procesul internationalizarii - apare in urma relatiilor financiare dintre tari, in urma procesului de liberalizare a preturilor si fluxurilor investitionale, si este considerat unul din cele mai complexe si avansate procese ale globalizarii. In cadrul economiei mondiale au fost inregistrate mari perturbari cu caracter financiar, procese si fenomene care mai tirziu si-au regasit reflectare in diferite sectoare a economiilor nationale:

1.     disparitia notiunilor de distanta si timp;

2.     majorarea numarului de organizatii investitionale internationale;

3.     expansiunea rolului si serviciilor specifice acordate de sectorul bancar si piata de capital clientilor sai;

4.     majorarea concomitenta a serviciilor bancare si a afacerilor care au condus la cresterea capitalului bancar si concentrarea acestuia in cadrul bancilor transnationale;

5.     internationalizarea activitatii bancare si a activitatii bursiere nu este doar o expresie a expansiunii teritoriale a operatiunilor bancare, ci si o consecinta necesara in ceea ce tine de deservirea clientilor si acoperirea cererii inaintate de acestea. In acest context de idei, are loc deplasarea accentului de la operatiunile comerciale (tintite spre obtinerea profiturilor mari) din cont propriu ale institutiilor financiar-bancare spre deservirea clientilor; universalizarea serviciilor si produselor financiar-bancare;

6.     accentul semnificativ aplicat pe dezvoltarea tehnologiilor avansate duce la eficientizarea, rapiditatea, fortificarea sigurantei serviciilor financiar-bancare;

7.   se evidentiaza tendinta de universalizare a activitatii bancare internationale. Drept exemplu ne pot servi bancile comerciale din SUA, carora le sunt interzise operatiunile cu hirtiile de valoare, dar acestea incearca sa evite restrictiile prin realizarea operatiunilor cu valorile mobiliare prin intermediul bancilor-fiice amplasate pe teritoriul altor state;

8.   posibilitatea retragerii imediate a finantelor din conturile bancilor comerciale etc.,

Tendinte de universalizare a activitatii bancare sunt caracteristice si economiei Republicii Moldova. Efectul acestor modificari cu caracter global sunt regasite in sectorul bancar prin expansiunea teritoriala a bancilor comerciale straine cum sunt Gruppo Venetto Banca din Italia si banca Societe Generale din Franta.

Insa, aspectul global al finantelor, datorita caracteristicilor sale pozitive, conduce la posibilitatle speculative, reorientind astfel caracterul potential lucrativ al finantelor. Adica, in locul unei investitii intr-o activitate de producere cu posibilitatea de creare a noilor locuri de munca, finantele sunt implicate in operatiuni speculative pe pietile mobiliare internationale (avantajele speculatiei fiind evidente - obtinerea unor cistiguri mari si rapide, decade necesitatea zondarii pietilor de consum nationale si regionale, a preferintelor populatieii, dispare necesitatea de atragere a managerilor calificati intr-un anumit domeniu, etc.). Procesul globalizarii este concentrat in centrele mari ale economiei mondiale - SUA, Uniunea Europeana si alte tari dezvoltate. In ansamblu, volumul cel mai important al fluxurilor investitiilor straine directe isi mentin orientarea spre tarile cu un nivel inalt de dezvoltare, atragind peste 2/3 din intrarile la nivel mondial. In topul tarilor inalt dezvoltate sunt listate - Uniunea Europeana (UE), Statele Unite ale Americii si alte tari dezvoltate cum ar fi Japonia.

v         Restructurarea pozitiilor de leader tehnico-economici internationali - tehnologiile avansate aplicate in prezent in activitatea economico-financiara a companiilor influenteaza semnificativ modificarile structurale si institutionale in raportul dintre procesele de producere si prestare a serviciilor. Aceasta influenta se rasfringe si asupra ramurilor corespunzatoare ale economiilor nationale si conduce la perturbari importante in restructurarea hartii economice a lumii. Majoritatea tarilor industrial dezvoltate si un grup restrins a tarilor numite "tigri asiatici" (Koreea de Sud, Taiwani, Hong-Kong, Singapore) au realizat implimentarea unui proces complex de transformare tehnologica. Modificarile semnificative au fost inregistrate in procesele tehnologice, in procesele de producere, in procesele organizationale, selectarea surselor de aprovizionare, calificarea personalului, raportul cheltuieli-preturi, pozitiile pe piata. Modelul colonial de diviziune a muncii a fost inlocuit prin diviziunea muncii intre tarile cu avantaje comparative si in interiorul ramurilor17. Avantajul tarilor ce dispun de resurse naturale a fost depasit de tarile ce au posibilitate de a le achizitiona. Procesele mentionate au contribuit mult asupra accelerarii tempourilor de dezvoltare industriala ale multor tari. Dar necatind la cele mentionate multe din ele tot se afla la periferiile economiei mondiale.

Nivelul de tehnologizare a unei tari, in cea mai mare parte, depinde de gradul de dezvoltare economica a acesteea. Ritmurile de dezvoltare tehnologica progreaseaza in medie geometrica si nu permit tuturor tarilor sa reuseasca dupa salturile colosale pe care inregistreaza progresul tehnico-stiintific in domeniul tehnologiilor de virf. Astfel, tarile in curs de dezvoltare si cele in tranzitie ramin la periferiile dezvoltarii tehnologice rapide, beneficiind in cele bune cazuri de transferul tehnologiilor care deja sunt considerate moral invechite. Transferul tehnologiilor internationale poate aduce la cercetari importante in economia tarii, dar aceasta, de fapt, nu este suficient. Utilizarea eficienta a noilor tehnologii necesita crearea unor capacitati aditionale si a unor eforturi continui in procesul valorificarii schimbarilor tehnice. Cind actiunile tarilor emergente - atit a intreprinderilor nationale cit si a guvernului - sunt orientate spre mobilizarea capacitatilor si potentialului tehnologic, CTN in acest proces isi are rolul sau deosebit. Una din principalele motive pentru care tarile emergente saluta atragerea investitiilor straine directe este, de fapt, accesul la tehnologiile globale si legatura cu reteaua inovatiilor promovate de aceste companii. In dependenta de crearea tehnologiilor noi si raspindirea lor pe plan mondial, CTN detin locul de leader in multe industrii. Ele domina inregistrarea noilor patente si deseori determina inovatiile in domeniile managerial si organizational.

Din pacate, in cazul acestei restructurari in pozitiile de leader tehnico-economic Republica Moldova se adapteaza la cerintele internationale, motiv fiind lipsa de finantare a cercetarilor tehnico-stiintifice si migrarea "mintilor" peste hotarele tarii.

v         Modificarile scopurilor financiare ale politicii nationale - vizeaza astfel de fenomene in economia nationala cum sunt liberalizarea, privatizarea si orientarea spre export Aceste procese sunt privite ca sursa conflictelor interne si externe ale unei economii nationale. In conditiile liberalizarii si globalizarii sistemului de piata resursele si potentialul economic se repartizeaza in corespundere cu nivelul beneficiilor si capacitatii de dezvoltare. In cazul cind pe piata globala repartizarea venitului se va baza in continuare pe nivelul beneficiului, atunci si factorii economici vor conduce la majorarea inegalitatii pe plan international. Problema echitatii sociale in conditiile economiei de piata este foarte actuala. In conformitate cu programele de liberalizare promovate in multe state inalt dezvoltate si in statele cu economia in tranzitie, indicatorul dezvoltarii sociale ocupa locul secundar, oferindu-i locul de leader proceselor si fortelor economice externe:

Se inregistreaza o micsorare a indicatorului oficial si a celui neoficial de incadrare in cimpul muncii a fortei de munca;

Diminuarea cheltuielor directionate spre invatamint si sanatate;

In multe state cu nivel inalt de dezvoltare si in tarile cu economia in tranzitie indicatorul imbatrinirii populatiei este foarte inalt, insotit de indicatorul scazut al natalitatii, conducind la un spor natural scazut sau negativ, ceea ce de fapt constituie un semnal de apropiere al unei crize sociale globale.

Problema influentei procesului de globalizare asupra gradului de ocupare este foarte stridenta. Somajul va deveni una din motivele instabilitatii globale. Neglijarea factorului uman este una din erorile strategice ale tarilor care au acordat o mare atentie si au investit mult in invatamint. Indicatorul inalt al somajului in cadrul economiei semnalizeaza despre prezenta unor erori grave structurale si politice. Una din modalitatile de solutionare al acestei probleme ar fi modificarile structurale in acele domenii care au influenta directa asupra calitatii vietii umane. Actualmente, din punct de vedere al gradului de internationalizare piata muncii nu poate concura cu pietele de marfuri sau de capital. Migrarea internationala nu poate diminua intensitatea problemelor cu gradul de ocupare a fortei de munca si saracie. Conform estimarilor ONU, numarul persoanelor ce nu locuiesc in tarile de origine fluctuiaza in limita 50-80 milioane oameni. Problema in cauza este actuala si Repulicii Moldova, care in ultimii 8-10 ani este caracterizata de o imigrare activa a fortei de munca peste hotarele tarii. Situatia n-ar fi atit de grava, daca n-ar pleca, in cea mai mare parte, forta de munca calificata si tineretul (figura nr. 7.6).

Cetatenii Republicii Moldova fiind prost remunerati, cu posibilitati ireale de procurare a locuintelor, cu asigurare medicala necalitativa, cauta alternative de asigurare materiala a familiei peste hotarele tarii, in cele mai dese cazuri acceptind orice oferta de serviciu. Daca pina in anul 2003 cea mai mare pondere a migrantilor o constituiau persoanele cu virsta cuprinsa intre 21-30 ani si cei peste 50 ani, apoi din anul 2004 simtitor a crescut numarul cetasenilor cu virsta sub 20 ani. Situatia devine alarmanta - caci pleaca tineretul, respectiv viitorul tarii noastre!

Sursa: Report on Migration and Remittances in Moldova 2004, pag. 26]

Figura nr. 7.6. Dinamica migrarii pe categorii de virste a cetatenilor din Moldova (%)

Migrarea activa a cetatenilor Republicii Moldova peste hotarele tarii a condus la influxul remitentelor in favoarea familiilor ramase, care receptioneaza aceste transferuri si le consuma.

v         Tendinte spre urbanizare - in ultimele citeva decenii a fost inregistrata o migrare acuta de la sate si orase mici catre orasele mari. Aceasta migrare este strins legata de perturbarile demografice globale, de modificarile tehnologice si structurile mondiale. Fenomenul in cauza conduce la intensificarea polarizarii intereselor economico-financiare a unor regiuni a tarii, eliminindu-le pe altele. Regiunile "insaracite" prin diminuarea continua a densitatii populatiei conduce la efecte economice nedorite: excluderea regiunii din lista teritoriilor potentiale de atragere a investitiilor; reducerea fluxurilor financiare alocate pentru mentinerea si expansiunea teritoriului in cauza; degradarea potentialului intelectual al regiunii, cauzat sau de deplasarea la oras sau de tendinta de migrare peste hotare. Orasele devin elementele-cheie ale dimensiunilor de tara, fenomen determinat de anumite motive:

Orasele sunt primordial asigurate cu resurse energetice si produse alimentare, deoarece in cele mai dese cazuri aceste necesitati nu sunt acoperite din resursele interne ale tarii, ci din cele importate;

Anume orasele sunt considerate promotoarele valorilor standardizate ale culturii;

Companiile mari isi desfasoara activitatile sale mult mai activ anume in centrele mari;

Din punct de vedere al relatiilor internationale politice si institutionale este mult mai simpla cooperarea dintre orasele-centre mari ale tarilor, astfel procesul urbanizarii intensifica procesul globalizarii internationale.

Referat: Raspunde repede si bine - joc didactic la matematica Referat: PROBA DE EVALUARE - numerele naturale de la 100 la 1000

Dezvoltarea acestor tendinte isi gasesc explicatia in procesele obiective de expansiune a volumului de productie mondiala, extinderea corporatiilor transnationale, aspectul global pe care il preiau finantele in procesul internationalizarii, restructurarea pozitiilor de leader tehnico-economic pe plan mondial, si nu in ultimul rind tendintele migrationiste, care conduc la aparitia diasporelor cu cerintele sale economico-financiare specifice fata de activitatile bancara si bursiera.

In lumea contemporana, o importanta crescanda o are concurenta intre corporatiile transnationale17. O mare parte a liberalizarii comertului, miscarii fluxurilor de capital si a informatiei i se datoreaza intergrarii corporatiilor transnationale si formarea unor aliante pe teritoriul altor state.

Miscarea internationala a fluxului de capital reprezinta un proces multilateral. Unul din componentele de baza ale acestui flux il constituie investitiile internationale, la care putem atribui investitiile pe termen lung orientate spre diverse ramuri ale economiei mondiale in scopul obtinerii beneficiului. Insa, trebuie sa remarcam ca realizarea investitiilor, inclusiv si a celor straine, trebuie sa reprezinte un proces de profitabilitate reciproca, adica procesul trebuie sa fie benefic atit pentru beneficiarul investitiilor, cit si pentru investitori.

Actualmente, dezvoltarea continua a sistemelor de telecomunicare faciliteaza dezvoltarea procesului universal de integrare. Simplitatea procedurilor de transfer si miscarea resurselor financiare, posibilitatea controlului asupra fluxurilor financiare in regim on-line permite diverselor organizatii realizarea investitiilor, facind abstractie de distanta. In acest context, factorii de importanta primordiala, care influienteaza procesul investitional, devin conditiile economice si de drept, care nu sunt altceva decit componentele de natura exogena a obiectului de investitii.

Rolul investitiilor pentru tara noastra se amplifica si se diversifica, tinind cont de complexitatea procesului de tranzitie catre economia de piata. Aspectele pozitive ale atragerii investitiilor directe in economia nationala sunt:

permite dezvoltarea rapida a ramurilor economiei tarii - influxul de capital strain in diferite ramuri, pe linga faptul ca, conduce la dezvoltarea rapida a sectorului in care s-a investit si a sectoarelor adiacente cu care se conlucreaza;

saturatia economiei cu produse importate (care nu se fabrica in economia tarii), destinata modernizarii bazei productive ale tarii;

formarea unui model contemporan al consumului;

conduce la retehnologizarea proceselor de producere prin dotarea cu noi tehnici si utilaje a atelierilor intreprinderilor;

trecerea la tehnologiile informationale avansate si inovatii;

majorarea competitivitatii produselor fabricate;

patrunderea produselor autohtone pe pietile statelor partenere au ca rezultat un efect triplu: primul - este extinderea pietii de desfacere, majorarea volumului de productie si, in final, reducerea cheltuielilor de producere insotita de o crestere semnificativa a veniturilor; al doilea - cresterea veniturilor din export a tarii gazda, creste ponderea acestor venituri in PIB, cresc defalcarile in bugetul de stat, se inregistreaza o crestere economica a tarii gazda in urma expansiunii exporturilor, al treilea - creste gradul de saturatie a complexului tehnologic al tarii;

stimularea concurentei;

accentuarea rolului cunostintelor si a calificarii resurselor umane pregatite in tara;

implementarea si perfectionarea metodelor utilizate intre economiile in tranzitie;

amplifica capacitatile de negociere;

conduce la internationalizarea relatiilor de schimb intre tari.

Capitalul antreprenorial importat poate acoperi insuficienta de resurse interne de finantare. Deficitul aparut in unele verigi ale procesului de productie se poate inlatura anume in baza acestui capital. De fapt, asigurarea importului de capital strain conduce la micsorarea presiunii create in jurul domeniului de creditare ale sistemului bancar din tara gazda si simplifica la maximum rolul pietei de capital in ceea ce tine de mobilizarea si concentrarea fluxurilor financiare temporar libere.

Atit capitalul antreprenorial de origine straina cit si cel de origine autohtona nu poate realiza de la sine o multiplicare a sa, fara de a fi directionat in potentialul productiv local si in primul rind in capitalul fix. Acest proces va conduce la majorarea eficientei productive si expansiunea pietei de desfacere gratie aplicarii tehnologiilor performante si majorarii randamentului productivitatii muncii (aici se include inlocuirea utilajelor invechite moral si fizic, implementarea noilor linii de producere bazate pe tehnologiile "know-how", modificari de optimizare a structurii organizationale a procesului de productie, majorarea calitatii produselor fabricate, patrunderea pe noi piete de desfacere, toate conducind la majorarea veniturilor scontate ale investitorului).

Importul capitalului strain directionat in sectoarele productive ale tarii gazda concomitent cu expansiunea volumului de producere va incadra in circuitul procesului de producere si ramurile conexe cu intreprinderile ei autohtone. Astfel, se majoreaza cererea la forta de munca calificata, ingineri si savanti.

In ultimii ani, alaturi de importul traditional al capitalului sub forma de investitii directe, tot mai mult se practica importul experientei manageriale, "know-how" - urile in domeniul organizarii si gestiunii proceselor de producere. Acestor procese le sunt caracteristice aspecte de care o tara, in special cea in tranzitie, trebuie sa tina cont:

Absorbtia si adaptarea tehnologiilor conduc la dificultati specifice in conditii de diferentiere semnificativa fata de conditiile de provenienta a tehnologiilor, in special, cind si infrastructura este slab dezvoltata;

Adaptarea tehnologiilor poate creste semnificativ in cadrul progresului tehnologic si studiilor tehnice cu eforturi sistematice efectuate in favoarea imbunatatirii proceselor de productie. La aceasta etapa multe companii initiaza monitorizarea tendintelor tehnologice mondiale si selecteaza acele tehnologii pe care le pot asimila in dependenta de potentialul national;

Necesitatea specializarii aptitudinilor - cind produsul inovational devine complex sau multimodular se cere un larg spectru de aptitudini si specializari (cum ar fi proiectele in industria semiconductoarelor) si devine impracticabil ca o singura intreprindere sa detina controlul asupra cercetarilor tehnico-stiintifice la toate etapele si aplicabilitate. Produsul inovational devine separat pe verticala pentru mai multe companii.

Cresterea aspectului multidisciplinar si multitehnologic al inovatiilor - aceasta particularitate este veridica pentru procesele industriale unde se intersecteaza mai multe tehnologii care conduc spre necesitatea de a gasi surse externe pentru cercetari si inovatii;

Necesitatea aplicarii rapide a inovatiilor - in citeva ramuri tehnologice ce se dezvolta rapid succesul competitivitatii depinde de abilitatea intreprinderilor de a implimenta rapid pe piata produsele sau modificarile aferente acestora;

In final, aceasta este trecerea la etapa inovationala, cind companiile proiecteaza, dezvolta si testeaza noile procese de productie la care tara gazda sa nu fie pregatita.

S-au mentionat oportunitatile pe care le creaza investitiile directe pentru economia tarii recipiente. Dar in contextul atragerii investitiilor straine, guvernul tarii se poate confrunta si cu dificultatile pe care le creaza influxul de capital pentru statul care a avut marea neatentie sa nu pregateasca terenul pentru absorbtia acestora:

Investitile aduse in cele mai dese cazuri de companiile mari creaza o concurenta viguroasa companiilor nationale si le "oprima" pe piata interna, fara de a le da sanse de dezvoltare;

Transferul liber al capitalului investit diminuiaza stabilitatea valutei nationale si creaza pericolul sigurantei nationale ale statelor emergente;

Cosmopolitismul caracteristic capitalului investit poate diminua stabilitatea neconsolidata a tarii gazda si sa inradacineze ideologia, ce contravine intereselor de dezvoltare a businessului national;

Capitalul investit in protectia intereselor sale poate executa o presiune politica viguroasa asupra statului gazda in acele domenii, care contravin intereselor nationale ale statului;

Companiile mari, ce vin cu capitaluri imense, sunt capabile sa elude legea cu privire la impozitare, in urma careia se realizezaa plati incomplete a impozitelor in bugetul statului-gazda. Utilizind preturile de transfer, filialele unor astfel de companii ce activeaza in diferite state, ascund priceput veniturile de la impunere prin deplasarea acestora dintr-o tara in alta;

Stabilirea preturilor inalte de monopol de catre companiile ce functioneaza pe teritoriul tarii gazda, sa dicteze conditii, ce sterbesc interesele tarilor gazda;

Deseori activitatea companiilor mari se caracterizeaza printr-o exploatare rapace a resurselor naturale si a fortei de munca a tarii gazda;

Companiile mari, de regula, concentreaza cercetarile stiintifice si elaborarile tehnice in tarile de baza, in rezultat tarile gazda ramin in urma cu dezvoltarea in domeniile stiintei, tehnicii si tehnologiilor.

In scopul diminuarii aspectelor negative ale atragerii capitalului antreprenorial strain este necesara implicarea statului in procesul de atragere a acestora. In baza marketingului teritoriului bine gestionat este posibila inlaturarea scopurilor speculative ale investitorilor straini. Este optima situatia in care investitorii straini intentioneaza plasarea capitalului sau antreprenorial pe teritoriul tarii gazda in scopul initierii unei noi afaceri bazate pe constructia unui nou potential de producere si nu pe achizitia unor spatii productive ce stationeaza (cu exceptia cazurilor in care sunt repstectate toate cerintele standardelor internationale cu privire la corectitudinea organizarii procesului de productie). In cazul cind investitorii straini investesc in intreprinderi ce stationeaza, nu este exclus faptul ca intreprinderile se procura cu idea de a fi inchise totalmente si nu presupun investitii de renovare, inlocuirea liniilor de producere veche cu cea nou. Initierea constructiei unei noi intreprinderi presupune:

constructia fabricii va avea loc conform standardelor internationale inaintate in acest domeniu (pe cind reconstructia a ceva vechi nu intotdeauna poate corespunde normelor de organizare a locurilor de munca);

dotarea intrepinderii cu noi tehnologii;

pregatirea personalului calificat sau recalificarea.

Luind in consideratie totalitatea caracteristicilor pro si contra a atragerii capitalului antreprenorial strain se evidentieaza faptul ca o performanta superioara a unui agent economic realizata pe baza unui capital antreprenorial inseamna "un spor de venituri bugetare, o posibila crestere a exporturilor, dar si a importurilor, a investitiilor si, mai ales, o pirghie de antrenare a dezvoltarii firmelor locale care intra in relatii economice cu filialele firmelor straine" 18. In aceasta ordine de idei, impartasim viziunea lui Dunning precum ca "orice politica care se axeaza pe autosatisfacere sau pe izolare implica costuri atit de mari incit nu pot fi justificate prin ratiuni economice. Acest fapt a fost demult recunoscut de tarile mici industrializate sau in curs de industrializare, cum sunt Belgia, Elvetia sau Singapore, intr-o tot mai mare masura fiind recunoscute de state mari precum si SUA, sau cu puternice traditii nationaliste, cum ar fi India sau China, acceptind ca nici o tara nu este o insula tehnologica", in special cind se vorbeste despre tehnologiile de virf.

Exemple elocvente de dezvoltare rapida a economiei ne pot servi astfel de tari cum sunt Koreea de Sud, Taiwani, Brazilia. In Coreea de Sud si Taiwani strategia dezvoltarii tehnologice a evoluat rapid, bazindu-se pe crearea unui centru de cercetari tehnico-stiintifice national, concomitent cu restrictia accesului corporatiilor pe teritoriul acestor tari. In Brazilia CTN sunt pe larg raspindite in unele ramuri ale industriei si in altele complect lipsesc. Dezvoltarea tehnologica in aceasta tara s-a realizat activ in ramurile unde corporatiile lipseau, anume in aceste ramuri se pregateau specialisti si se acorda sprijin institutional cercetarilor tehnico-stiintifice. Economia Singapore depinde esential de activitatea CTN, dar statul intervine activ in reglementarea activitatii acestora, preocupindu-se de pregatirea cadrelor nationale si perfectionarea structurilor industriale 19.Un exemplu elocvent al efectelor economice pozitive, pe care le genereaza fluxurile de capital antreprenorial strain il reprezinta investitiile companiei Volkswagen realizate in cadrul uzinelor de automobile Skoda din Cehia. Actualmente, gratie acestor investitii, Skoda reprezinta unul dintre primii si cei mai mari exportatori industriali cehi. Automobilele fabricate de aceste uzine sunt furnizate in Germania, Marea Britanie, Slovacia, Franta, Italia, China si Israel. Concomitent cu investitia realizata au fost stimulate crearea unor intreprinderi locale producatoare de piese componente; au fost initiate programe de training a managerilor cehi in structurile sale din strainatate. Experienta unor astfel de tari in domeniul atragerii capitalului antreprenorial strain cum sunt Cehia, Polonia si Ungaria este reflectata in anexa 4. Un alt exemplu - investitiile realizate de compania Renault pe teritoriul Indiei, in Madras in valoare de 700 mln EURO.

In economia Republicii Moldova, de asemenea, sunt inregistrate efecte pozitive fructificate din contul directionarii capitalui antreprenorial strain in procesele de productie 20. In anul 1998 concernul german Sudzuker AG Mannheim, unul din cei mai mari producator de zahar din Europa, a achizitionat un pachet mare de actiuni, de pina la 49%, a cinci fabrici de zahar din Moldova: Alexandreni, Drochia, Donduseni, Falesti si Glodeni. Mobilul acestei achizitii il constituia idea de a forma o companie mare in baza consolidarii celor cinci, care va corespunde cerintelor internationale ale competitivitatii. Rezultatele acestei investitii vorbesc de la sine: (i) au fost stinse toate datoriile celor cinci fabrici; (ii) a fost inlaturat trocul ca forma de schimb si inlocuit pe achitarile in forma pecuniara; (iii) au fost create intreprinderi aditionale care se preocupa de prestarea serviciilor tehnice cultivatorilor de sfecla; (iv) intrepriderile cu restante financiare mari au fost transformate in intreprinderi-leaderi in productia zaharului din Republica Moldova, astazi fiind - S.A. Sudzucker-Moldova: "Drochia-zahar" S.A., Fabrica de zahar Falesti S.A., Fabrica de zahar Donduseni S.A.. Acest exemplu vorbeste doar in favoarea directionarii atentiei statului asupra posibilitatilor de atragere a capitalului investitional strain in economia tarii.

Pentru intensificarea si stimularea fluxurilor de capital straine in statele cu economia in tranzitie este necesar:

impactul procesului de globalizare international nu poate fi omis si necesita de a fi evaluat la justa sa valoare toate efectele pe care le poate genera asupra unei economii nationale;

sub influeta globalizarii este necesara realizarea modificarilor in perfectionarea bazei economico-legislativ-institutionale si armonizarea acestora cu activitatea investitionala a statului;

relevarea rolului producatorilor-exportatori nationali si stimularea activitatii acestei categorii de intreprinzatori prin facilitati fiscale, facilitati de creditare etc.;

formarea unei imagini investitionale favorabile si promovarea acesteea pe plan international avind drept obiectiv conturarea unei activitati de promovare a investitiilor; care mai tirziu isi va gasi continuarea in selectarea proiectelor investitionale bazate pe eficienta si competenta;

Modalitatile prin care se poate realiza o investitie sunt diverse, dar cel mai important pentru tarile emergente sunt investitiile realizate de investitorii straini, inclusiv si in cercetarile tehnico-stiintifice desfasurate in tarile gazda. De obicei, anume cercetarile inovationale implica interactiune cu institutiile tarii gazda. Dezvoltarea tehnologica promovata de o tara este un proces sistemic. Coordonarea problemelor, cercetarile de baza, testarea - sunt aspecte inerente ale acestui proces. Implicarea guvernului este o particularitate vitala la etapele initiale de promovare a investitiilor inclusiv si a celor inovationale, atit de necesare dezvoltarii economice a Republicii Moldova.

Intrebari recapitulative:

1.          Definiti conceptul de risc.

2.          Enumerati si explicati riscurile aferente proiectului de investitii.

3.          Definiti riscul de tara.

4.          Descrieti riscurile de natura macroeconomica.

5.          Descrieti riscurile de natura sociala.

6.          Descrieti riscurile de natura politica.

7.          Descrieti riscurile de natura legislativ-institutionala

8.          Descrieti motivatiile deciziei investitionale la nivelul firmelor.

9.          Definiti riscul de tara si identificati importanta analizei acestuia.

10.       Determinati importanta climatului investitional in vederea diminuarii riscurilor investitionale.

11.       Explicati interactiunea atractivitatii investitionale si a procesului de atragere a investitiilor.

12.       Enumerati oportunitatile investitionale oferite de tara-gazda investitorilor straini.

13.       Caracterizati componentele procesului de atragere a investitiilor.

14.       Enumerati obiectivele pentru care fiecare tara promoveaza activitatea de atragere a investitiilor straine directe.

15.       Clasificati tehnicile de promovare aplicate in atragerea investitiilor straine directe.

16.       Determinati elementele componente ale marketingului teritoriilor.

17.       Analizati caracteristicile procesului de globalizare si rezultatele acestui impact asupra deciziei investitionale ale economiei nationale.

18.       Delimitati oportunitatile si dezavantajele atragerii investitiilor straine directe pentru economia nationala a tarii.

Teste-grila:

1.     Dupa apartenenta capitalului investit, riscurile pot fi:

a)     riscuri in afaceri,

b)     riscuri financiare,

c)      riscul ratei de investire,

d)     riscul pierderii autonomiei financiare.

2.     Riscul de piata presupune riscul in care:

a)     beneficiul nu mai creste proportional cu cresterea capitalului, ci intr-o proportie mai mica,

b)     investitiile in titlurile de valoare nu mai pot fi diversificate,

c)      insuficienta estima probabilitatii inflatiei conduce la diminuarea capitalului firmei in comparatie cu perioada precedenta,

d)     nu se mai dispune de resursele necesare pentru achitarea unor angajamente la salariu, impozite, credite, etc.

3.     Factorii de influenta asupra intensitatii activitatii investitionale generati de starea economiei nationale cuprind:

a)     PIB

b)     deficitul bugetar,

c)      cresterea economica,

d)     nivelul concurential al ietei.

4.     Rata investitiilor brute se calculeaza ca raport dintre:

a)     cresterea reala a investitiilor straine si PNB,

b)     volumul brut al investitiilor straine si PIB,

c)      volumul net al investitiilor straine si PIB,

d)     volumul total al investitiilor straine al unei tari si totalul mondial al investitiilor straine.

5.     Aspectele economice ale oportunitatilor investitionale includ:

a)     folosirea materiei prime, a fortei de munca si altor resurse existente in tara,

b)     largirea pietei de desfacere a CTN,

c)      posibilitatea transferarii (partiale sau integrale) beneficiilor obtinute,

d)     facilitatea accesarii pietei de imprumut.

6.     Totalitatea conceptiilor emotive si rationale, aferente caracteristicilor tarii, experientei proprie si a informatiei obtinute din diferite surse, care influenteaza crearea unei imagini referitoare la posibilitatea desfasurarii procesului investitional reprezinta:

a)     activitatea de promotie a investitiilor,

b)     activitatea de stimulare investitionala,

c)      imaginea investitionala a tarii,

d)     atragerea investitiilor straine directe.

7.     Pietrele de temelie ale marketingului teritoriilor sunt:

a)     produsul teritoriului,

b)     imaginea climatului investitional al tarii,

c)      promotia teritoriului,

d)     distribuirea produsului teritorial.

8.     Aspectele pozitive ale atragerii investitiilor straine directe in economia nationala sunt:

a)     trecerea la tehnologiile informationale avansate si inovatii,

b)     exploatarea resurselor naturale ale tarii-gazda,

c)      stimularea concurentei

d)     stabilirea preturilor inalte de monopol.

Raspunsuri: 1. a,b; 2. b; 3. a,c; 4.b; 5. a,b,d; 6. c; 7. a,d; 8. a,c.

Bibliografie

1.     Aftalion F., s.a., Theorie financiere de l'entreprisse, P.U.F., Paris, 1974

2.     Alan C. Shapiro, Foundation of Multinational Financial Management, Publisher: Wiley, John & Sons, Incorporated, 1994

3.     Angelescu C., Stanescu I., Economie politica: elemente fundamentale, Editura Oscar Print, Bucuresti 2002

4. Bacescu-Carbunaru A., Analiza macroeconomica, Editura Economica, Bucuresti, 2002,
5. Bari I., Probleme globale contemporane,Editura Economica, Bucuresti, 2003
6. Cantwell J., Transnational Corporations and Innovatory Activities, Un Library, vol. 17, 1994
7. Caraganciu A., Domenti O., Ciobu S., Bazele activitatii investitionale, Editura ASEM, Chisinau 2004
8. Caves Richard E., International Corporations. The Industrial Economics of Foreign Investments, Economica, N.S. Vol. 38, London, 1971
9. Chikan A. si altii, Report on Competitiveness of the Hungarian Entreprise Sphere, The Global Competition Research Program, Budapest University of Economic Sciences, March, 1998

10.  Daianu D., Mersul transformarii (II), "22", nr. 41/9 octombrie 1996

11. Dobrota N., Economie politica, Editura Economica, Bucuresti, 1997
12. Dunning John H., Multinational Entreprise and the Global Economy, Edison-Wesley Publishing Company, Wokingham, England, 1993
13. Dunning John H., Multinational Entreprise and the Global Economy, Edison-Wesley Publishing Company, Wokingham, England, 1993
14. Graham Edward M., Transatlantic Investment by Multinational Firms, A Rivalistic Phenomenum, Journal of Post Keynsion Economics, Vol. 1, 1978
15. Gogoneata C., A Gogoneata, Economie politica. Teorie micro si macroeconomica,Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995
16. Glod Alina. Investitiile straine directe - motorul revitalizarii economice// Revista Finante Publice si Contabilitate. - Bucuresti, 2005, Nr. 6
17. Hennart Jean F., A Theory of Multinational Entreprise, The University of Michigan Press, 1980

18.  Hood N., Young A., The Economics of Multinational Entreprise, Longman Group Ltd., 1990

19. Horobet a., Mazilu A., Munteanu C., Marketing investitional international, Ed. Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2002
20. Hymer Stephen H., The International Operations of National Firms: a Study of Direct Foreign Investments, Cambridge, MIT Press, 1976
21. Jones G., The Evolution of International Business, London: Routledge, 1996
22. Julius De Anne, Global Companies and Public Policies: The Growing Challange of Foreign Direct Investment, New York, Council on Foreign Relations Press, 1990
23. Keynes J.M., Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor, Bucuresti Editura stiintifica, 1970
24. Kindleberger Charles P., Multinational Excursions, Cambridge, MIT Press, 1984
25. Knickerbocker Frederick T., Oligopolistic Reaction and MultinationalEntreprise, Boston, Harvard University Graduate School of Business Administration, 1973
26. Kuznets S., The comparative study of economic growth and structures, Handbook of Development Economics, Ed. H. Chenery, 1988, Vol. 1
27. Lazar M. Cistelecan,  Economia, eficienta si finantarea investitiilor Editura Economica, Bucuresti, 2002
28. Livesey F., Dictionary ofEconomics, Pitman Publishing, London, 1993
29. M. Keynes,  "Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor"

A.     Marshal, Principles of Economics, Eighth edition, London: Macmillan and Co., 1920.

30. Marx K., Capital: A Critique of Political Economy, Volume 1, London, 1976

31.  Masse P., Le choix des investissments, Paris, Dunod, 1959

32. Mazilu A., Transnationalele si competitivitatea: o perspectiva est-europeana, Editura Economica, Bucuresti, 1999
33. Munteanu C., Mazilu A., Horobet A., Marketing investitional international, Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine, 2002

34.  Munteanu C., Valsan C., Investitii internationale, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1996

35.  Naisbits J., Global Paradox, Brealey, London, 1994

36.  Paun C., Paun L., Riscul de tara, Editura Economica, Bucuresti, 1999

37. Popescu Dan, Economia ca spatiu deschis: in ochiul ciclonului, Sibiu: Editura Continent, 2002
38. Porter  M.E., Competition in Global Industries, Boston, Mass., Harvard Business School Press, 1986
39. Porter Michael E., The Competitive Adventage of Nations, The Mac Millan Press Ltd., London, 1992

40.  Postelnicu Gh., Postelnicu C., Globalizarea economiei, Editura economica, Bucuresti, 2000

41. Ricardo D., Despre principiile economiei politice, Bucuresti 1986
42. Romer P. M., Increasing Returns and Long-Run Growth, Journal of Political Economy, vol 94, 1086
43. Rueff  J., L 'age de l'inflation, Editura Payot, Paris, 1964

44.  Rugman Alan M., New Theories of the Multinational Entreprise: An Assesment of Internalization Theory, Bulletin of Economic Research, Vol. 38 No. 2, Hull, England 1986

45. Rugman Alan M., New Theories of the Multinational Entreprise: An Assesment of Internalization Theory, Bulletin of Economic Research, Vol. 38 No. 2, Hull, England 1986
46. Samuelson P., Economics, New York, 1989
47. Schumpeter J., Capitalism, Socialism et Democratie, Payot, Paris, 1961
48. Smith A., An inquiry into the nature and cases of The Wealth of Nations, London, 1776

49.  Stanescu C., Analiza economico-financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1996

50. Sumantra G., Bartlett Christopher A., The Individualized Corporation, 1999

51.  Tseliscev I., Iaponskaia modeli rosta: sberejenie, creditovanie, investirovanie, Mirovaia Akonomika i Mejdunarodniie Otnoshenia, Nr. 6/2001

52. Vasilescu I., Eficienta economica a investitiilor, Editura Economica, Bucuresti, 1995
53. Vasilescu I., Romanu I., Investitii, Editura Economica, Bucuresti, 2000
54. Vernon R.,  The Product Cycle Hypothesis in s New International Environment, Oxford Bulletin of Economics and Statistics, Vol. 41, No. 4, 1979
55. UNCTAD, Economic Reform Today No. 4/1995, Business Central Europe, May 1998
56. World Investment Report 2002, Transnational Corporations and Export Competitiveness, UNCTAD
57. World Investment Report 2005, Transnational Corporations and The Internationalization of R&D UNCTAD
58. World Investment Report 2006, Transnational Corporations, Extractive Industries and Development

59.  World Investment Report 2007, Transnational Corporations, Extractive Industries and Development, UNCTAD