Abordari conceptuale asupra climatului investitional in vederea diminuarii riscurilor aferente investitiilor straine directe

Abordari conceptuale asupra climatului investitional in vederea diminuarii riscurilor aferente investitiilor straine directe

Dupa cum se cunoaste, orice agent economic, nu-si deruleaza activitatea sa in vacum, ci sub influenta mediului inconjurator. "Mediul - natura inconjuratoare alcatuita din totalitatea factorilor externi in care se afla fiintele si lucrurile; societatea, lumea in mijlocul careia traieste cineva, ambianta"6 sau 'mediul - este acea totalitate de conditii naturale, in cadrul carora se efectuiaza activitatea societatii umane, organismului'. Executind interpretarea acestuia se poate presupune ca mediul inconjurator pentru activitatea unui agent economic este mediul macroeconomic. De obicei, "mediul extern (macroeconomic sau macro) in conditiile caruia isi deruleaza activitatea unui agent economic, reprezinta prin sine o totalitate de medii economic, politic, social-cultural, climateric". Nu trebuie omisa nici importanta studierii cadrului legislativ al activitatii unui agent economic. Intreprinderile, prin caracterul sau economic, in activitatea sa includ o multitudine de medii, de aceea toate acestea (si cel politic, si cel legal, si cel social-cultural, si cel climateric) pot fi incorporate consolidat in componenta activitatii mediului institutional sau a climatului investitional.

Climatul investitional in care agentii economici isi desfasoara activitatea isi are particularitatile sale in economia nationala si, desigur, trasaturi distinctive fata de economia altor state. Notiunea de mediu investitional a fost remarcata in publicatiile din ultimele decenii, in legatura cu evolutia investitiilor straine directe si a activitatii cororatiilor transnationale, ca fiind crearea de conditii stimulative pentru atragerea factorilor de productie de care tara duce lipsa. Abordarea notiunii de climat investitional, cuprinde si alte prioritati, astfel, acesta poate fi definit ca mediul in care deruleaza procesul investitional al unitatilor economice, totalitatea premiselor social-economice, politice si de drept, institutionale, culturale, care determina atractivitatea si gradul de utilizare investitionala implimentata intr-un sistem economic sau in cadrul economiei nationale. Aceste caracteristici sunt legate nemijlocit de specificul legislatiei nationale si de istoria relativ noua si scurta a antreprenoriatului din Republica Moldova.

Pe parcursul metamorfozelor din climatul investitional al unei tari se realizeaza si adaptarea investitorilor catre acesta. Deci, se poate afirma ca in vederea efectuarii investitiilor intr-o anumita ramura a tarii, investitorii vor analiza conditiile mediului investitional, care reprezinta in sine un indicator multifactorial al situatiei macro si micro-economice a statului. Situatia generala a climatului investitional este evaluata in baza analizei unor factori (indicatori). Acesti factori pot fi de natura subiectiva (situatia economica; baza legislativa si normativa; infrastructura sociala; resursele de munca; potentialul tehnico-stiintific) si de natura obiectiva (conditiile natural-climaterice; amplasarea geografica; starea mediului ambiant).

Deci, "estimarea climatului investitional se face in functie de diferite coordonate - economice, politice, social-culturale, fiecare din ele includ anumite elemente, componente obiective si subiective, interne si externe, exprimati prin indicatori, care permite decidentului crearea unei imagini privitor la vulnerabilitatea economica a ramurii". Estimarea climatului investitional se poate finaliza cu decizia investitorului de a-si plasa capitalul antreprenorial in economia unei tari sau de a o ocoli in deciziile sale investitionale. Astfel, nu putem aborda notiunea de mediu investitional fara de tratarea conceptului de atractivitate investitionala.

Prin atractivitate investitionala a economiei se intelege capacitatea economiei de a satisface interesele specifice ale investitorilor prin intermediul receptionarii investitiilor.

Adesea notiunea de atractivitate investitionala este confundata cu notiunea de atragere a investitiilor. Componentele de baza ale ambelor notiuni sunt prezentate in figura nr 7.1.

In cele mai dese cazuri atractivitatea investitionala a economiei este rezultatul influentei unui complex de factori ce determina necesitatea si  eficienta alocarii investitiilor.

In general, atractivitatea investitionala a economiei este determinata de factorii climatului investitional si oportunitatile investitionale existente.

Figura nr. 7.1. Interactiunea atractivitatii investitionale a economiei si a atragerii investitiilor

Consideram ca notiunea de climat investitional reflecta nivelul de atractivitate a unei tari (ramuri, zone, regiuni) pentru alocarea investitiilor.

Climatul investitional al unei tari este determinat de valorile unui sir de parametri care reflecta imaginea integrala a tarii, capacitatea tarii pentru insusirea investitiilor, riscurile aferente procesului investitional etc. In aceasta ordine de idei, putem afirma ca climatul investitional este doar o preconditie pentru atragerea investitiilor directe, apare in calitate de un determinant in decizia investitorului care este in cautarea plasarii capitalurilor sale antreprenoriale.

Printre acesti parametri vom enumera: resursele naturale si starea mediului, calitatile fortei de munca, nivelul de dezvoltare a infrastructurii, transparenta si previziunea vietii si a deciziilor politice, stabilitatea macroeconomica si solvabilitatea balantei de plati externe, calitatea guvernarii si a administratiei publice locale, stabilitatea si calitatea cadrului juridic, nivelul de criminalitate si coruptie, transparenta si democratia dirijarii corporative, calitatea sistemului financiar bancar, inclusiv a celui fiscal, bazele administrative, informationale si tehnice de patrundere pe piete, inclusiv reglementarea comertului extern, nivelul de monopolizare si de concurenta pe piata interna, inflatia etc.

In paragraful precedent au fost enumerati factorii care determina aparitia riscurilor aferente atragerii investitiilor straine directe. Pentru a sistematiza factorii determinanti ai climatului investitional vom prezenta citeva tratari ale criteriilor intalnite in literatura de specialitate.

Astfel, unii autori trateaza climatul investitional ca un complex de parametri care caracterizeaza potentialul tarii de asimilare a investitiilor si a riscului realizarii lor.

Estimarea climatului investitional poate constitui, de asemenea, si un indicator de piata al eficientei plasarii investitiilor pe teritoriul unei tari. In calitate de factori de baza, care determina climatul investitional, in cazul dat sunt:

potentialul social-economic al teritoriului, existenta premiselor obiective de primire (asimilare) a investitiilor;

potentialul investitional propriu al teritoriului;

afluxul investitiilor externe, inclusiv a celor straine;

nivelul de dezvoltare a pietei valorilor mobiliare si situatia emitentilor valorilor mobiliare;

conditiile institutionale si baza normativa si de drept a atragerii investitiilor;

situatia politica si criminogena;

conditiile bioclimaterice;

restrictiile ecologice.

Climatul investitional poate fi examinat si ca o totalitate a factorilor si conditiilor social-economice, tehnico-tehnilogice, juridice, dintr-o parte, care contribuie la desfasurarea activitatii investitionale, iar din alta parte - care o impiedica.

In practica de afaceri sunt evidentiate doua tratari de baza a estimarii climatului investitional.

Prima tratare - cea "ingusta" se bazeaza pe estimarea:

dinamicii produsului intern brut, venitului national si volumului productiei industriale;

dinamicii distribuirii venitului national, proportiilor economiilor si consumului;

starii sistemului de reglementare a activitatii investitionale;

dezvoltarii unor piete concrete, inclusiv a celei monetare si de capital.

A doua tratare - "tratarea largita multifactoriala" - se bazeaza pe estimarea factorilor, ce caracterizeaza potentialul economic, conditiile economice generale, mediul pietei, factorii politici, sociali, socio-culturali, organizationali si juridici, precum si cei financiari.

O alta structurare a factorilor climatului investitional este realizata astfel10:

1.   Conform nivelului de manifestare

1.1 Factorii nivelului macroeconomic: factorii stabilitatii economice (situatia bugetara, starea balantei de plati, datoria publica, inclusiv cea externa); factorii de evaluare redati prin preturi (inflatia, dobanda, cursul valutar); factorii politici si sociali (stabilitatea politica, nivelul coruptiei si a criminalitatii, nivelul de previziune a situatiei politice, somajul, nivelul calitatii vietii); factorii de natura fiscala (calitatea sistemului fiscal, presiunea fiscala, politica fiscala), factorii determinanti ai infrastructurii de piata (nivelul de dezvoltare a sistemului bancar si a altor institutii financiare, starea institutiilor pietei valorilor mobiliare); factorii ce determina cadrul legislativ (calitatea cadrului legislativ, nivelul de previziune a modificarilor cadrului juridic, stabilitatea legislatiei).

Referat: Raspunde repede si bine - joc didactic la matematica Referat: PROBA DE EVALUARE - numerele naturale de la 100 la 1000

1.1  Factorii nivelului microeconomic: factorii psihologici (cultura investitionala; preferinte individuale ale investitorilor in materie de plasament, bazate pe cunoasterea anumitor domenii de activitate, pe existenta oportunitatilor de investitii; aversiunea fata de risc a investitorilor; instincte); factorii economici si financiari (situatia financiara a intreprinderii, rentabilitatea unitatii economice, mobilitatea intreprinderii, rentabilitatile scontate a investitiilor reale, existenta surselor de finantare a investitiilor, accesibilitatea la surse externe de finantare, posibilitatea de dezinvestitii); factorii ce determina conjunctura pietei (consumatorii, furnizorii, amplasamentul, concurentii); factorii administrativi (calitatea managerului si a echipei de gestiune: capacitatea de a organiza afaceri, de a evalua perspectivele investitionale, existenta experientei).

2. Dupa natura sa

2.1.     Factorii de natura economica: politica macroeconomica; strategia comerciala; nivelul si modul de implicare a statului modul de formare a preturilor; prioritatile in investitii; structura financiara

2.2.     Factorii de natura politica: factorii situatiei politice interne (structura sociala, cadrul institutional, personalitatile, mecanismele de control); factorii situatiei politice externe (instabilitatea politicii regionale, importanta geopolitica, apartenenta la o grupare politica, instabilitatea economica regionala).

3.Conform relatiei risc-rentabilitate

3.1.     Factorii care determina potentialul tarii de asimilare a investitiilor (resursele materiale, potentialul productiv al tarii, infrastructura, calitatea fortei de munca, calitatea institutiilor etc.)

3.2.     Factorii care caracterizeaza riscul investitional (politici, economici, sociali, criminali, ecologici, financiari, legislativi etc.).

Astfel, climatul investitional este definit ca potentialul investitional al teritoriului corectat la gradul riscului investitional de pe teritoriu.

O alta abordare a factorilor determinanti de atragere a investitiilor directe in tara este clasificarea acestora in: factori de natura economica, factorii legislativi si cei institutionali (figura nr. 7.2).

Astfel cum in alte abordari nu se defineste factorul institutional, consideram evidentierea importantei acestuia asupra atractivitatii investitionale a tarii. "Institutiile creaza mediul favorabil al modificarilor, care alaturi de tehnologiile implimentate determina cheltuelile tranzactionale si cheltuielile de transformare", ca "institutiile au un rol decisiv in structura cheltuielilor de producere, deoarece transformarea investitiilor in resurse, munca si capital in bunuri si servicii reprezinta functia nu doar a tehnologiilor de producere, ci si a institutiilor. Respectiv, mediul institutional influenteaza si asupra cheltuielilor de transformare prin intermediul tehnologiei utilizate si asupra  cheltuielilor tranzactionale".

Figura nr. 7.2. Factorii determinanti de atragere a investitiilor in economie

Astfel, cu cit este mai eficient sistemul institutional cu atit este mai mic nivelul cheltuielilor tranzactionale si cheltuielilor de transformare in economie.

Oportunitatile investitionale existente sunt determinate de influenta factorilor de contributie de natura economica, tehnica, tehnologica, juridica si financiara (figura nr. 7.3). In cazul in care investitorii potentiali iau decizia de plasare a capitalurilor sale in cadrul economiei unei tari este importanta analiza oportunitatilor investitionale de care vor putea beneficia in desfasurarea activitatii sale antreprenoriale.

Cunoasterea oportunitatilor investitionale constituie un punct forte pentru planificarea activitatii sale economice si din start ii permite conturarea unor prognoze vizavi de viitorii parteneri de afaceri, despre posibilitatile de extindere teritoriala prin penetrarea noilor piete de desfacere si modalitatii de fructificare a beneficiului scontat prin selectarea ramurii atractive.

Figura nr. 7.3. Componenta oportunitatilor investitionale

Astfel, aspectele economice care vor fi analizate de investitor sunt:

Cucerirea unui segment de piata, evitind barierele tarifare si netarifare;

Folosirea unor materii prime, a fortei de munca si a altor resurse existente in tara in care investeste, fara a face cheltuieli suplimentare de transport, cheltuieli cu pregatirea fortei de munca etc;

Largirea pietei de desfacere a produsului finit - intrarea cu produse finite nu doar pe piata tarii in care s-a investit ci si posibilitatile de export pe pietele cu potential de consum mare ale tarilor vecine.

Posibilitate de accesare facila a pietei de imprumut si nivelul ratei dobinzii la credite oferite;

Tempourile inflationiste etc.

Aspectele tehnice si tehnologice cuprind urmatoarele:

Posibilitati de implantare a noilor intreprinderi, noilor utilaje, solutiilor tehnologice si organizatorice de virf;

Amplificarea folosirii capacitatilor de productie existente;

Fabricarea noilor produse sub noua marca, mai cunoscuta pe piata internationala;

Gradul de absorbtie a "know-how"-urilor;

Posibilitate de individualizare a produsului fabricat;

Metode manageriale de inalta eficacitate;

Posibilitatea de creare a unor zone industriale in regiunile mai slab dezvoltate a  tarii etc.

Aspectele juridice includ:

Stabilitatea sistemului legal;

Lipsa de transparenta a legislatiei;

Gradul de nedesavirsire intre actele legislative aprobate;

Gradul de concordanta si complimentare a legilor, regulamentelor si hotaririlor luate;

Posibilitatea de eliminare a obstacolelor de acces si implantare a propriilor centre de producere;

Posibilitati de evitare a legislatiei;

Gradul de complexitate a practicii de apel si arbitraj;

Procedura de expropriere, in cele mai dese cazuri realizata prin metoda nationalizarii;

Posibilitatea de repatriere a proprietatii si a capitalului etc.

Aspectele financiare ce prezinta interes pentru decizia investitorului sunt:

Avantajele financiare sub forma dividendelor pe care poate sa le repartizeze in totalitate sau in anumite proportii, conform legislatiei tarii in care a investit;

Posibilitatea de a transfera total sau partial beneficiile obtinute in urma activitatii sale investitionale;

Avantaje fiscale sub forma reducerilor si scutirilor de impozite, taxe vamale etc;

Avantaje monetare in privinta schimbului valutar si lipsa restrictiilor in acest domeniu.

Procesul de atragere a investitiilor este influentat de urmatoarele componente: gestiunea imaginii investitionale, activitatea de promotie investitionala si stimularea investitionala directa (figura nr.7.4).

Figura nr. 7.4. Componentele procesului de atragere a investitiilor

Imaginea investitionala a economiei se intercaleaza cu imaginea investitionala a tarii, care la randul ei constituie totalitatea conceptiilor (asociatiilor) emotive si rationale, care sunt provenite din toate caracteristicile tarii, experienta proprie si a informatiei obtinute din diferite surse, care influenteaza crearea unei anumite imagini (conceptii) referitoare la posibilitatea si necesitatea desfasurarii procesului investitional.

Gestiunea imaginii investitionale urmareste scopul crearii, dezvoltarii si distribuirii, asigurarii recunoasterii imaginii investitionale  pozitive a teritoriilor.

Instrumentele de baza ale marketingului imaginii constituie masurile comunicationale, care demonstreaza caracterul deschis al teritoriului pentru contacte si care permit investitorilor straini de a-l cunoaste mai bine, de a constata existenta si substantialitatea avantajelor disponibile.

Activitatea de promotie a investitiilor - reprezinta totalitatea masurilor intreprinse in scopul informarii potentialilor investitori si atragerii capitalurilor lor antreprenoriale in economia tarii. Aceasta cuprinde in primul rand campaniile de publicitate si PR (Public Relations), incluzand adresatii concreti si a canalelor de distribuire a informatiei, formelor ei optime, purtatorilor, volumelor, regimurilor de timp ale prezentarii ei.

Pentru a realiza cu succes promovarea politicii de atragere a investitiilor de provenienta nationala sau straina este necesara relevarea a doua aspecte de baza: interventia statului in viata economica a tarii si crearea unui climat de afaceri atractiv.

"Activitatea de promovare a investitiilor cuprinde ansamblul de metode, tehnici si instrumente de atragere si realizare a investitiilor intr-o tara data cu scopul crearii atractivitatii tarii respective si a cresterii volumului de investitii"12. In strategia activitatii de promovare a investitiilor sunt implicati urmatorii indicatori: avantajele comparative ale economiei, costurile de productie legate de localizarea si operarea investitiilor, activitatea de asigurare a serviciilor oferite si cadrul informational (figura nr. 7.5).

Printre variabilele enumerate in cadrul activitatii de promovare a investitiilor evidentiem urmatoarele argumente pro-alegere Republica Moldova:

(i) vecinatatea cu tarile cu piete mari de consum (Federatia Rusa, Ucraina, Romania);

(ii) inlaturarea barierelor comerciale;

(iii) flexibilitatea politiciii cursului de schimb valutar;

(iv) nivelul scazut al costurilor de productie, in special de salarizare.

Toate modificarile din cadrul economiei nationale ce tin de relansarea si promovarea reformelor economico-financiare trebuie elucidate prin mijloace audio-vizuale pentru incurajarea penetrarii afluxului de capitale antreprenoriale.

Figura nr. 7.5. Activitatea de promovare a investitiilor

Odata cu promovarea reformelor de stabilizare si asanare economica si promovarea activitatii de atragere a capitalurilor antreprenoriale straine, fiecare tara tinteste realizarea anumitor obiective:

(i) majorarea volumului de investitii;

(ii) ameliorarea imaginii tarii respective ca teren adecvat de absorbtie a capitalurilor;

(iii) cresterea calitatii investitiilor straine prin selectarea investitorilor;

(iv) oportunitati in selectarea  numarului de firme straine-concurente care pretind spre realizarea investitiilor in cadrul unui proiect dat etc.

Atragerea capitalului antreprenorial strain presupune aplicarea unor tehnici de promovare, care vor conduce la stocarea, concentrarea si difuzarea informatiei investitorilor potentiali, prin marcarea oportunitatilor investitionale care vo forma imaginea pozitiva a tarii in cauza.

Reiesind din scopul urmarit, tehnicile de promovare aplicate in atragerea investitiilor se clasifica in trei grupe:

I. Tehnici ce presupun formarea unei imagini veridice despre tara (publicitate in ziare si reviste cu profil economic si industrial, organizarea seminarelor de profil, delegatii, participarea la tirguri si expozitii, distribuirea materialelor documentare etc).

II. Tehnici ce presupun generarea investitiilor (expedierea de publicatii la potentialii investitori, contactarea directa a lor, organizarea vizitelor ale potentialilor investitori la potentialii parteneri locali, intermedierea relatiilor dintre ei etc)

III. Tehnici ce presupun asigurarea serviciilor de consultanta si informare pentru investitori (pregatirea proiectelor si organizarea unor tirguri de proiecte, efectuarea studiilor de fezabilitate, asigurarea serviciilor de consultanta investitionala, sprijinirea investitorilor in efectuarea formalitatilor legate de investitie).

Nu se poate nega posibilitatea de aplicare concomitenta a tuturor tehnicilor mentionate. Dar daca reiesim din conditiile specifice de dezvoltare a economiei fiecarei tari concludem ca aplicarea cea mai optima si rationala ar fi implicarea ponderata a fiecarei tehnici mentionate. Republica Moldova este o tara care incearca primii pasi pe piata capitalurilor antreprenoriale straine. De altfel, nu dispunem de o recunoastere internationala, ceea ce respectiv nu ne da posibilitate sa beneficiem de o imagine pozitiv determinata. Din aceste considerente, este eficienta aplicarea tehnicilor ce vizeaza formarea imaginii corespunzatoare a tarii respective (grupul unu al tehnicilor). Finalizarea crearii imaginii investitionale a tarii presupune trecerea la celelalte doua grupe de tehnici, prin care se urmaresc prezenta unui numar mare de investitori, interesul investitional al carora sa fie asigurat prin serviciile de consultanta corespunzatoare. Caracterul simultan al promovarii tehnicilor este real, dar in scopuri de optimizare ar fi binvenita structurarea dupa gradul de importanta de aplicare a tehnicii la un anumit moment. Nu putem fortifica tehnicile din categoria a treia (garantarea serviciilor de consultanta) fara de a pune bazele prin promovarea tehnicilor din prima catergorie (conturarea unei imagini investitionale corespunzatoare). 

Promotia investitiilor este legata strans de desfasurarea activitatii specifice a marketingului teritoriilor.

La randul sau, marketingul teritoriilor constituie marketingul aplicat in interesul teritoriului, subiectelor sale interne si externe, in atentia carora este interesat teritoriul.

Drept patru "pietre de temelie" in cadrul marketingului teritoriilor sunt:

produsul teritoriului - asortimentul, cantitatea si calitatea resurselor teritoriului solicitate de consumatorii lui.

pretul produsului teritoriului - acestea sunt cheltuielile suportate de catre consumatorii teritoriilor.

amplasarea, distribuirea produsului teritorial - a resurselor materiale, cadrelor sau consumatorilor, potentialului intelectual inalt, posibilitatile tehnologiilor informationale moderne, structurilor organizationale de retea si virtuale.

promotia teritoriului - acestea sunt in primul rand campaniile de publicitate si PR, incluzand adresatii concreti si a canalelor de distribuire a informatiei, formelor ei optime, purtatorilor, volumelor, regimurilor de timp ale prezentarii ei.

In cazul in care informatia este directionata spre exteriorul tarii accentul promotional trebuie axat pe conturarea si furnizarea unei informatii veridice. "In cadrul activitatii de promotie a investitiilor este necesara aplicarea unot tehnici ce contin suporturi materiale de natura impresionala, cu caracter publicitar, de informare. Publicitatea trebuie sa fie sobra, sa prezinte o informatie argumentata pe evaluarea unor performante sau a unor parametri superiori ce-i intereseaza pe potentialii investitori, fara exagerari, superlative, afirmatii gratuite si stimulari neintemeiate".

In cazul Republicii Moldova obiectivul guvernului tine de majorarea volumului de investitii si una din posibilitatile de realizare a scopului este aplicarea tehnicilor "directionate". Tehnica "directionata" se axeaza pe anumite subiecte: arie geografica, sector economic, ramura industriala, tipul investitorului. Este important de mentionat ca activitatea de promotie a investitiei odata cu atragerea atentiei investitorilor potentiali si cucerirea unor pozitii strategice favorabile se va solda cu succes doar in cazul mentinerii continuitatii acestei activitati, recurgind la asigurarea de servicii aditionale investitorului.

Una din aspectele forte ale atragerii investitiilor in teritoriu este stimularea investitionala directa. Stimularea investitionala directa consta in oferirea unor avantaje investitionale speciale investitorilor in scopul stimularii activitatii lor intr-o anumita ramura sau domeniu prioritar. In unele cazuri, masurile de stimulare compenseaza o serie de influente nefavorabile, generate de factorii socio-politici sau institutionali.

Gradul de dezvoltare a statului dicteaza si masurile de stimulare investitionala. Din motivul lipsei de cofinantare a investitiilor, tarile in curs de dezvoltare, recurg la stimulentele fiscale: (i) acordarea perioadelor de gratie in plata impozitului pe beneficiu; (ii) reducerea cotei de impozitare a profitului ; (iii) scutiri de plata taxelor vamale la importul echipamentelor si tehnologiilor in scopuri investitionale. Mobilul facilitatilor acordate de catre guvernul tarii este tendinta de ajustare a parametrilor de performata nationali la cei de la nivelul tarilor dezvoltate. Stimulentele oferite au drept scop directionarea fluxului investitional in acele sectoare sau ramuri ale economiei nationale care inregistreaza insuficienta de resurse financiare, sau in scopul majorarii exporturilor, sau in scopul implementarii tehnologiilor avansate, etc.

Stimularea investitionala directa se poate promova atit la nivel macroeconomic, cit si la nivel microeconomic. Masurile de stimulare investitionala de ordin macroeconomic tin de urmatoarele aspecte:

mentinerea unei rate a inflatiei scazute si prognozabile,

mentinerea unor rate scazute ale somajului,

aplicarea tehnicilor de sporire a cererii interne,

facilitarea si subventionarea importurilor de materii prime,

promovarea unei  politici eficiente a cursului de schimb valutar

crearea parcurilor industriale si zonelor economice libere.

Masurile de stimulare investitionala de ordin microeconomic vizeaza:

masuri fiscale ce prevad aplicarea amortizarilor accelerate, impozite preferentiale, scutiri si reduceri de impozite, micsorarea cotei de asigurare sociala etc.

masuri financiar-bancare ce includ credite preferentiale, sistemul social de creditare sociala, garantarea de stat a creditelor prin intermediul unor banci investitionale, oferirea dobinzilor mici sau creditelor fara dobinzi, acordarea perioadelor de gratie etc.

masuri valutare, inclusiv: mentinerea unui curs valutar stabil, deprecierea monedei nationale etc.

masuri organizatorice vizavi de asistenta legata de infrastructura, incheierea contractelor guvernamentale preferentiale, furnizarea unor servicii suplimentare de consulting financiar etc.

O imagine pozitiva a tarii se poate obtine in cazul in care masurile de stimulare investitionala de ordin micro - si macroeconomic sunt corelate si aplicate intr-o concordanta rationala cu activitatea de atragere a capitalurilor antreprenoriale.

Vis-a-vis de toate tehnicile de promovare aplicate in vederea atragerii investitiilor de catre guvernul tarii, decizia de plasare a capitalului sau antreprenorial investitorul o ia reiesind din mai multi factori si in primul rind conducindu-se de obiectivele activitatii sale investitionale. In paralel cu oportunitatile investitionale in cadrul unui proces investitional, investitorul poate confrunta riscuri pe care le poate prognoza si astfel le poate inlatura sau diminua. Dar pot fi cazuri de aparitie a riscurilor imprevezibile si in acest caz daca investitorul nu este din categoria celor riscanti, actvitatea investitionala nu va fi lansata. Este evident ca in decizia de a-si plasa capitalul sau antreprenorial, investitorul va selecta acea regiune careia ii sunt caracteristice prognozabilitate, satbilitate si perspective de crestere economico-financiara.

Din cele expuse anterior se pot evidentia unele aspecte negative, care creaza caracterul vulnerabil al Republicii Moldova: dependenta de importul hidrocarburantilor; dependenta de exportul produselor vinicole; dependenta de fluxurile de capital antreprenorial; tensiuni regionale - cazul Transnistriei. Identificarea aspectelor vulnerabile ale unei tari permite evaluarea anticipata a dificultatilor probabile ce pot aparea in procesul investitional.

Climatul investitional favorabil este unul din conditiile primordiale de atragere a investitiilor. Este important ca imaginea investitionala promovata sa corespunda cu climatul investitional al tarii. Imaginea investitionala a tarii se formeaza in rezultatul influentei unor procese si fenomene reale ce se desfasoara in domeniul investitional al tarii. In formarea sau ameliorarea imaginii investitionale a tarii este interesat atit statul cit si investitorii autohtoni. Sunt cazuri cind investitorii autohtoni participa si finanteaza activitatile de promovare a imaginii pozitive. Motivul participarii acestora este limitat prin prisma intereselor proprii, desi formarea imaginii investitionale are obiective mult mai mari - arealul extinzindu-se catre ameliorarea situatiei economice generale a tarii.

In cazul insuficientei de resurse autohtone una din posibilitatile de dezvoltare continua a economiei este atragerea capitalurilor antreprenoriale straine. Plasarea in sfera productiva a acestor capitaluri permite tarii crearea unor raporturi de competitivitate intre intreprinderi si intre economiile nationale. Este importanta desfasurarea unei activitati investitionale eficiente de atragere a surselor suplimentare de finantare, relevindu-se rolul important al factorilor climatului investitional, al oportunitatilor investitionale si implimentarea unei activitati de promotie investitionala. Toate acestea pot fi abordate in mod complex si influenteaza crucial decizia investitorilor in plasarea capitalului sau antreprenorial in economia tarii date.