Tehnologia sudarii manuale cu electrod invelit sme (111)

TEHNOLOGIA SUDARII MANUALE CU ELECTROD INVELIT SME (111)

Sudarea cu arc electric este un procedeu de sudare prin topire, care se realizeaza pe seama caldurii dezvoltate de arcul electric. Arcul electric se poate forma : intre piesa de sudat si electrod (arc cu actiune directa), intre doi electrozi (arc cu actiune indirecta), sau intre doi electrozi si piesa (alimentare la sursa de curent trifazat).

Principalii parametrii care caracterizeaza procesul de sudare sunt :

curentul de sudare - I_s (A) ;

tensiunea de sudare - U_s (V) ;

viteza de sudare - V_s. (m/min) ;

Alimentarea arcului electric se poate face in curent alternativ sau curent continuu :

cu polaritate directa (CC-) - electrodul legat la borna minus a sursei de curent ;

cu polaritate indirecta (CC+) - electrodul legat la borna plus a sursei de curent.

Arcul electric este amorsat intre electrodul invelit, constituit dintr-o vergea metalica si piesa de sudat. Caldura arcului topeste varful electrodului si metalul de baza, formand baia de sudare protejata de stratul de zgura provenit din topirea invelisului.

La sudarea manuala cu electrod invelit, deplasarea de apropiere pentru mentinerea constanta a lungimii arcului electric, deplasarea de-a lungul rostului cu viteza de sudare V_s., precum si miscarea de pendulare, se executa manual.

Arcul electric este una din sursele termice cele mai folosite pentru imbinarea metalelor, arcul mentinandu-se intre un electrod de metal sau de carbune si piesa de sudat legata la o sursa de curent de sudare.

Dupa amorsare, arcul formeaza o descarcare electrica puternica si se mentine numai daca intervalul dintre electrod si piesa este ionizat.

Cand electrodul este legat la polul negativ, electronii sunt impinsi spre anod (piesa) si se numeste" legatura directa". Cand piesa este catod adica polul (-), mentinerea arcului este mai dificila (emisia de electroni este mai greoaie) si se numeste "legatura inversa" (folosita la sudarea cu electrozi cu invelis gros).

Pentru mentinerea arcului se face amorsarea ce se realizeaza printr-un contact usor al electrodului de piesa, urmat de indepartarea lui scurta. Arcul se mentine usor daca este creat un interval de (2-5) mm necesar operatiei de sudare.

Pentru mentinerea arcului sunt necesare 3 miscari ale electrodului:

de apropiere pe masura topirii acestuia pentru ca arcul sa fie mentinut la lungimea necesara;

de miscare transversala, pendulara, pentru topirea marginilor de sudat si pentru obtinerea latimii sudurii;

Eseu: Lista control - utilizare presa hidraulica monoetajata cu ulei pentru incheiat panouri din elemente de lemn masiv Referat: Aparatul izolant cu aer comprimat

de inaintare a electrodului pe linia de sudare.

Suflul arcului electric

Arcul electric este usor deviat de fortele electromagnetice create la trecerea curentului prin el. Apar mai pregnant la sudarea in curent continuu.

La inceputul si sfarsitul primului rand de sudura, suflul este deosebit de puternic. La sudarea cu curent alternativ, suflul arcului se micsoreaza din cauza schimbarii polaritatii.

Efectele suflului pot fi combatute astfel:

locul de legare al clemei de contact la piesa, pentru aducerea curentului trebuie sa fie cea mai apropiata de arc;

se inclina electrodul la inceputul si la sfarsitul cusaturii in sens invers suflului arcului;

folosindu-se surse de curent alternativ si electrozi cu invelis gros;

se executa in prealabil suduri discontinui sau se utilizeaza sudura in trepte inverse.

Amorsarea arcului electric se face prin tamponarea usoara a capatului electrodului sau prin frecare iar dupa producerea ionizarii, capatul electrodului, se indeparteaza de piesa la o distanta de max. F electrodului. Dupa indepartarea electrodului, acesta se inclina la 20-30° fata de verticala si i se imprima miscarea necesara de inaintare.

Dupa ce randul de sudura a fost executat, intreruperea arcului se executa printr-o miscare de alunecare, fie spre sudura efectuata, fie dinspre sudura efectuata sau se executa o intoarcere a electrodului in jurul capatului sudurii, dupa care arcul este tras spre sudura efectuata.

Regimuri de sudare

Prin regim de sudare se intelege alegerea curentului optim si a unei viteze de sudare corespunzatoare pentru realizarea unei patrunderi bune.

Curentul de sudare se alege in functie de diametrul d al electrodului.

I = (k +md ) x d (A) unde;

I - curentul de sudare (A);

d - diametrul electrodului (mm);

k si m - coeficienti determinati experimental: k =20, m = 6;

I = K x d (A) unde:

K = coeficient cuprins intre 25÷50.

Cu cat grosimea materialului de baza este mai mare cu atat este mai indicata folosirea unui curent de sudare mai mare. La sudarea cu electrozi cu invelis acid, curentii sunt mai mari, la electrozii cu invelis titanic ceva mai redusi, urmeaza electrozii cu invelis bazic, iar cei mai redusi sunt folositi la electrozii cu invelis celulozic.

Tensiunea arcului se stabileste automat la mentinerea arcului si variaza in functie de intensitatea curentului. La sudarea cu curent continuu, tensiunea variaza intre (20-30) V pentru curenti cuprinsi intre (45-300)A.

Viteza de sudare care se imprima electrodului variaza de la 40 cm/min ( rand filiform), la 15 cm/min (rand lat).